2,071 matches
-
ilustrată pe larg, Însă trebuie spus că faptul că modul aparte de a Înțelege știința, modernitatea și dezvoltarea a structurat atât de bine discursul dominant, Încât toate celelalte forme de cunoaștere sunt privite ca niște tradiții primitive și statice, niște superstiții și povești născocite de femei bătrâne. Modernismul extrem avea nevoie de acest „celălalt”, de acest „geamăn rău”, pentru a se prezenta la nivel retoric drept antidot al Înapoierii. Opoziția binară are la origine și o Îndelungată concurență Între instituțiile și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și în grai viu în bogata moștenire a românilor din Ungaria”. Materialele pot fi grupate în trei categorii: prezentarea și descrierea amănunțită a obiceiurilor ce țin de sărbătorile calendaristice sau de ritualuri la naștere, nuntă, înmormântare, dar și prezentarea unor superstiții și a practicilor legate de ele (descântece, vrăji, vindecări), studierea textelor de folclor (proverbe, strigături, cântecul haiducesc, Vifleimul ca dramă populară, colinde) etc. Nu în ultimul rând, este vizibilă preocuparea pentru arhitectura unor case țărănești existente în zonele în care
IZVORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287661_a_288990]
-
direcțiilor din care a pătruns noua limbă liturgică. Totodată, se poate admite faptul că înrădăcinarea creștinismului ortodox, în forma sa slavonă, a avut loc într-o perioadă în care simbioza slavo-romanică nu era pe deplin încheiată. Astfel, vocabularul credințelor și superstițiilor ancestrale la români, inclusiv cel al creștinismului popular, conține, deloc întâmplător, alături de termeni de origine tracică sau latină, și nenumărate slavonisme: duh, vârcolac, moroi, zmeu, vrajă, iad, rai, praznic, potop etc.19. La scurt timp după apariția pe harta politică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
naționalitatea, sufletul și virtuțile lor (ale românilor - n.ns.) au fost zdrobite“ de tiraniile cărora le fuseseră supuși 23. Nelipsite sunt și informațiile - multe de împrumut - privitoare la modul de viață al poporului român, respectiv portul, locuința, hrana, credințele, obiceiurile, superstițiile, particularitățile organizatorice și de ritual ale bisericii creștine ortodoxe (covârșitoare în Principate), care, laolaltă și diferențiat, emană, în propria-i viziune, același iz oriental de sorginte precumpănitor rusesc, dar și cu influențe occidentale pe care, curios, lasă impresia că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în România, recunoscându-se doar cea agricolă 79. Din această atitudine rezultă că marea proprietate se considera singurul factor hotărâtor în agricultura românească. Ea a răspândit versiunea că țărănimea nu muncește rațional, că își pierde pământurile, că este impregnată de superstiții și incapabilă de progres. „Atitudinea de ieri - conchide autorul - este și atitudinea de azi, căci nu vedem ce i-ar fi putut modifica interesele. În discuțiile de astăzi e bine să cunoaștem și • Cristea Goilov era proprietarul unei moșii în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fac eu asta, nici o problemă, Îi zic. — Bine, oftează Eric. Tot ce pot să spun e că sper că tot efortul ăsta și toți banii ăștia aruncați aiurea să merite. — O să merite! spun, bătînd pe șest În lemnul biroului, din superstiție. Danny e cel mai tare designer la ora actuală! O să vină cu ceva de-a dreptul fabulos, foarte curînd și milimetric mulat pe ceea ce ne trebuie nouă. Și toată lumea o să vină valuri-valuri spre magazinul nostru. Promit! Sper, sper din suflet
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
semnul figurii tutelare a lui André Malraux, un adevărat decalog împotriva neantului: „Să te așezi temeinic într-o perfectă ordine interioară. Să-ți păstrezi cugetul neclintit, ca pe o armură de săbii cu vârful în sus. Să te refuzi tuturor superstițiilor care cultivă monștri. Să nu accepți să-ți intre în celula existențială nici una din spaimele de milenii ale omului. Să crezi neșovăit că viața și opera ta au trebuit și vor trebui cuiva. Să răspunzi la întrebările Sfinxului mai înainte
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
formată din intelectuali și patrioți români. În inițiativa sa, el pornește de la ideile corifeilor Școlii Ardelene, al căror popularizator a fost. Pledoaria patetică pentru învățătură ca temei al afirmării națiunii, încrederea în puterea științei de a risipi fanatismul religios și superstițiile îl situează pe poziții iluministe. Explicând, în Plan..., înapoierea culturală prin dezbinare și oprimare socială, ca și prin nepăsarea unor intelectuali ai vremii față de destinul scrierilor românești, G. vedea ca unică soluție răspândirea învățăturii în popor, prin carte și școală
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
