705 matches
-
logica bivalentă, conduce la polarizarea și tensionarea conceptelor în interiorul unui text, astfel încât acesta își pierde funcția de comunicare pentru a se deschide unei funcții-joc, ritualice; * strategia reversibilității, întâlnită în special în schimbul simbolic, care alcătuiește o dialectică specială între echivalență și supralicitare; * strategia excesului, care este și un rezultat al patosului cu care și-a scris lucrările, și un procedeu prin care sensul poate fi destabilizat din matricile sale bine fixate (excesul comută liniile inițiale de analiză și înțelegere, le deformează și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Foucault, și au contribuit la schițarea unor aliniamente generale ce se răgăsesc în mod constant în descrierea postmodernismului. Astfel, radicalizarea temelor, a metodologiilor și a schemelor discursive sunt în acord cu refuzul fundamentelor, al consistenței și gândirii categoriale, cu descentrarea, supralicitarea, practicarea unei politici a opiniei ce vine să ateste situația logos-ului "disprețuit" sau cu nivelarea distincției de gen dintre filosofie și literatură. O altă problematică incitantă ce a apărut pe fundalul acestei analize a fost legată de posibilitatea ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
analizat, și anume cazul Baudrillard. Motivele alegerii sale sunt numeroase, subiectele tratate și modalitățile în care își alcătuiește discursul fiind două dintre cele mai elocvente. Stilul pe care l-a adoptat în scrierile sale, radicalitatea ideilor susținute, adoptarea paradoxului, a supralicitării și a multor procedee retorice și poetice demonstrează că discursul postmodern nu mai reprezintă numai un loc al argumentărilor sau al clarificărilor, ci și unul al imploziei sensurilor și al provocării. Conceptul de teorie pe care l-a dezvoltat este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sovietică fără să abandoneze atașamentul lor la socialismul jauresian. Pe măsură ce "bolșevizarea" face din Partidul Comunist un partid de militanți revoluționari depinzînd de o organizație internațională, ei îl abandonează pentru ca, adesea, să revină la "bătrîna casă", la SFIO. Dar aceasta, din cauza supralicitării extremei stîngi comuniste, nu se orientează spre reformism, spre deosebire de celelalte partide socio-democrate europene, și rămîne atașată ortodoxiei marxiste. Radicali și socialiști se înțeleg în sînul Cartelului stîngilor, care învinge în alegerile din 1924. Noua majoritate refuză să intre în relație
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atîta pornire, să spun că fragilele referiri la... școlile de creație stau, mai degrabă, sub semnul cozeriilor saintebeuviene, ușoare, amuzate pe cît posibil, oricum bine intenționate în lămurire. Conceptul de școală de creație mi s-a părut mai totdeauna, prin supralicitare, vag-abuziv, în sensul recurgerii comode la clișeu, la forma dezgolită. Să încep prin a-mi aminti un episod în care taciturnul și îmbufnatul Ciucurencu, aflat, prin anii optzeci, la Iași, în sejur pleinairistic și participînd la o adunare de breaslă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care-l avansează premiera Naționalului ieșean într-o construcție dramatică ingenioasă, cu dialog dinamic, neocolit însă uneori de tentația exprimării sentențioase, cu o bine dozată creștere a tensiunii emoționale în relația dintre caractere. Unele lungimi ale "prologului" domestic sau ușoare supralicitări ale grotescului, ca în scena jocului de pocher, ar fi putut fi, credem noi, lesne evitate. Direcția de scenă, acceptată, ca și la Calul verde de Dan Nasta, își concentrează atenția asupra creării atmosferei progresiv inundate de absurd. Gestul regizoral
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
accesul la mai multe ministere decât în cazul unei alianțe cu unpartid mai puternic de talia SPÖ. În plus, conducerea ÖVP se temea că o revenire a FPÖ în opoziție i-ar fi permis acestuia să reia strategia iresponsabilă de supralicitare, care probabil are fi fost cea mai bună cale de a se reafirma (Luther 2003: 148). Opinia publică nu a fost deloc încântată de decizia ÖVP: 61% dintre respondenții unui studiu au considerat că ÖVP a fost "iresponsabil" să ia
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cunoaștere, complexitatea constituie caracteristica esențială și inerentă oricărui avans pe traseul „concept - proiect - sistem în funcțiune”; anvergura scopului urmărit, diversitatea factorilor ce intervin în realizarea lui, multitudinea problemelor de opțiune implicate fac ca unul din riscurile majore să rezide în supralicitarea coordonatei tehnologice, în detrimentul celor educaționale, culturale și manageriale. În realitate, un asemenea proiect nu este unul de informatizare în sens strict, ci unul de pilotare strategică a procesului de maturizare organizațională; angajarea actorilor în acest proces poate fi obținută numai
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sau considerate ca atare, dintr-o perspectivă exclusiv politică dar în fapt destul de departe de ideea de asemenea modernă a unui stat definit în sens larg prin teritoriu și prin locuitorii săi. Această concepție va suscita atît rezistențe cît și supralicitări fracționiste. Louis XVI exprimă un punct de vedere evident discordant cînd, în decembrie 1791, îi scrie marchizului de Breteuil: "Este necesar ca națiunea aflată în nenorocire, să nu găsească altă soluție decît aceea de a se arunca în brațele mele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
