940 matches
-
cuvintelor, în care clamează ideea de a fi liber de vorbire; din nou revine la sunetul "a", el reprezentând geneza, fără el omenirea ar fi liberă de vorbirea atât de imperfectă: "Cu tine mă culc, numai pe tine te vreau/ târfă fermecătoare/ disperată zeiță" și sunetul este un semn al morților, "vaginul imaginar al lumii, muzica ce târăște trupul deasupra cuvintelor". Poetul definește nașterea fizică a sunetului, trecerea lui prin cerul gurii, dinți, buze, ca apoi să devină cuvânt și să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
măsură elanul iubirii, încât te intrebi dacă tristețea nu este un reflex al morții, precum iubirea este al vieții"4. Furia să împotriva "necredincioasei" se extinde la toate femeile, în care vede întruchiparea refuzului, cum spune Sorin Alexandrescu, dar care, "târfe sau sfinte, îi inspiră același dezgust de viață". Dar femeia este și simbolul vieții, pentru că teroriștii, înainte de acte sinucigașe, își iau rămas bun de la o femeie, mama sau iubita, deși poate că bărbații caută tovărășia femeii din frică, își spune
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
adevărat portret de familie al scriitorului. Câmpul arhetipal Don Quijote are ca enunț emergent secvența "În craniul meu se mișcă spezele unei mori de vânt". Reprezentările arhetipale consecutive acestui câmp sunt moartea ca panaceu al nebuniei, eroismul ca formă a credulității, târfa angelică și banalitatea fatală. Ladima, am conchis noi, este dublul arhetipal al celebrului Hidalgo, un cavaler utopic din Bucureștiul interbelic. Următorul câmp este cel al lui Hamlet. Enunțul emergent sugerează un vag complex al Ofeliei: "Mă trag gândurile ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
se revine la locul și timpul debutului narațiunii. Pe fundalul jefuirii și incendierii Constantinopolei de mâna cruciaților, anvangărzi ale lui Anticrist, Baudolino își încredințează lunga pătimire cronicarului bizantin Nicetas. Cel ce, la rândul său, deplânge decăzuta capitală a imperiului; ("fecioara, târfa și martira") unde bântuie acum hidromanții, necrofilii, necromanții. Însuși regele Andronic ajunge să fie un fel de Nero creștin. Grandoare și decadență, atrocități, șarlatanii, simonie, farsa multiplicării relicvelor, miracolistică de bazar teatral, felurite mașini și mecanisme cu abur, de creat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ce figurau drept modele de armonie cromatică. Acest criteriu al verității n-o împiedică să se îndrăgostească în taină de același Nicolas, artistul prea puțin agreat de precauții membrii ai familiei, mai ales când franțuzul se lasă prins în mrejele târfelor locale, lacome după străini. Geloasă și îndurerată, Aliénor are puterea să-l ierte când licornul o va ispiti să păcătuiască. Ea își va oferi inima și trupul de fecioară, lăsându-se subjugată de miracolul senzațiilor furtive, pe care doar un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
glob de sticlă. Nu-și va găsi leacul nici în erotism, nici în jocul cabalistic și nici măcar în vis. Decrepitudinea și sentimentul pierzaniei și al absurdului vor fi corolarul depresiei și abuliei în care fusese țintuit. Kloska, prin forța lucrurilor târfa satului, primind în ea masculii mai nărăvași, devine un canal genital de scurgere a spaimelor și surescitării comunității descumpănite de prădaniile și omorurile săvârșite atât de cazacii țariști, cât și de nemții invadatori. Rămânând gravidă, ea naște de una singură
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aici, scindarea lucidă între stări contrastante, între indecizie și certitudine, între aversiune și fascinație, între spaimă și iluminare, între agonie și extaz: Pentru că eu privesc iubirea/ din perspectiva eternității,/ vom fi cândva întotdeauna împreună/ Pentru că tu te oferi ca o târfă timpului,/ nu vom fi". Sau: " Ne simțeam foarte bine./ Aveam și noi micuțul nostru/ hărnicuțul nostru paradis de uz personal. De uz general./ Ei, așa, de uz comunal. Oho, ce bine era! Ce bine!/ Ce bine mai era, doamne! Ajută
