955 matches
-
art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 1.132 din 27 noiembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 noiembrie 2012. Județul Mureș (10 unități sanitare) 231. Spitalul Clinic Județean Mureș Consiliul Județean Mureș 232. Spitalul Municipal "Dr. Gheorghe Marinescu" Târnăveni Consiliul Județean Mureș 233. Spitalul Municipal "Dr. E. Nicoară" Reghin Consiliul Local Reghin 234. Spitalul Municipal Sighișoara Consiliul Local Sighișoara 235. Spitalul Orășenesc "Dr. Valer Russu" Luduș Consiliul Local Luduș 236. Abrogată. ---------- Poziția 236 din anexa 2 a fost abrogată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223132_a_224461]
-
lui Otvos Ioan și Lucia, cu domiciliul actual în Germania, 76359 Marxzell Burbach, Am Sudhang 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. C. Dobrogeanu-Gherea nr. 7, județul Timiș. 214. Szanto Paul, născut la 24 octombrie 1969 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiul lui Pavel și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 92318 Neumarst/OPF. Bayern, Lowenstr. 37, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târnăveni str. Mioriței nr. 50, județul Mureș. 215. Szegedi Rosina, născută la 12 aprilie 1981
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
nr. 7, județul Timiș. 214. Szanto Paul, născut la 24 octombrie 1969 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiul lui Pavel și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 92318 Neumarst/OPF. Bayern, Lowenstr. 37, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târnăveni str. Mioriței nr. 50, județul Mureș. 215. Szegedi Rosina, născută la 12 aprilie 1981 în localitatea Berghin, județul Albă, România, fiica lui Ludwig Johann și Maria, cu domiciliul actual în Gaermania, 73572 Heuchluingen, Schulhalde 29, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
fiica lui Tașca Teodor și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 53881 Euskirchen, Rotdornstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, Onești, Bdul Republicii nr. 26, ap. 11, județul Bacău. 394. Mai Carmen Gabriela, născută la 18 octombrie 1971 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiica lui Mărginean Gheorghe și Livia, cu domiciliul actual în Germania, 90489 Nurnberg, Kunhoferstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târnăveni, str. Teilor nr. 8, județul Mureș. 395. Podina Ileana Lucia, născută la 2 mai 1956
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
ap. 11, județul Bacău. 394. Mai Carmen Gabriela, născută la 18 octombrie 1971 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiica lui Mărginean Gheorghe și Livia, cu domiciliul actual în Germania, 90489 Nurnberg, Kunhoferstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târnăveni, str. Teilor nr. 8, județul Mureș. 395. Podina Ileana Lucia, născută la 2 mai 1956 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Zaharia Andrei și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 67063 Ludwigshafen, Schanzstr. 38, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
nord și Dealul Viilor la sud de Târnava Mică. Localitatea este străbătută de râul Târnava Mică și de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind pârâul Bedea. Satul Gănești se află la 5 km distanță de municipiul Târnăveni, fiind așezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică. Existența unor inscripții și ale unor rămășițe de drum atestă faptul că inițial primii locuitori se stabiliseră la vest de așezământul actual. Însă prima invazie a tătarilor
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
medie este de 100 loc/km² cu diferențe între centru (mai mică) și margini (peste medie). Agricultura este o acțiune foarte răspândită în Depresiunea Transilvaniei.Cultura plantelor: cereale, plante technice (sfecla de zahăr, in, cânepă), legume, viță de vie (Alba-Iulia, Târnăveni, Lechința). Creșterea animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări. S-a dezvoltat în principal pe baza resurselor de gaz metan și sare. Depresiunea este străbătută de o rețea densă de căi ferate și rutiere orientate predominant de-a lungul culoarelor de vale
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