castilian", în vreme ce puterea economică se transferă la periferie; rupturii culturale și politice deja existente, i se suprapune și cea materială. În raport cu acestă mișcare, bascii și catalanii au reacționat în primul rînd rezistînd măsurilor centralizatoare ale guvernelor liberale de la Madrid prin supralicitarea sentimentului patriotic, exprimat în decursul celor două războaie civile, dintre 1833-1837 și 1874-1976. În cele din urmă, învinși din punct de vedere militar și, deopotrivă, de efectul modernizator al Industrializării, ei au abandonat acestă poziție pentru a se ralia pro-iectului
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cîștigată de Dej În fața lui Stalin, fostul ceferist oferindu-i stăpînului de la Kremlin numeroase dovezi ale loialității sale, inclusiv prin Încadrarea sa cu agenți sovietici pe care Îi cunoscuse În detenție, și discreditîndu-și adversarii. Dej și-a construit legitimitatea pe supralicitarea participării la lovitura de stat de la 23 august 1944. Hotărît să-l Înlăture pe Foriș, l-a acuzat de trădare. Față de Pătrășcanu nemulțumirile lui Dej erau generate de popularitatea lui crescîndă și de poziția lui de intelectual, ceea ce Îl făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de "ordine, democrație, naționalism și armonie socială"298. Noile partide care se declarau neoliberale, doreau să se delimiteze de Partidul Național Liberal și din punct de vedere ideologic. Necesitatea unei forme regenerate a liberalismului, ideea "echilibrului social", necesitatea socializării proprietății, supralicitarea liberalismului economic în defavoarea celui politic erau, astfel, numai câteva dintre ideile promovate de formațiunile politice românești care se autodefineau ca fiind neoliberale 299. Ca istoric și ca membru al PNL, Gheorghe Brătianu a manifestat interes pentru problemele filosofiei istoriei, ca
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
era reluată de Gheorghe Brătianu, în februarie 1934, când afirma că menținerea dreptului de control al Marilor Puteri asupra activității economice și financiare a țării periclita independența ei economică și politică 770. Astfel, aprecia Gheorghe Brătianu, ignorarea intereselor naționale și supralicitarea obligațiilor României față de puterile străine, determinau o contradicție gravă în politica externă promovată de guvern. 7. 2. Poziția georgiștilor față de alianțele cu caracter regional și de relațiile României cu U.R.S.S. Evenimentele petrecute pe plan internațional în anii 1932 și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
predispoziții ereditare. "Neam de comedian valah", Caragiale a fost înzestrat cu "simțul comicului", cu aptitudinea de a imprima unui gest aleatoriu, unui incident oarecare, unei fizionomii sau intenționalități artistice semnificație comică, printr-o "răsturnare axiologică", în direcția minimalizării, ori a supralicitării valorice a insignifiantului. Asociat cu reiterarea ridicolului, instinctul comic exprimă distanțare, răceală afectivă, atitudine critică, spirit justițiar. Râsul lui Caragiale este corectiv, exprimat diferențiat în funcție de dimensiunile intrinsec specifice, cu bonomă înțelegere, cu răbufniri sarcastice, cu malițiozitate sau cruzime. Coroborând opiniile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
identifica în pătrunzătorul studiu Caragiale și Caragiale, Jocuri cu mai multe strategii, astfel de trăsături în pledoaria caragialiană pentru genurile minore, în interesul pentru tipologia și gustul publicului, în amestecul de stiluri, forme și registre, în predilecția pentru parodie, oximoron, supralicitare și ironie. La rândul său, Valentin Silvestru interpretează drept elemente de caragialeologie cinci motive ale operei, deopotrivă "chei spectacologice": scrisoarea, presa, semidoctismul, personajul care nu apare.26 Într-un articol pătrunzător, Alexandru George reafirmă 27 importanța coexistenței comicului cu tragicul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întotdeauna un satiric"14. Același autor încearcă să demonstreze în lucrarea Spiritul critic în cultura românească faptul că I. L. Caragiale întruchipează cel mai adecvat "spiritul critic în Muntenia critica socială extremă"15, îndreptată însă exclusiv, în opinia sa, împotriva liberalismului. Supralicitarea importanței satirei și a sarcasmului în scrierile lui Caragiale, impusă apoi de mentalitatea realist-critică din perioada proletcultistă, s-a conjugat și cu pledoaria pentru preponderența unui comic "negru", absurd, ca substrat al comediilor și schițelor, așa cum vor demonstra în lucrări
