1,239 matches
-
o tematică variată, cu funcție educativă, subsumând motive de largă circulație, dar și specifice spațiului nostru cultural. Se adresează primei vârste prin poveste, înfățișând tipul uman ideal (Inima mamei, 1954), sau prin snoavă, ilustrând înțelepciunea și umorul popular (Povești cu tâlc, 1956, Povești despre Păcală, 1961). Nostalgia originilor îl trimite la legendă și basm. Colecțiile de legende pe care le prelucrează cuprind povestiri din fondul culturii universale, după criteriul armonizării versiunilor contradictorii într-o sinteză personală, așa cum se întâmplă în Legendele
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Albumul de geografie, București, 1951; Povestea ielelor, București, 1951; Supărarea lui Dincă, București, 1953; Inima mamei, București, 1954; Copiii muntelui de aur, București, 1954; ed. (Muntele de aur), introd. Mihai Beniuc, București, 1974; În țara legendelor, București, 1956; Povești cu tâlc, București, 1956; Trandafirul roșu, București, 1956; Basmele mării, București, 1957; Palatul de argint, București, 1958; Isprăvile viteazului Heracle, București, 1959; Legendele Olimpului, I-II, introd. Nicolae I. Barbu, București, 1960-1962; ed. pref. Demostene Botez, București, 1983; Alte povești cu tâlc
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
tâlc, București, 1956; Trandafirul roșu, București, 1956; Basmele mării, București, 1957; Palatul de argint, București, 1958; Isprăvile viteazului Heracle, București, 1959; Legendele Olimpului, I-II, introd. Nicolae I. Barbu, București, 1960-1962; ed. pref. Demostene Botez, București, 1983; Alte povești cu tâlc, București, 1961; Povești despre Păcală, București, 1961; Din marile legende ale lumii, I-II, pref. Gheorghe Bulgăr, București, 1963-1965; Găina cu ouăle de aur, București, 1963; Flori pentru Mihaela, București, 1964; Întoarcerea lui Neghiniță, București, 1966; Săgeata căpitanului Ion, București
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
despre Păcală, București, 1961; Din marile legende ale lumii, I-II, pref. Gheorghe Bulgăr, București, 1963-1965; Găina cu ouăle de aur, București, 1963; Flori pentru Mihaela, București, 1964; Întoarcerea lui Neghiniță, București, 1966; Săgeata căpitanului Ion, București, 1967; Povești cu tâlc (Povești cu tâlc. Alte povești cu tâlc. Povești despre Păcală), București, 1967; În țara legendelor, București, 1968; ed. pref. Alain Guillermou, postfață Ovidiu Papadima, București, 1973; Sabia de foc, București, 1969; Avionul de Cluj (în colaborare cu Constantin Mateescu), București
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
1961; Din marile legende ale lumii, I-II, pref. Gheorghe Bulgăr, București, 1963-1965; Găina cu ouăle de aur, București, 1963; Flori pentru Mihaela, București, 1964; Întoarcerea lui Neghiniță, București, 1966; Săgeata căpitanului Ion, București, 1967; Povești cu tâlc (Povești cu tâlc. Alte povești cu tâlc. Povești despre Păcală), București, 1967; În țara legendelor, București, 1968; ed. pref. Alain Guillermou, postfață Ovidiu Papadima, București, 1973; Sabia de foc, București, 1969; Avionul de Cluj (în colaborare cu Constantin Mateescu), București, 1970; Luceafărul de
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
ale lumii, I-II, pref. Gheorghe Bulgăr, București, 1963-1965; Găina cu ouăle de aur, București, 1963; Flori pentru Mihaela, București, 1964; Întoarcerea lui Neghiniță, București, 1966; Săgeata căpitanului Ion, București, 1967; Povești cu tâlc (Povești cu tâlc. Alte povești cu tâlc. Povești despre Păcală), București, 1967; În țara legendelor, București, 1968; ed. pref. Alain Guillermou, postfață Ovidiu Papadima, București, 1973; Sabia de foc, București, 1969; Avionul de Cluj (în colaborare cu Constantin Mateescu), București, 1970; Luceafărul de ziuă, București, 1970; Vulturii
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Hedi Hauser, Spiridușii pădurii, București, 1975; Povești populare românești și săsești, îngr. Albrecht Zweier, București, 1975. Repere bibliografice: Ion Roman, Vechi și nou în basme, CNT, 1958, 7; Nicolae Balotă, „Avionul de Cluj”, RL, 1971, 24; Nicolae Balotă, Povești cu tâlc, LCF, 1972, 45; Dumitru Micu, „În țara legendelor”, CNT, 1973, 37; Alexandru Mitru la 60 de ani, LCF, 1974, 45; Dumitru Micu, Cărți pentru copii, CNT, 1976, 36; Florea Firan, „Acasă la Macedonski”, R, 1977, 2; C.D. Papastate, „Legendele Olimpului