traiul lor automatic, moșieri înconjurați de slugi de toată nădejdea, vor popula, în literatura noastră, și alte scrieri. G. întemeiază cu nuvelistica lui o tradiție. Se poate spune că îi premerge lui Mihail Sadoveanu. Țăranul, cu mentalitatea și obiceiurile, cu superstițiile și credința lui, purtător al înțelepciunii și al virtuților strămoșești, pătrunde acum - într-o lumină idilică - în proza românească (Astronomul și doftorul, Petrea Dascălul). O vână a talentului lui G. se vădește în istorisirile de vânătoare. Ca peste ani la
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Culianu În analiza sa fantasmologică neterminată din Iocari serio, care face din imaginarul modern o reducție imaginală, o castrare a posibilităților de figurare renascentiste. Preocupat de modul „cum ar trebui să arate subiectul cunoscător pentru ca magia să nu fie o superstiție?”2, Culianu imaginează o modalitate de presupunere ontologică prin care să se epuizeze toate posibilitățile configurative, Într-un fel de asimptotă teoretică, astfel Încât la infinit toate construcțiile (pe care le voi numi „lumi imaginare” sau „lumi posibile”) să coincidă. Soluția
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cartea în ansamblu fiind un joc al imaginației, o proiecție lirică a vieții miraculoase a adolescenților pe care i-a cunoscut. Raportându-se la literatura despre adolescenți scrisă de alții, el se declară „antimedelenist” și anticalofil. Scriitorul, care publicase eseul Superstiția stilului („Vremea”, 1934), prefera literatura lui Malraux, Céline, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu. Avea să abandoneze mai târziu accepțiunea pe care o dădea acum stilului. Receptarea scrierii a fost contradictorie. Eugen Ionescu declară că nu a citit o carte „mai rău
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
era răspândit atât în Europa, cât și în Asia, Africa și chiar în America precolumbiană. Formă poetică a îmbrăcat însă în aria sud-est europeană, unde predomină balada. Versiunile extrabalcanice cunosc o dezvoltare epică restrânsă, rezumându-se de obicei la prezentarea superstiției, și sunt axate pe ideea sacrificiului minim: erau sortiți să asigure trăinicia zidurilor fie copii, fie oameni în vârstă care consimțeau să suporte supliciul. La popoarele sud-est europene aproape întotdeauna este jertfită soția meșterului. Actul capătă înțelesul simbolic al jerfei
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
implicat în atâtea feluri, ci se oprește doar asupra realității sociale a creștinilor; de aceea, predicile sale alcătuiesc fără doar și poate un tablou negativ însă interesant pentru cunoașterea creștinismului popular în lumea antică (adesea covârșit de cele mai negre superstiții și, în esență, rămas la același nivel ca și păgânismul); o astfel de caracterizare a creștinismului umil nu reiese aproape niciodată din textele literare, însă tocmai de aceea, recent, a atras atenția multor cercetători interesați de o nouă problematică istorică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
le enunțe regele Chilperic I. Așadar, el trebuie să fi înțeles foarte bine că sălbăticia barbarilor era elementul predominant în vremea sa cu tot ceea ce presupunea acest lucru chiar și în privința doctrinei Bisericii (de exemplu, o revenire în forță la superstiție și la idolatrie): toate acestea au trezit în el reacția creștinului care vrea să se opună violenței. A murit în 594. Grigorie a fost unul din reprezentanții aristocrației galo-romane care, în Galia intrată cu totul sub stăpânirea francilor, continua totuși
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a înnoirii teoriilor istoriografice: în timp ce, în trecut, cercetătorii vorbeau despre „naivitatea” și „simplitatea” lui Grigorie, conferind termenilor o semnificație negativă, astăzi, istoricii sunt mai interesați de faptele din istoria locală, de viața celor umili, de mentalități, mai mult, chiar de superstițiile celor ignoranți. Ei sunt interesați de „cultura” populară, de invențiile și de fructele iraționale ale imaginației care, în aceeași măsură ca și realitatea efectivă, dominau (și domină și acum) viața oamenilor. De aceea, istoria lui Grigorie nu mai e o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
chiar prin opera lui Martin. E vorba de Educarea celor neștiutori (De correctione rusticorum) care e o predică sub formă de epistolă, destinată educării creștine a celor umili și a țăranilor din Spania, încă păgâni, în esență, și înclinați spre superstiție; aici, scriitorul, care se inspiră din tratatul Despre felul cum trebuie catehizați cei simpli întru credință (De catehizandis rubidus) al lui Augustin (cf. p. ???), folosește un limbaj simplu presărat cu barbarisme, conform cu auditoriul căruia i se adresa. Aceasta era o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
folosește un limbaj simplu presărat cu barbarisme, conform cu auditoriul căruia i se adresa. Aceasta era o modalitate pe care am văzut deja că o practica Cezar de Arles. În 572, conciliul de la Braga scosese în evidență necesitatea de a combate superstițiile care dominau încă satele din regiune (Galicia); mai mult chiar, așa cum au observat cercetătorii, era vorba de o superstiție deosebit de complexă, pentru că, o dată cu invazia suevilor din 420, păgânismul barbar se suprapusese peste păgânismul local, refractar deja la încercările precedente de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