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Geo Dumitrescu, într-adevăr, amintește tratarea iconoclastă a unor motive romantice arhicunoscute, precum "cerul hemoragic autodidact deasupra/ citindu-ne ca pe niște epifanii" din Naștere vinovată sau scurtă introducere la lecția despre om sau "lună cerșetoare prințesă/ plutindă pe râu/ târfă a poeților romantici" din Zeii ficși. După cum atribuirea unei condiții de paria genial și adresarea la persoana întâia plural amintește inevitabil de Noaptea geniului Dimitrie Stelaru: "te întreb cine suntem noi Daniel Corbu stăpân/ peste care popoare stelare/ și cărei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Aveți nevoie de mine (Editura 24: ORE, Iași, 2012), chiar dacă tonul emițătorului de discurs erotic variază constant, de la incantația imnică pe care o naște devotata ori Sfânta la resemnarea amară sau apostrofa indignă pe care o stârnește uscata, frigida sau târfa. Am selectat, aici, doar unele dintre cele șapte femei adăpostite în cele șapte poeme care compun ultimul ciclu al volumului Prizonieri unul altuia (Editura Cronica, Iași, 2009). Căci unui erotoman așa cum vrea să apară poetul Adi Cristi nu îi poate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
femei din "orașul acela bolnav", descrise în Rimaya, Nenumita pierdută în Copilăria lui Ario Paradis, acel Mil ambiguu, invocat să vadă "altarul lui Raz" în La Baad, Orur, a cărui mamă moartă este cântată într-un superb Bocet, Maria Creața, "târfa orașului/ de vârsta bunici mele" Perfectum, Nadam ș.a.) dau la început senzația că simbolizează Maladia, Păcatul, Erosul despiritualizat, Puritatea pierdută sau Estropierea, deopotrivă fizică și morală, dar ajung, finalmente, să fie percepute ca altfel de nume sau prefigurări ale Morții
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe deșelate" este realizat în poemul-turnir În forță, cu nerușinare: "cum ies de sub cărți nu mă pricep/ decât la un singur lucru am iubit/ femeie cu tot cu fiică, am iubit surori/ gemene și negemene, femei/ pure sau tăvălite de o companie,/ târfe internaționale (deopotrivă/ pudice sau destrăbălate),/ cu fiecare am descoperit o Americă mare cât Rusia,/ le-am posedat fără să mă laud/ cu numele și cu rangul lor". Dar altul este, firește, motivul pentru care femeile reprezintă, alături de poezie, singurele "corpuri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poate alcătui arpegii distincte, în care sonurile dominante vizează, cel mai adesea, fie relația tensionată cu divinitatea, fie creația, formă de alienare și moarte ("poem înstrăinat inel/ cu vârsta încrustată-n el//...// poem însingurat inel/ cu moartea încrustată-n el" (târfa cu sâni bezmetici din Târgul de nopți). Majoritatea poemelor scrise de Valeriu Stancu sunt crochiuri celeste sau parabole ale însingurării (chiar titlul unor poeme din Răstălmăcirea jocului). Eul scriptor al acestora se situează, de la bun început, în unghiul privilegiat care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
își retezase părul într-abație și cum ne-a implorat Gabriela și cât de mult ne-a promis însoțirea cu îngerii văzul feței lor nevăzute Am fost în Chelsea Hotel no 2... ...și mărturisesc am stat la o masă cu târfa lui Leonard Cohen am fumat iarbă până la ziuă âLady, unfold me> repeta acel frate virgin printre înjurături și bancuri obscene veneau spre urechile noastre sunetele castrate ale văduvoilor mării âAnd Jesus was a sailor> singurul punct de odihnă e creierul
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
consideră că "Dracula are succes deoarece realizează un echilibru perfect între fanteziile terifiante, însă căutate și mecanismele de apărare corespunzătoare, care erau, cu siguranță, operante în Anglia victoriană, prin celebrele sale dihotomii dintre Occidentul rațional și Orientul misterios, mamă și târfă, bine și rău, și prin reprimarea sexualității, mecanisme care nu și-au pierdut relevanța nici astăzi" (1982: 185). Precum credea, la un moment dat, un om de știință celebru, contraria sunt complementa. Ajung, în fine, la Guy de Maupassant și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
A! să fi voit el, cu darul lui de a zeflemisi grosolan și ieftin, cu lipsa lui de carte și de ideal înalt și cu amănunțita lui cunoaștere a lumii de mardeiași, de codoși și de șmecheri, de teleleici, de târfe și de țațe, a năravurilor și a felului lor de a vorbi, fără multă bătaie de cap, Pirgu ar fi ajuns să fie numărat printre scriitorii de frunte ai neamului, i s-ar fi zis "maestrul"... Ce mai "schiță" ar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
farfurioare, cu ochi fardați puternic și cu o gură roșu-aprins, plină de dorință, avidă să satisfacă, pe scurt, tot ceea ce ar trebui să fie o femeie. (Altădată, cînd încă eram student, am vrut s-o transform pe Eva într-o tîrfă adevărată. I-am cumpărat toate cele necesare, dar n-a vrut să poarte chestiile alea). J. M. A. Biesheuvel, Faust, în The Way to the Light În ambele cazuri, este clar implicat un FP; ambii focalizatori pot fi localizați în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
