4,234 matches
-
nu se mai întoarce decât spre a asista înmărmurită la agonia fără sfârșit a accabadorei. Și abia suferința ei, pe care o privește acum neputincioasă, o face să-nțeleagă ce rost avea Bonaria pe lume, ba chiar dă naștere ispitei surde de-a săvârși pentru ea aceeași lucrare iubitoare. „În „Accabadora”, miza etică devine miză stilistică și narativă. O poveste lipsită de idile, de retorică și de locuri comune, în care regăsim exactitatea cu care autoarea ne-a obișnuit încă de la
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
de lei. Acum mai vrea să gestioneze încă 17 miliarde. O sumă enormă care ar ajunge în mâinile unui ministru ce vrea puteri discreționare. Ca de obicei, președintele CNAS, adică reprezentantul contribuabililor ca gestionar al banilor plătiți de aceștia, este surd și mut. Nu suflă niciun cuvânt despre planurile ministrului plenipotențiar al sănătății și ale Guvernului Ponta. Țin să îi atrag atenția domnului ministru Nicolăescu că o agenție de plăți poate gestiona fonduri ale Guvernului dar nicidecum banii românilor, contribuțiile lor
Guvernul nu poate gestiona banii asiguraților, susține PDL by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/39585_a_40910]
-
șah: înțeleptul e condus de rațiune, prostul de patimi; dar, fără patimă nu ajungi pe culmi. Deci ... „...vedeți azi, ici și colo, oameni bătrâni ca Nestor, care de abia mai au înfățișare de oameni: bâlbâiți, nerozi, știrbi, cărunți, pleșuvi (și surzi, nota mea) sau, ca să-i zugrăvesc mai bine cu vorbele lui Aristofan: «îngălați, gârboviți, pustiiți, zbârciți, pleșuvi, fără dinți și neputincioși». Și totuși se bucură de viață atât de mult...” Vorbește, cum știm, Prostia, acum despre „acei care se așteaptă
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
să fie iubită, aruncîndu-i-se bănuții la picioare ca într-un sanctuar din care am ieșit pentru scurt timp să tragem aer în piept, să bem și să ne dăm duhul ca din gușa unei privighetori cîntecul ucis în urechile celor surzi. MASA Știu că nici gloria, nici amărăciunea nu-mi vor fi fructe mîncate de viermi - de luni pînă sîmbătă treceam printre oameni, duminica stăteam la masă și îmbătrîneam ușor, pînă cînd vedeam moartea ca pe o ultimă speranță la fereastra
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
mai aproape-i de steaua polară planetele aburind neștiutul răspântiei risipesc petalele trecerii pe pârâul de lemn urmele tălpilor foșnind întuneric înmerismează nestins flăcări mocnite Zarea deschisă nesfârșitul deșertului nisipurile călătoare pregătesc dincolo de vălurirea grea a văzduhului înălțarea predicii pădurile surde s'au strămutat pe colina auzului lăsând deschisă zarea întreagă și cărarea cuvântului din veac făgăduit Dezrăstignire aripile păsării răstignite pe muchea șovăită a orizontului peste noapte dă muguri de rouă străvezie și polen albastru de peste apele văzului vin ochi
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
aparență a unei fals zâmbitoare neplăceri. Și-aici: ofilitul, ridatul patriarh, bătrânul, care bate doar toba, supt în pielea-i amplă, de parcă, ea, înainte, ar fi cuprins doi bărbați, unul dintre ei culcat deja în cimitir și el supraviețuind celuilalt, surd și uneori cam rătăcit în pielea-i văduvă. Dar cel tânăr, bărbatul, de parcă era fiul unei cefe și al unei călugărițe: ațos și bine umflat de mușchi și simplitate. O, voi, care, ca o jucărie primit-ați o suferință, încă