am văzut deja că o practica Cezar de Arles. În 572, conciliul de la Braga scosese în evidență necesitatea de a combate superstițiile care dominau încă satele din regiune (Galicia); mai mult chiar, așa cum au observat cercetătorii, era vorba de o superstiție deosebit de complexă, pentru că, o dată cu invazia suevilor din 420, păgânismul barbar se suprapusese peste păgânismul local, refractar deja la încercările precedente de propovăduire a creștinismului. Așadar, în cazul Galiciei, putem vorbi de un fel de păgânism autohton, iar mica scriere a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
întregime, dezvoltă teza, deja tradițională încă din vremea apologeticii creștine din secolul al II-lea, conform căreia Moise este anterior înțelepților greci, iar „grecii au furat” de la el multe lucruri; acolo unde grecii se eliberează în mod întâmplător de propriile superstiții și contradicții îi datorează lui Moise cunoașterea unor fragmente de adevăr despre Dumnezeu. Când construiește această argumentație, Chiril se inspiră în mod flagrant din cărțile VII-XV ale Pregătirii evanghelice și din Cronica lui Eusebiu, ca și din Exortația către greci
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și Origen (cf. aici în vol. I, pp. ???-???), două modele de religie se confruntă și, cum e obiceiul în asemenea cazuri, fiecare din cele două revendică pentru sine capacitatea de a se apropia de divin, aruncând asupra celuilalt acuzația de superstiție și etichetându-i credințele drept basme (mythoi). Grecului care se mândrește cu o tradiție culturală și religioasă glorioasă și elevată, creștinul îi opune convingerea că aparenta „noutate” a propriei credințe l-ar ajuta doar pe el să aibă, în schimb
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la cer (19). Într-adevăr, începutul discursului nr. 10 anunță întreaga „economie” a mântuirii; din această serie fac parte și discursurile despre coborârea în infern despre care vom vorbi în următorul paragraf. În fine, interesante sunt și cele care combat superstiții foarte răspândite: ornitomanția (7) și astrologia (22). Discursul 13 povestește coborârea lui Ioan Botezătorul în infern, după moartea sa: el îi anunță pe cei drepți și pe profeții închiși aici despre apropiata pogorâre a Mântuitorului și despre eliberarea lor. Urmează
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
socio-economice profunde, de tipul structurilor sociale și al sistemelor de distribuție din societate. Ideea că sistemele ideologice au o remanență mai mare la nivel social decât structurile sociale care le întemeiază pur și simplu nu este dovedită empiric. Dacă există superstiții ideologice moștenite din comunism, atunci tocmai această idee este una dintre ele, cu diferența că ea a supraviețuit în instituții speciale ale intelectualității și nu în societate în ansamblul ei. Pe tot parcursul comunismului, politicienii comuniști au pus eșecurile lor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
doar un mecanism de distribuție, ci industria, principalul mecanism de producție în societatea capitalistă. Cea mai răspândită concepție cu privire la industrie este că ea înseamnă mai ales un sistem de mașini. Marx este responsabil pentru o mare parte din succesul acestei superstiții, care s-a menținut de-a lungul secolelor și a fost capabilă, între altele, să producă socialismul, a cărui idee fundamentală a fost tocmai aceea de a încerca să facă industrie fără capital. Dar nu fără bani. Tocmai diviziunea tehnică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Problema capitaliștilor români a fost relativ simplă: transferarea acestor bani, din proprietatea corporațiilor și a fondurilor de investiții occidentale, în proprietatea lor. Au fost sprijiniți în această întreprindere de o atitudine standardizată a capitalului occidental. Capitalul occidental are propriile sale superstiții, întemeiate pe încrederea fermă în superioritatea sa în raport cu orice piață internă, superioritate bazată în primul rând pe volumul uriaș de capital cu care își poate compensa erorile tactice, iar pe de altă parte, în cunoștințele superioare de care dispune cu privire la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
hiperinflație, prăbușirea cursului de schimb, criza valutei convertibile, reducerea drastică a locurilor de muncă și creșterea rapidă a șomajului, intrarea în incapacitate de plată a marilor întreprinderi ale industriei socialiste, prăbușirea serviciilor sociale etc. Cu această ocazie trebuie afirmat că superstiția general acceptată, atât de intelectualii români, cât și de specialiștii occidentali, conform căreia, în primii ani de după revoluție, autoritățile române au tergiversat reformele și au renunțat la „terapia de șoc”, la modă din motive ideologice în acea vreme în întreaga
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]