1,075 matches
-
a dovedit că aceste soluții tehnico-medicale nu pot avea același randament ca un auz sănătos. -cultural, prin faptul că sunt auzitori care se implică în viața surzilor, învață LMG ca pe ceva exotic, existând pericolul de a-i considera pe surzi ca variație a speciei umane, pe care auzitorii o studiază din curiozitate. -genetic, pentru faptul că s-au făcut progrese care au permis identificarea genelor responsabile pentru surditatea ereditară. Aceste gene transmit însă și alte caracteristici, modificarea lor însemnând o
Prevenirea abandonului ?colar ?n r?ndul elevilor deficien?i de auz by Mirela Mocanu,Camelia Dan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84361_a_85686]
-
evolueze, să acționeze, să ia decizii, să se transforme, să-și schimbe el însuși condiția, să soluționeze problemele comune printr-un act creativ. Persoanele cu deficiențe de auz formează o comunitate specială, cu o cult ură aparte, numită generic „cultura surzilor”. Aici sunt încadrate comportamente specifice unui grup de oameni care au propriul limbaj, tradiții, interese comune, reguli, experiențe și tehnici de supraviețuire. Ceea ce îi unește pe surzii din întreaga lume este că pot comunica între ei în orice țară prin
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
auz formează o comunitate specială, cu o cult ură aparte, numită generic „cultura surzilor”. Aici sunt încadrate comportamente specifice unui grup de oameni care au propriul limbaj, tradiții, interese comune, reguli, experiențe și tehnici de supraviețuire. Ceea ce îi unește pe surzii din întreaga lume este că pot comunica între ei în orice țară prin limbajul mimico-gestual, după un scurt moment de tatonare. Limbajul mimicogestual reprezintă un simbol puternic al identității lor în colectivitatea surzilor. 1. Experiența didactică în colectivele de elevi
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
tehnici de supraviețuire. Ceea ce îi unește pe surzii din întreaga lume este că pot comunica între ei în orice țară prin limbajul mimico-gestual, după un scurt moment de tatonare. Limbajul mimicogestual reprezintă un simbol puternic al identității lor în colectivitatea surzilor. 1. Experiența didactică în colectivele de elevi cu deficiențe de auz Școala rămâne un etalon al negocierilor valorice în care cei implicați în procesul instructiv-educativ afișează atitudini, interese, preferințe, deslușesc valorile și propun modele comportamentale. Alături de elevi, profesorul reprezintă unul
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
în imagini generalizate spre deosebire de cei auzitori unde elementul de bază al gândirii și limbajului este noțiunea. Noțiunile de gramatică sunt receptate greu de către un copil cu deficiență de auz deoarece în limbajul mimico-gestual nu sunt reprezentate toate părțile de vorbire. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în ceea ce privește declinarea substantivelor, în analiza verbelor, a nuanțelor temporale ale acestora. O problemă extrem de dificilă pentru un copil surd este aceea a figurilor de stil, a noțiunilor cu caracter abstract, a noțiunilor de
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
pune tot mai mult accent pe dreptul fiecăruia la liberă exprimare într-un limbaj propriu. Este vorba de dreptul lingvistic, de respectul acordat multilingvismului, de recunoașterea unei diversități lingvistice, a majorităților și a minorităților, între care se află și minoritatea surzilor cu propriul său limbaj. Pentru a te integra unei majorități este nevoie de comunicare în limba acelei majorități, de aceea surzii, ca să se poată integra societății auzitorilor, trebuie să învețe să comunice folosind limbajul verbal, fără a renunța însă la
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
limbaj ca formă de comunicare sunt: - răspunde nevoilor concrete de comunicare a comunității deficienților de auz, contribuind la dezvoltarea acesteia; - este „oferta” cea mai accesibilă pentru persoanele deficiente de auz; - are un pronunțat caracter istoric reprezentând o tradiție în interiorul culturii surzilor; - este calea cea mai accesibilă a deficientului de auz de a recepta informația; - este modalitatea prin care pot să-și transmită unii altora experiența personală și pe cea colectivă; - este oportunitatea de transmitere a culturii specifice fiind chiar parte esențială
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutanți Propus de lector dr. Barbu Florea, în consultare cu un colectiv de profesori ai Școlii de surzi nr. 1 București Se cunoaște că în fiecare an vin în școlile speciale copii deficienți de auz din grădinițele speciale și din familii de auzitori, precum și absolvenți licențiați în psihopedagogie specială sau în alte discipline. Pe de o parte, elevii