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
de-a toamnei tristețe, copacii se înalță cu-o clipă mai stingheri și mai bătrâni cu încă-o bătrânețe. Crengile desenează pe pânza de aer picturi fără formă, fără culori, fără sens și chiar cuvintele îmbracă-o altă haină, devenind surde, fără înțeles. Ne ascundem pe sub frunzele căzute, culorile lor devenindu-ne măști de nisip și parcă-am vrea să fugim din castelul de toamnă, văzând cum și secundele au înghețat în timp. Zbor imprevizibil Mâine, doar eu îmi voi mai
Poezii by Cristian Gava () [Corola-journal/Imaginative/10809_a_12134]
-
de-a toamnei tristețe, copacii se înalță cu-o clipă mai stingheri și mai bătrâni cu încă-o bătrânețe. Crengile desenează pe pânza de aer picturi fără formă, fără culori, fără sens și chiar cuvintele îmbracă-o altă haină, devenind surde, fără înțeles. Ne ascundem pe sub frunzele căzute, culorile lor devenindu-ne măști de nisip și parcă-am vrea să fugim din castelul de toamnă, văzând cum și secundele au înghețat în timp. Zbor imprevizibil Mâine, doar eu îmi voi mai
Poezii by Cristian Gava () [Corola-journal/Imaginative/10790_a_12115]
-
ce va fi sorbit de cine va-nvinge tocmai când în jur ai atâtea ținte spre-a le atinge. Oare ceri prea mult? Ai dorințe-absurde? Nu mai ești lăsat ca-n visuri să stărui și al tău destin are urechi surde când trist te nărui?... Te îmbrățișez Te îmbrățișez suferință pură ce mi-ai fost mereu în viață-aproape. Astăzi simt că vrei ca-n a ta armură să mă îngroape. N-am putut avea un mai bun tovarăș pe ciudatu-mi drum
CÂND TRIST TE NĂRUI TE ÎMBRĂŢIŞEZ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373731_a_375060]
-
contact cu șmecherii de București. Să nu judec însă după aparențe,de cele mai multe ori, sunt înșelătoare .” - Biroul e chiar în față ,la ușa aceea capitonată,îl îndrumă un altul ,mai în vârstă. Ciocăne fără succes, căci degetul i se îndeasă surd, în pielea vișinie. Își ia inima în dinți și pătrunde cu forță înăuntru. Nu e atât de mult schimbat ,parcă doar părul la fel de blonduț, s-a dat puțin la o parte, făcându-i loc frunții ce urcă încet ,dar sigur
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
emoția punea mai mult stăpânire pe mine,uitasem de figurile învățate și nici măcar instinctele primare nu mă mai ascultau. La sfertul primei reprize, m-am trezit deja mușcând podeaua .Simțeam cum sângele mi se prelinge încet ,peste obraji. Un zgomot surd și înfundat de deznădejde cuprinsese deja sala . Asta-i „PANTERA ” care a ucis „Tigrul ” dintr-o lovitură ? „Tigrul ” a fost legat de mâini și de picioare ??? M-am ridicat cu greu ,nu-mi venea să cred că nu sunt eu
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
a ta suflare cordul mi-ai surescitat, Tăcute șoapte de gand salvator m-au chemat Ești unic,fior nepământesc,în tine m-am abandonat! Ți-am ignorat chemarea ,n-am vrut s-aud Nici nu-mi pasă de geamătul tău surd, Rece eram ca piatra de mormânt Căci îngropasem tot ce-mi era sfânt! Tu să mă ierți iubite,fidelă nu ți-am fost Și te-am trădat aiurea fără rost, Cu teamă de iubire adevărată am trăit M-am zbuciumat
IUBITE,RIDICĂ-MĂ LA CER! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384788_a_386117]
-