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ion Coja sunt, de asemenea, plasate sub semnul umorului absurd (Președintele) și al grotescului, chiar al celui cu sensul etimologic de contopire și transpunere fabulistică a umanului în animalier și invers (Vreau să număr stele), sau al celui dedus din supralicitarea sinistrului, prin fatala anulare a răului prin mai rău (A murit păpușa). Prezența substanțială a grotescului în dramaturgia ionesciană, justificată, așa cum spuneam, prin nevoia de decosmetizare și denudare a procedeelor teatrale în scopul revigorării și ancorării teatrului în complexa problematică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Anapoda și Domnișoara Nastasia demonstrează astfel, pe de o parte, polimorfismul umorului și pe de altă parte tentativa de marcare a notei de originalitate față de universul caragialian, chiar cu riscul eșuării în plan estetic, prin alunecarea în melodramatic sau prin supralicitarea umorului atroce. Ca suport ilustrativ pentru diversele forme de umor pot fi menționate și scrierile lui Ion Băieșu. Ipostazele umorului sunt aici diverse, de la cel vesel, iscat din banale incidente cotidiene surprinse în nenumărate schițe, scenete și nuvele, până la cel
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Deși mult mai subtilă și oarecum deferentă în cazul lui Caragiale, preocuparea pentru inducerea în eroare a cititorului printr-un joc "de-a v-ați ascuns" cu sensul, reiese din frecvența ambiguităților camuflate în enunțuri ironice, în numeroase oximorone și supralicitări, precum și în utilizarea parodierii ca procedeu predilect 123 de reliefare a poncifelor de gândire și de exprimare din scrierile prestigioase la modă. 6.1.7. De la comic la absurd Paradigma comicului urmuzian diferă de cea caragialiană prin plasarea în poziție
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care îl ocupa în comicologia lui Caragiale, absurdul burlesc glisează la Urmuz într-unul central, epidemic, întrucât contaminează toate aspectele comicului identificabile în paginile sale "bizare", respectiv caricatura, grotescul, ironia, satira, parodia și paradoxul. Pentru că sunt invariabil marcate de semnul supralicitării, al ducerii la extrem, toate acestea converg, de fapt, spre imaginea absurdului prevalent, imagine derivată, în principal, din anarhizarea structurilor consacrate ale discursului ficțional și din lanțul nesfârșit de incongruențe generatoare de haos al reperelor. Esențială pentru înțelegerea rolului pe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Urmuz, op. cit., p. 6. 121 Ibidem. 122 Adriana Ghițoi, Caragiale publicist, ed. cit., pp. 9295. 123 Vezi Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, ed. cit., capitolele Parodia ca teorie și practică a discreditării, Trei procedee: ironia, supralicitarea, oximoronul. 124 Scrisoarea datată 18.IV.1922, adresată de Urmuz d-rei Maria G., republicată în "România literară", an XXVI, nr. 10, 18-24 martie 1993. 125 apud. Jean-Marc Defays, op. cit., p. 21. 126 T. Todorov, Les Genres du discours, pp. 284-286
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a construcției juridice a problemei locuinței sociale și marca angajamentul veritabil, chiar dacă într-un context dificil, al politicii statului de ajutor pentru locuința socială: această lege autoriza înființarea birourilor publice ale HBM la nivelul departamentelor sau comunelor. Pentru a evita "supralicitările demagogice privind condițiile de locuit, avantajele acordate locatarilor în funcție de nevoile politicii locale, de slăbiciunile aleșilor [...] față de locatarii rău platnici dar ... alegători"19, oficiul HBM era așezământul public pe care colectivitatea locală nu-l controla direct, dar care juca un rol
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
afișeze foarte clar strategia de dezvoltare pentru care proiectul este garant"347. Urbanismul, care încarnează efortul orașului de a deveni atractiv, devine cheia expansiunii economice a orașelor. Totuși, așa cum lasă să se înțeleagă Philippe Genestier, ne putem teme că această supralicitare a proiectelor, în care obiectivele sunt adesea puțin operaționale, servește compensării declinului instituției politice atât în privința capacității sale de reglare economică, cât și în privința funcției sale simbolice de reprezentare a societății înseși 348. Într-adevăr, dacă planificarea strategică dezvăluie interdependențele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică indignarea pasională a poetului, revolta sa față de fățărnicia arogantă și spiritul sufocant de care sunt contaminați unii critici: Alt mers decât în cărucioare Nu vor, betegii, să permită: Și gem, de supralicitare... Și mor, de papagalicită... Cititorul salută în această poezie mai cu seamă curajul cu care sunt dezbătute unele probleme centrale ale literaturii și criticii literare”. Al treilea semn care anunță că, totuși, ceva-ceva se mai schimbă în universul liricii, este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exces, ele (tablourile) au utilizat acest ornament pentru a masca un vid central. Mai mult decât atât, ele au fost intens conștientizate ca atare"36. Un firesc horror vacui -, se știe că natura are oroare de vid -, ar conduce la supralicitarea unei reacții de apărare prin dezvoltarea pletorică a detaliului-ornamental menit să acopere golul sau dacă nu, cel puțin să-l mascheze. Centrul vid conduce deopotrivă la focalizarea sa maladiv-obsesională și aici avem un întreg scenariu al seducției mortifere -, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]