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
câțiva ani s-au publicat mai multe dicționare mimico-gestuale românești<footnote Drăguțoiu,I. Dicționar bilingv mimico-gestual, Sibiu, 1992 footnote>,<footnote *** Dicționar de limbaj gestual românesc, sub coord. Bogdan Rodica și Gelu, Editura Mega, Cluj, 2003 footnote>,<footnote *** Asociația Națională a Surzilor din România, Manual de limbaj gestual românesc, Editura Mega, Cluj, 2003. footnote>,<footnote Onu,C. Dicționar religios al limbajului mimico-gestual, Editura Univ din Pitești, 2009 footnote>, precum și o primă încercare de unificare/standardizare a limbajului gestual românesc realizată de lector
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
din România, Partea I, Curs introductiv prezentat de Barbu, F. Săbiescu,M.,2005 footnote> sub egida și cu sprijinul financiar al Fundației Light into Europe. Acest ultim material este înregistrat pe DVD, a fost difuzat în rețeaua școlilor speciale pentru surzi din țara noastră și se folosește cu succes la seminariile de limbaj mimico-gestual de la Universitatea de Stat din Pitești. De asemenea, caseta s-a folosit la cursul de limbaj mimico gestual de la Facultatea de Psihopedagogie specială și cea de Sociologie
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
corectă a gestului. De aici s-a ivit necesitatea descrierii gesturilor după parametrii gramaticali specifici acestui limbaj. Menționăm că s-a elaborat o astfel de descriere a termenilor religioși în cadrul unui dicționar destinat preoților care slujesc în comunitățile ortodoxe ale surzilor.6 Pentru ca profesorii din școlile de surzi să poată comunica eficient cu elevii este necesar să se efectueze multe ore de exersare, sub îndrumarea unei persoane competente, alături de descrierea acestor gesturi. Se cunoaște că în diferite școli de surzi din
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
ivit necesitatea descrierii gesturilor după parametrii gramaticali specifici acestui limbaj. Menționăm că s-a elaborat o astfel de descriere a termenilor religioși în cadrul unui dicționar destinat preoților care slujesc în comunitățile ortodoxe ale surzilor.6 Pentru ca profesorii din școlile de surzi să poată comunica eficient cu elevii este necesar să se efectueze multe ore de exersare, sub îndrumarea unei persoane competente, alături de descrierea acestor gesturi. Se cunoaște că în diferite școli de surzi din țară există așa-numitele ,,dialecte” regionale/școlare
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
ale surzilor.6 Pentru ca profesorii din școlile de surzi să poată comunica eficient cu elevii este necesar să se efectueze multe ore de exersare, sub îndrumarea unei persoane competente, alături de descrierea acestor gesturi. Se cunoaște că în diferite școli de surzi din țară există așa-numitele ,,dialecte” regionale/școlare. Acestea constă în semne ,,specifice”, care s-au stabilizat și consolidat în școlile respective. Mai târziu acestea se unifică, datorită contactelor mai frecvente între elevii diferitelor școli, cu prilejul concursurilor interșcolare. Cu ajutorul
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
Limba română - limba maternă pentru surzi? Asistent universitar Marinela Istrate Universitatea din Pitești, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Loc. Pitești, Jud. Argeș Limbajul mimico-gestual este un mod de interacțiune umană specifică omului în general, cât și surdomuților în special. Limbajul mimico-gestual este limba proprie, potrivită întru totul
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
interacțiune umană specifică omului în general, cât și surdomuților în special. Limbajul mimico-gestual este limba proprie, potrivită întru totul surdomuților, așa cum cea vorbită este pentru vorbitori. Împiedicarea folosirii limbajului mimico-gestual are consecințe fatale pentru dezvoltarea lingvistică și pentru accesul surzilor în diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante de comunicare în mediul lor și accentuându-le handicapul. 1. Cadru teoretic Conform unor specialiști, copiii deficienți de auz care au contractat deficiența la un stadiu prelingual și care provin din familii
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
propriu. Este un fapt comun tuturor autorilor de a evidenția limitele comunicării gestuale în sine, cât și limitele dezvoltării psihice pe care le provoacă. Pe de altă parte, specialiștii români au constatat că copiii surzi ai unor părinți de asemenea surzi se folosesc de limbajul mimico-gestual, ceea ce le oferă o dezvoltare a personalității echilibrată, relativ apropiată de cea a copiilor auzitori. (2004, Cristian B. Buică, p. 208; apud. Stănică, Popa, Popovici, p. 52) Stănică afirmă că acești copii își însușesc limbajul