se apropie de pământ și respirând abia auzit cu genunchii strânși la gură aproape că uită de sine privind îndelung printre firele de iarbă și nisip la nesfârșită goană și războiul fratricid purtat de furnici în numele sacrei ciosvârte. bătrân și surd vede cum pulberea veacurilor năpădește în straturi foșnitoare aceeași scenă și încă mai clipește uimit din miriardele-i de pleoape de parcă ar zări pentru întâia oară cât de măruntă este așa întipărită-n praf amprenta veșniciei. Referință Bibliografică: AMPRENTA / Tania Nicolescu
AMPRENTA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384756_a_386085]
-
Ce-ți sunt eu - când până și florile/ iau forma chipului meu?/ În graiul tău însă - nu! Nu mă încumet să știu” (Mandragore). Muțenia spune totul despre dragoste, nespunând nici una dintre vorbele ce ar putea s-o înjosească: „Iubesc viața surdă ce zburdă în tine,/ îndrăzneala ta în iubire,/ putința de a-mi vorbi despre dragoste/ pe muțește” (Despre dragoste pe muțește). Nunta tăcută amuțește și gândurile cu splendoarea ei de senzații: „Înflorită mă simt, înflorită, ca după nuntă,/ albind pământul
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
crudelor realități din România căzută sub robia comunistă. Adriana Georgescu îi desenează un succint portret lui Grigore Gafencu, personalitatea politică românească cea mai impunătoare din exil, care se bucura de o deosebită audiență din partea politicienilor Occidentului. Din păcate, acesta rămânea surd la gravele probleme din țările cotropite de ruși. Abăteau imediat discuția spre fascism. Ca și în U. R. S. S., tot ce era anticomunism pentru ei reprezenta în mod automat fascism. Interviurile realizate de Ileana Corbea și Nicolae Florescu sunt însă
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
Mi-a venit în cap un echivalent pentru somn al expresiei “Pentru mai puțin de X bani, nici nu mă dau jos din pat”: Pentru mai puțin de 8 ore nici nu mă URC în pat! 9 ianuarie 2014 Bătrânica surdă cu care mă învecinez, perete-n perete, se uită la Măruță, cu sonorul la maximum. Tema emisiunii: Biancaaaaaaaaaaaaa, evident! Uite-așa ar fi început povestea lui Raskolnikov dacă ar fi fost scrisă în zilele noastre. 9 ianuarie 2014 Pfiuuu, deci
Strabism, Ștefan cel Mare, crimă și pedeapsă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19114_a_20439]
-
așa, ajunseră la ușă și Pepsi, la fel ca atunci când plecaseră spre magazie, o luă înainte și cu navetele pe un picior, îi deschise ușa. Ea intră în grabă și el, după ea, trântind ușa grea, care făcu un zgomot surd. După ce intrară în local, Adriana se apucă să scoată sticlele din navetă, și una câte una, o ștergea cu o cârpă, apoi o punea în vitrină. Pepsi împrumută de la una din colegele ei o altă cârpă asemănătoare și începu s-
CĂPITANUL VASILE (10) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385174_a_386503]
-
trepte de gând simt a ta-mbrătișare, oboseala, chiar răceala n-astâmpără fiorii, te gust în gând, apoi frământarea dispare. O-mplinire-vis contopită cu nevoia de tine, iar nestăvilitele gânduri salvate-n cuvinte; ai înfipt demult, rădăcini luminoase-n mine și dincolo de surda tăcere gându-i fierbinte. Urc trepte de gând și tulbur ochiuri de ape, răsărite din ploi ce-au înecat visele noastre doar iubirea, ne ține prin gânduri aproape și peste tăceri presăram alte flori albastre. Voi înalța pod din stele
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
pe trepte de gând simt a ta-mbrătișare,oboseala, chiar răceala n-astâmpără fiorii,te gust în gând, apoi frământarea dispare.O-mplinire-vis contopită cu nevoia de tine,iar nestăvilitele gânduri salvate-n cuvinte;ai înfipt demult, rădăcini luminoase-n mineși dincolo de surda tăcere gându-i fierbinte.Urc trepte de gând și tulbur ochiuri de ape,răsărite din ploi ce-au înecat visele noastredoar iubirea, ne ține prin gânduri aproapeși peste tăceri presăram alte flori albastre.Voi înalța pod din stele ca mioapele