Bobohalma (în , în ) este un sat ce aparține municipiului Târnăveni din județul Mureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Podișul Târnavelor. Localitatea este așezată în partea de sud-vest a județului Mureș, la nord-vest de orașul Târnăveni, căruia îi aparține din punct de vedere administrativ din
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
Bobohalma (în , în ) este un sat ce aparține municipiului Târnăveni din județul Mureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Podișul Târnavelor. Localitatea este așezată în partea de sud-vest a județului Mureș, la nord-vest de orașul Târnăveni, căruia îi aparține din punct de vedere administrativ din anul 1968. Spre nord și nord-vest se întind dealurile Cucerzii și ale Bordului, spre vest cele ale Chinciusului. În partea de sud-est, pădurea Stejarul desparte Bobohalma de Târnăveni, iar spre sud
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
nord-vest de orașul Târnăveni, căruia îi aparține din punct de vedere administrativ din anul 1968. Spre nord și nord-vest se întind dealurile Cucerzii și ale Bordului, spre vest cele ale Chinciusului. În partea de sud-est, pădurea Stejarul desparte Bobohalma de Târnăveni, iar spre sud pădurea Clonțului desparte satul de Dambau. Formă de relief, specifică de altfel întregului ținut, influențează asupra florei și fertilității solului. Singură apă curgătoare, dar și aceasta cu un debit mic, este valea Bobohalmei, care, după ce adună câteva
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
în secolele XIV-XV, si, probabil, până în anul 1848, Bobohalma a fost un sat de iobagi, fiind proprietatea familiilor de moșieri Kendi, Balodzi, Taliari. Într-un alt document se menționează că Bobohalma aparținea districtului Ernotului (Iernut) cu oficiul poștal la Diciosanmartin (Târnăveni), avea biserică de lemn (1877) și casa parohiala de lemn din 1899. Există școală comună pentru catolici și ortodocși. Pe timpul conscripției episcopului Klein, parohia era curat greco-catolica și numără 320 de suflete. Fosta biserică greco-catolica, cu hramul "Sfinții Arhangheli", atestata
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
au apărut în jurul unui izvor, ce zvâcnea de sub un dâmb pietros. Izvorul s-a numit "Fântână hârciogului", fiindcă ieșea că dintr-o galerie de hârciog. De sute de ani, acest izvor potolește setea trecătorilor care bat drumul peste deal, dinspre Târnăveni spre satele vecine, Chincius, Bord, Deag, Salcud și Petrilaca. Legenda spune că pe dâmbul din dosul izvorului trăia cea mai bătrână femeie dintre cei veniți aici și că ei, sătenii, i-ar fi zis locului "Dealul babei", ceea ce în limba
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
au deschis porțile spre civilizație și bobohalmenilor. De la an la an, sătul și-a schimbat înfățișarea. În locul caselor scunde, întunecoase, neîncăpătoare, au apărut construcții noi pe ulițele care coboară de pe dealuri spre drumul principal. Orașul cel mai apropiat de sat, Târnăveni, a devenit un punct de atracție culturală, economică și administrativă și pentru locuitorii Bobohalmei, ceea ce a influențat benefic modul de viață al sătenilor. Din anul 1968 satul a devenit suburbie a orașului Târnăveni. Dezvoltarea industriei în oraș, caracterizată prin preponderenta
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
principal. Orașul cel mai apropiat de sat, Târnăveni, a devenit un punct de atracție culturală, economică și administrativă și pentru locuitorii Bobohalmei, ceea ce a influențat benefic modul de viață al sătenilor. Din anul 1968 satul a devenit suburbie a orașului Târnăveni. Dezvoltarea industriei în oraș, caracterizată prin preponderenta locurilor de muncă pentru bărbați, a făcut că forța de muncă necesară să se completeze cu o mare parte a bărbaților din Bobohalma, care au constituit elementul de bază în unele secții cheie
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul a fost atestat documentar în anul 1324 cu numele de "Sanctus Martinus". Satul se întinde pe râul Târnava Mică, la 15 km de Târgu Mureș și aproximativ 30 km de Târnăveni, pe drumul județean Bălăușeri - Târnăveni. Numărul locuitorilor satului Coroisânmartin la recensământul din 1992 era de 441 de locuitori, dintre care 177 români, 222 maghiari, 40 țigani ș.a.