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
de către ceilalți. La rândul lor, deficienții de auz ce nu sunt competenți în limbajul verbal pătrund superficial sensul mesajelor primite pe cale verbală de la alții, sau în unele cazuri aceste mesaje sunt denaturate sau neînțelese. Inteligibilitatea fono-articulatorie a limbajului verbal la surzi nu depășește niciodată cotele modeste. În schimb, în mod firesc, copiii se folosesc de mijloace extraverbale precum gesturi evocatoare, limbaj corporal și facial. Din punct de vedere gramatical, de foarte mult timp s-a constatat că limbajul verbal este puternic
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
verbal nu este instrumentul intern al ideației și poate crea falsa impresie de vorbire inteligibilă și de limbaj structurat. (1983, I. Stănică, E. Ungar, C. Benescu, p. 45) Printre rânduri, putem discerne importanța pe care o are limbajul mimico-gestual pentru surzi. „În cazul microgrupurilor de surzi, când comunicarea se desfășoară într-un limbaj comun, cel al semnelor, aceștia pot să împărtășească și să primească mesaje corecte, dar conținutul acestora este limitat de experiența grupului de persoane surde, fiind lipsiți de transferurile
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
al ideației și poate crea falsa impresie de vorbire inteligibilă și de limbaj structurat. (1983, I. Stănică, E. Ungar, C. Benescu, p. 45) Printre rânduri, putem discerne importanța pe care o are limbajul mimico-gestual pentru surzi. „În cazul microgrupurilor de surzi, când comunicarea se desfășoară într-un limbaj comun, cel al semnelor, aceștia pot să împărtășească și să primească mesaje corecte, dar conținutul acestora este limitat de experiența grupului de persoane surde, fiind lipsiți de transferurile ce ar putea exista la
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
p. 187) paralel cu respingerea limbajului verbal. (Idem, p. 207) Limbajul mimico-gestual devine mijlocul prin care se afirmă identitatea de grup și apartenența la acesta. Evaluările internaționale prezentate de către Mariana Popa în aceeași lucrare întăresc observațiile literaturii române. Deși unii surzi pot avea limba vorbită ca limbaj intern, această situație corespunde numai unei părți dintre ei. Pentru majoritatea, limbajul intern este limbajul semnelor sau un hibrid între semne și engleză, la fel de adecvate ca instrumente de gândire ca și limba vorbită. (Idem
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
limba vorbită ca limbaj intern, această situație corespunde numai unei părți dintre ei. Pentru majoritatea, limbajul intern este limbajul semnelor sau un hibrid între semne și engleză, la fel de adecvate ca instrumente de gândire ca și limba vorbită. (Idem, p. 43) Surzii, congenitali sau nu, nu au acces la imaginea acustică și se bazează pe informația vizuală. (Idem, p. 38) Elevii surzi nu au dificultăți de memorare a cuvintelor exprimate prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
cuvinte scrise sau vorbite. (Idem, p. 33) Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea lingvistică timpurie, pe care să se fundamenteze dezvoltarea de mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. (Idem, p. 44) Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei comunicări, analiza a găsit următorul răspuns: limba română poate fi limbă maternă numai pentru micul procent de surzi care au
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. (Idem, p. 44) Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei comunicări, analiza a găsit următorul răspuns: limba română poate fi limbă maternă numai pentru micul procent de surzi care au fluență, inteligibilitate și se folosesc de ea pe plan interior, fără a cunoaște limbajul mimico-gestual. În cazul celor care stăpânesc foarte bine limba română, dar se folosesc și de limbajul semnelor, nu se poate ști cu exactitate care
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
înțeles că nu toți elevii surzi vor deprinde limbajul verbal, în special cei cu pierdere de auz profundă, la care, din această cauză, aptitudinile de învățare a limbajului verbal aproape că lipsesc. (2001, M. Popa, p. 130, 135) Și totuși surzii sunt capabili de a face față multor situații chiar dacă ei nu capătă comenzile fluente ale limbajului curent (verbal). (Idem, p. 35) Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
chiar dacă ei nu capătă comenzile fluente ale limbajului curent (verbal). (Idem, p. 35) Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu numai pentru copiii surzi proveniți din familii de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată de la părinți, ci limba cea mai accesibilă pentru copil. De aceea, țelul pedagogilor de a-i învăța pe surzi limba
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]