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
este durerea, Nu voi pierde-a ei speranță, S-a înfiripat din ceață Plânsul, înnoind vederea... Și văd în inimă frumos Durerea florii ce moare Jertfind parfum, lină boare, Iar glasul i-l aud duios. Și văd iarba-ngenuncheată De pașii surzi, mult prea grăbiți S-audă copaci-nverziți Cântându-mi ca niciodată! Și văd cerului durerea Plângându-și ploaia peste noi, Îi simt iubirea, uit apoi Gândul meu și-i dau tăcerea.. Stau și gândesc! O fi oare Tabu a simți
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
mai mult Muză îmi este durerea,Nu voi pierde-a ei speranță,S-a înfiripat din ceațăPlânsul, înnoind vederea...Și văd în inimă frumosDurerea florii ce moareJertfind parfum, lină boare,Iar glasul i-l aud duios.Și văd iarba-ngenuncheatăDe pașii surzi, mult prea grăbițiS-audă copaci-nverzițiCântându-mi ca niciodată!Și văd cerului durereaPlângându-și ploaia peste noi,Îi simt iubirea, uit apoiGândul meu și-i dau tăcerea.. Stau și gândesc! O fi oareTabu a simți iubireaîn profunzimi, cu durerea?... De ce, iubind, totul doare
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
întuneric: Unde sunt cei care nu mai sunt? Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împregiur, în depărtare... Aici e totul negru și sărac: Barăcile de lemn în care stăm Și cerul surd spre care blestemăm! Mută-i întrebarea ce răsună afară, leru-i ler, În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Lupii-și flutură iar goana, Haita-ntreagă-și linge rana. Am murit degeaba, ce-ați făcut din țară, leru-i ler
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
Să-i pot vedea pe ceilalți vindecați. DE-ACEEA, CÂND COBOR LEGAT ÎN FIARE, ÎMPOVĂRAT DE-OSÂNDA CEA MAI GREA, CU FRUNTEA-N SLAVĂ STRIG DIN ÎNCHISOARE: NU-S VINOVAT FAȚĂ DE ȚARA MEA! Aiudule, Aiudule, Temniță cruntă, Aiudul, cetatea durerilor surde, Aiudul, galera destinelor noastre, Aiud, țintirimul anilor mei! Veniți să-l lovim cu săgeată de foc! Ștefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta! Domnul Tudor să trăiască! Cum nu vii tu, Țepeș, doamne! Dar iată-l! E vodă
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
țărmurile toate se urnesc /cu ploile și vântul laolaltă. / Plecați pe răngi, ne îndârjim mereu /să dăm de capăt stâncilor și humii, /de parc-am ști c-aci e Dumnezeu, / Înmormântat de la-nceputul lumii. Izbim mereu și ca-ntr-un surd ecou /ni se prăvale muntele-n timpane, /de parcă ne-am munci într-un cavou / să ne zdrobim truditele ciolane. / Și cum prin pâclă ne mișcăm înceți, /ni-s tâmplele un scrâșnet de motoare /și-n loc de mâini par-cam avea
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
încearcă veșnic, să-l ajungi... Părinte, în tâmpla stângă-mi arde, inima câmpului și geana mi se zbate, de câte ori aștern pe-o pernă, capul... mintea-mi adoarme dar sufletul, săracul, nici eu nu știu pe unde întâlnește, herghelii... în tropot surd l-aud, prin vijelii... când roua-n palmă, blândă mi se-așază, Lui doar, îi spun că trupu-mi este doar o bază, un zid în care, sufletul frământă, tot ce e dor, ce-i lest, ce-i sfântă, Iubirea, bucuria
PĂRINTE (*) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361262_a_362591]