eul") construiește, în contrast cu imaginea îngerilor asexuați masculini, propria imagine feminină, care a evoluat departe de imaginea tradițională a îngerilor. Se creează o legătură cu o altă tradiție, a opoziției înger-tîrfă, în care "înger" este folosit în sens figurativ, iar cuvîntul "tîrfă" apare în text. Modul interpretativ al descrierii se manifestă clar în acest caz. Solemnul "noi" de la început contrastează puternic cu turnura personală pe care o ia descrierea. Umorul se bazează aici pe contrastul între registrul solemn-impersonal și personal-cotidian. Deși umorul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Steaua... Celălalt termen semnifică, în sfera sexuală, o practică pretins înjositoare (felatio). A da muie înseamnă, fără-ndoială, în imaginația primitivă a junilor din galerii, a umili femeia, a o pune la locul ei, a te reasigura că "toate sânt tîrfe", că "femeia nu e om", adică a-ți exercita, sadic, puterea asupra ei. Acest raport de putere și umilire e transferat și în zona confruntării sportive. "I-am avut", "le-am tras-o", "le-am dat muie" e aici sinonim
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fi uitat până și ei Sodoma josnică și monotonă a vieții lor. Unii tăceau, privind sticlos în fața ochilor. Alții duceau paharul alungit de șampanie la gură și beau din el mult mai mult decât de obicei. Femeile, multe dintre ele târfe trecute prin ciur și dârmon, plângeau ca școlărițele. Se surprinse și Zaraza lăcrimând și nu-și amintea s-o mai fi făcut vreodată. Cântărețul mai zise două cântece vechi și se retrase. Țiganca stătu jumătate de ceas ca pe ace
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
io, aș Încerca-o cumpide carne de vită scoțiană de cia mai bună calitate. ⎯ Nema. ⎯ Mai ai ceva să ne povestești despre noaptea aia? Întreabă Drummond. Estelle se uită la Sylvia, apoi la Drummond. Sunt ignorat aici, ignorat de niște târfe și nu-mi place absolut deloc. Bat darabana În birou, dar parcă tot aș fi invizibil. Estelle Începe să vorbească afectat: — La club iera o femeie ciudată. Probabil nu-i nimic, dar arăta umpic cam bizar. A vorbit puțin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ta Împuțită, ștoarfă șmecheră și ușchită, nu știi absolut nimic, absolut nimic... — Era tânără, bătrână, Înaltă, scundă, brunetă, blondă... Capumi crapă de-a dreptușo săncepsă tremur aici... Era un pic cam boccie, zice Estelle. Îmi pierd vremea ca curu cu târfele astea. Nu ștu nimica. Tâmpițica aia de Roger Moore Drummond ar trebui să-și dea seama de asta. Se aplică aceleași reguli. Gabor? Ea? La paștele cailor. Mă ridic și plec. Drummond vine după mine afară din cameră. — Bruce avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
decât grasă, păr brunet cârlionțat și aranjat În bucle cum ar avea o femeie mai tânără (Bunty probabil că are În jur de treișcinci de ani) și mai multe bijuterii ostentative: colier, cercei, brățări care-i dau un aer de târfă și nu se asortează cu alura ei arogantă. Bilanțul total al ecuației speciale care e Bunty se ridică la: mult prea femeie pentru Confr. Clifford Blades. El aproape că se bâlbâie: — El e Bruce, prietenul meu despre care ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de-a opritu respirației? Să mi-o faci tu mie și io să ți-o fac ție? Mă uit la rădăcinile negre de la capătul părului ei grețos de galben, care arată ca paiele slinoase, total futut de vopsele ieftine. O târfă cu cafele, țigări și valium. Pe undeva există o fabrică care le scoate pe piață. O faci la stânga la capătul bulevardului Viselor Destrămate. — Nu știu ce implică asta... se miorlăie ea. Se uită Într-un hău peste care nu poate vedea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
să le cumpărăm băuturi. Cea scundă și brunetă are o expresie răutăcioasă, expresia unei vaci care are-o părere cinică despre bărbați, o pseudo-lesbiană. Probabil a fost cu vreun criminal din ăla Împuțit care a făcut ce-a vrut din târfa asta amețită și numa din vina ei fiincă n-are nici creier nici personalitate ca să-și găsească pe cineva mai bun. Ștoarfe ca ea nu pot accepta adevărul, așa Încât deseori devin lesbi. Însă curva asta roșcată pare o pramatie futabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Că altfel o să mă Întorc cu gașca. Bine? Își ridică mâinile În aer. — Hei, calmează-te bătrâne. Aici e Amsterdam. E cel mai bun spectacol video la care-o să asiști. — Să sperăm. Intru și plătesc douășcinci de guldeni unei târfe distrate care mestecă gumă și care evident face și ea giumbușlucuri, se gândește la banu mai gros pe care-o să-l scoată singură mai târziu. Mă duc Într-o sală de cinema care e În stil vechi, nu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]