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Cheagul teologiei crește, la urma urmei, din comunicarea cu alteritatea. Este inadmisibil, atunci, ca provocările diverselor științe contemporane - de la filozofie, antropologie, psihologie, istorie ori sociologie până la dezvoltări mai recente, precum medicina genetică sau bioetica - să nu fie interpelate teologic, cu tâlc și premeditare, prin atenția generoasă a acelui spirit creștin care a făcut din epoca patristică un reper normativ pentru conștiința eclezială ortodoxă. Dacă ar fi să măsurăm amploarea misiunii sale sociale și culturale, am putea spune atunci că în Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o precedă, găsesc ingrată imensa paranteză în care Omul recent introduce istoria teologiei creștine. Mai întâi, trecerea din Evul Mediu (sec XIII-XIV) către zorii modernității rămâne neclară 1, deși istoria ideilor disputate în această perioadă ascunde o istorie plină de tâlcuri. Cum s-a produs întâlnirea între tradiția religioasă iudeo-creștină și spiritul culturii grecești în momentul patristic și cel scolastic? Care sunt epistemologiile subiacente care separă Răsăritul grec de Apusul latin? Cum anume apariția filozofilor arabi (Averroes, în primul rând) pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nostru să se inspire mai adânc). Ortodoxia nu este conservator-orizontală, ci radical-verticală. În liturghie, doxologia nu face decât să înghită apofatic abisul lui Dumnezeu. Tradiția nu trimite la anteriorități, ci la rădăcini, deci spre izvoare. Tradiția nu te învață exhaustiv tâlcurile istoriei căzute, ci te previne asupra ispitelor risipirii sub vremi. Tradiția ne reamintește că adevărata teodicee se ascunde în mâinile noastre, fără a deține însă o rațiune suficientă pentru a justifica (eventual, postum) mizeria istoriei. Tradiția nu vede în modernitate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în care anumite concepte sau operații matematice nu au semnificații practice evidente, iar analogia cu semnificațiile calculului matricial merită să fie avută în vedere! Se confirmă și în acest caz o afirmație bine cunoscută de multă vreme și plină de tâlc, conform căreia, dar într-o altă formulare:.. multe veți afla, dar nu toate vă pot fi de folos. Putem efectua și alte operații cu variabilele aleatoare de mai sus, dar nu toate operațiile au rezultate cu semnificații practice precise, cum
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
nu chiar a unei nădejdi. într-o dimineață însă, ajungînd în fața banului de aur, păru să simtă o atracție nouă pentru figurile și inscripțiile stranii gravate pe el, ca și cum abia acum ar fi început să descifreze, în lumina obsesiei lui, tîlcul lor ascuns. Și e adevărat că în orice lucru se ascunde un sens, căci altminteri lucrurile n-ar avea nici un preț, iar lumea însăși n-ar mai fi decît o cifră goală, numai bună să fie vîndută cu carul îașa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
alea care macină cafea. Să ciulim urechile și să ascultăm!“ „Balena Albă nu poate fi văzută decît peste o lună și-o zi, cînd soarele o s-ajungă într-una din căsuțele astea ale zodiacului. Am studiat semnele și le cunosc tîlcul, vrăjitoarea aia bătrînă din Copenhaga m-a învățat, acu’ patruzeci de ani. în care zodie o să fie atunci soarele, ia să vedem? în zodia potcoavei, da, fiindcă-i drept în fața banului de aur. Dar ce-i potcoava? E leul, da
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sălbatică și de fapt nimeni n-ar fi luat-o în seamă prea mult - asemenea păsări fiind întîlnite destul de des pe acele latitudini - dacă ochii tuturor, fie ei cît de neatenți, n-ar fi fost înclinați acum să vadă un tîlc perfid aproape în orice lucru. - Pălăria, pălăria, domnule căpitan! exclamă deodată matelotul sicilian cocoțat în arborele artimon, ceva mai jos decît Ahab, de care-l despărțeau o adîncă prăpastie de aer. Dar aripa neagră se și întinsese sub ochii bătrînului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nervii poeziei lui Deșliu: aspectul de șuvoi nestăvilit, care potopește cu ură pe dușmanii poporului, dar care și irigă câmpurile țării. În ceea ce privește „socoteala” cu cei dintâi, cuvântul lui pleznește În dreapta și În stânga pe obrajii ghiftuiților, sau strivește frazele «măsluite» și «tâlcurile ticluite, scrobite» ale boemei decadente. În legătură cu aceasta, e de notat cum vechea boemă e văzută ca un sediu alcoolic și dezmățat, și În care cu o ironie abil plasată de poet, țiganca argheziană cerșește În refrenul: „Cine mai cumpără flori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un tractor și nu vrea să-l dea satului. Ascunde pompa, dar Nae Îl demască. Cam aceeași treabă se petrece Într-o poveste de Tiberiu Vornic, Movila Neagră. (Ă). Cel puțin, d.Eugen Frunză, În Două vorbe și un singur tâlc, nu face altceva decât să redacteze Într-un grai mai sfătos și pe scurt câteva fapte pe care le-am citit cu toții În ziare. Atitudinea aceasta e În orice caz mai recomandabilă decât cea a d-lui Mihai Novicov, care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de pe furnal a lui Petru Vintila, portarul fabricii cu mutră de iepuroi bătrân se ploconește la vederea oricărui „beamter”. (Ă). Acolo unde realitatea n-a fost Înțeleasă, n-a fost cunoscută, cât ar vrea nuvelistul să-și rezume În concluzie tâlcurile, ele trec dincolo, ca o bătaie de pușcă trasă acolo unde rața sălbatecă și-a luat demult zborul. O atare literatură nu poate educa. Ea nu poate fi armă de luptă pentru că Încărcătorul ei nu funcționează”. Răspunsul la problemele ridicate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