Coroisânmărtin, Mureș () [Corola-website/Science/300195_a_301524]
-
județul Mureș, Transilvania, România. Satul a fost atestat documentar în anul 1324 cu numele de "Sanctus Martinus". Satul se întinde pe râul Târnava Mică, la 15 km de Târgu Mureș și aproximativ 30 km de Târnăveni, pe drumul județean Bălăușeri - Târnăveni. Numărul locuitorilor satului Coroisânmartin la recensământul din 1992 era de 441 de locuitori, dintre care 177 români, 222 maghiari, 40 țigani ș.a.
Coroisânmărtin, Mureș () [Corola-website/Science/300195_a_301524]
-
Biserica de lemn greco-catolică din Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul ”Arhanghelul Mihail”. Este un edificiu de un tip rar întâlnit în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
apoi urcă în ierarhia comunistă locală, devenind, pe 14 iunie 1946, „lucrător cu munca politică” la Comitetul Județean de Partid Sibiu. Considerându-se că a obținut rezultate bune, la data de 1 septembrie 1947 este numit secretar de partid la Târnăveni. După exact doi ani, la 1 septembrie 1949, este promovat în activul Comitetului Central al P.M.R. Aici va lucra la Secția Organizatorică, practic un serviciu intern de supraveghere a obedienței cadrelor de partid față de Moscova. Secția se aflase inițial în
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
producea o mulțime de produse anorganice cum ar fi: bicromat de sodiu, bicromat de potasiu, săruri de bariu, săruri de crom, sau oxid de zinc. În anul 2002, combinatul a fost închis și preluat de AVAS. După 1989, Combinatul Chimic Târnăveni a fost divizat în două societăți: Bicapa și Carbid Fox. Bicapa, producător tradițional de diverse săruri anorganice (compuși ai bariului și cromului), a fost închis în 2007 de către DGFP Mureș, care a decis executarea silită a tuturor bunurilor societății. Deșeurile
Combinatul chimic Târnăveni () [Corola-website/Science/321252_a_322581]
-
Iuliu Moldovan (n. 30 august 1956, Târnăveni) este un artist plastic român. Artistul pictează de la vârsta de 12 ani, arta plastică fiind pentru el un mod de viață, suportul său existențial. La această vârstă încearcă studii după natură, peisaje, naturi statice neîncercând a reproduce după mijloace fotografice
Iuliu Moldovan (pictor) () [Corola-website/Science/317992_a_319321]
-
Alba (în , în ) este un județ al României situat în Transilvania. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunilor Cluj, Hunedoara, Brașov și Mureș-Autonomă Maghiară (din raioanele Alba Iulia, Sebeș, Câmpeni, Aiud și anumite părți a raioanelor Târnăveni și Mediaș). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele (interbelice) Alba și Sibiu, din comitatele (antebelice) Alba de Jos și Sibiu, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului și Scaunul Săsesc al
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la Borzești, Băile Govora, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copșa Mică, Turnu Măgurele, Valea Călugărească și Năvodari. Industria petrochimică produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi și Borzești, mase plastice la Ploiești, Făgăraș, Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
detergenți. În cadrul industriei materialelor de construcții se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la Bicaz, Brașov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticlă se produce și se prelucrează la București, Mediaș, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig, Calarasi. Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Târnava-Mică" (în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Diciosânmartin (azi Târnăveni). Teritoriul comitatului se află în prezent în centrul României. se învecina la vest cu Comitatul Alba de Jos ("Alsó-Fehér"), la nord cu comitatele Turda-Arieș ("Torda-Aranyos") și Mureș-Turda ("Maros-Torda"), la est cu Comitatul Odorhei ("Udvarhely") și la sud cu Comitatul Târnava-Mare
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul său a fost inclus în județul Târnava-Mică. Teritoriul Comitatului Târnava-Mică se regăsește azi în județele Mureș (centrul și nordul, cu orașul Târnăveni), Alba (partea de sud-vest) și Sibiu (partea de sud, cu orașul Dumbrăveni). În 1910, populația comitatului era de 116.091 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Târnava-Mică" erau următoarele:
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]