autorul-narator, care știe să se folosească și de câteva tehnici expresioniste. Textul, cu o frazare sincopată, răsucită, se concentrează asupra ritmului generic de viață, iar descripțiile în cascadă, configurând un pitoresc etnografic minuțios, accentuează atmosfera de nemișcare ritualică, în care tâlcurile persistă indistinct și necruțător. Dar abia în întâlnirea cu Orientul B. află o fericită coincidență cu sine însuși. Romanul Fuga lui Șefki rămâne astfel o scriere-efigie. Dintr-o intuiție fundamentală, situată sub aripa unei originale meditații simbolice, decurge contemplarea fascinată
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
E mai goethean ca oriunde în opera sa lirică apărută postum; se apropie aici de o limpezime și o seninătate clasică (chiar și sub raportul formei, împinsă către o simplificare rafinată), dar nu încetează a iscodi lucrurile, a le căuta tâlcuri ascunse. În grupajul Câinele din Pompei, impresii italice fac să tresară memoria mitică a autorului, care vizitase de timpuriu locuri cu rezonanță culturală unică. Numeroase versuri exprimă o tot mai accentuată neîncredere rilkeană a poetului în cuvânt și se amplifică
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
politicului: „Caietele acestea sărace apar fără un «cuvânt de început» pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care în libertate și râvnă probează vrerea de dăinuire a cuvântului și gândului românesc. Celor care se străduiesc să vadă în spiritualitatea românească realitate, tâlc și valoare. Acelora, mai cu osebire, care aici și acum, inaugurează o altă prezență în vreme, aceea de a substitui categoriei politicului, dimensiunea de risc și distanță a spiritului.” În același prim număr, Constantin Amăriuței deslușește, pornind de la Eminescu, sensul
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
Mitrea Cocor, erou atât de viu și puternic individualizat, încât cititorii din lumea întreagă l-au îndrăgit ca pe un prieten apropiat, cu care-ți place să te întâlnești mereu, să-i asculți la nesfârșit vorbele de duh, pline de tâlc adânc. Și totuși, dragostea lui de viață, humorul lui sunt acelea ale țărănimii sărace, iar drumul lui Mitrea Cocor este totodată drumul istoric al acestei țărănimi, care de veacuri suferă și se revoltă, dar care numai sub conducerea clasei muncitoare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care se Întrec la radicalism, cum a fost la un moment dat „Mișcarea pentru România”, o Încercare de revenire la ceea ce fusese cândva partidul „Totul pentru Țară”. Spre a relua terminologia amintită mai sus, care mi se pare plină de tâlc pentru ceea ce trăim În prezent, Vadim Tudor este exponentul continuității radicale cu ce a fost comunismul În România În faza ultimă: o combinație barocă de leninism tehnic, mișcare partinică ultracentralizată, lider providențial (aici leninismul se continuă În mod categoric cu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
laude exagerate și să nu se izoleze sub nici un motiv de colectiv. Dimpotrivă, invitându-i pe colegi la o cafea, să se arate modest și la locul lui, ca orice novice dornic să învețe nu numai tainele meseriei, dar și tâlcul ascuns al unor gesturi și atitudini. A treia modalitate de apărare este să aibă răbdare. Încet, dar sigur, își va consolida un loc și o poziție în cadrul secției, al ziarului. Multe are de îndurat un tânăr (în afara cazului rarisim când
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau „Maria Magdaleana” (aceasta este forma corectă din punct de vedere istoric), faimosul personaj apare În patru momente cheie: În preajma lui Isus; la răstignire; la punerea În mormânt; la Înviere. Le vom analiza cu atenție, insistând asupra diferențelor, pline de tâlc, ale evangheliștilor. În Luca 8,1-3 se spune: „Și a fost așa: puțin timp (se subînțelege chronoi) după aceea, el a Început să umble prin fiecare oraș și fiecare sat, propovăduind și binevestind Împărăția lui Dumnezeu; și cei doisprezece [erau
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pe care fariseul s-ar fi cuvenit să le Îndeplinească față de oaspete. În final, Isus Îi iartă femeii păcatele, spunându-i că propria ei credință a izbăvit-o. Să reluăm povestea din punctul de vedere al studiului nostru. Luca moralizează tâlcul scenei, introducând un personaj despre care se știe că este o „păcătoasă”. Această păcătoasă, nenumită, ca și În cazul lui Marcu și Matei, intră În casa fariseului Simon cu un vas de alabastru În mână. Ea se așază timidă, cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]