7,229 matches
-
trăi fericiți. Cunosc cât de neliniștită este o mamă când fiul ei este departe și când mai are de îndurat și sărăcia și iarna grea. La noi, în sat este frig și sunt și nori și noaptea e neagră și târzie. În fiecare noapte, tu inimă pustie adormi târziu, cu mine-n gând dar până ce adormi, în timp ce surorile mele s-au culcat, plângi încetinel la vatră și te gândești îndurerată la mine, că sunt dus și că nu voi mai veni
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
doar ți s-a părut, și apoi, mărturisești adevărul. Te gândești mereu că vei muri și că nu mă vei putea avea la căpătâiul tău, în ceasul morții. Acum, când afară este vânt și s-a-nnorat, când noaptea e târzie, iar copilele care s-au culcat nu se gândesc la tristețea ta, și mai târziu, când te culci, adormi cu mine în gând să mă visezi. Dar, mamă, nu te îngrijora căci mă încred în Dumnezeu că mă vei vedea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ne urcam cu scara pentru a le pune pipa în gură și cărbunii în locul ochilor. De aici, pornesc amintirile școlare care mă înduioșează și pe care le iubesc atât de mult, amintiri ce umplu sufletul meu, bucurându-mă în ceasurile târzii ale maturității. Ce plăcut este, domnule dascăl, să-mi amintesc de locurile unde am învățat și mai ale de dumneavoastră care ați fost ca o lumină pentru mine. Îmi amintesc aievea toate vorbele dumnea-voastră, vă văd parcă și acum înfățișarea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
tunel. De data aceasta era plin de lumină. De o parte și de alta săgetau unde strălucitoare. Am ajuns pe pământ, dar în anul 2220. Trăiau oameni, erau case. Am intrat în orașul meu natal. Era o zi de primăvară târzie. Soarele strălucea pe bolta albastră a cerului, aruncându-și razele sale pe pământ. Orașul era schimbat. Străzile erau largi și spațioase. De o parte și de alta existau arbori mari ce mângâiau cu vârfurile lor bolta senină a cerului. În fața
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
situă, prin profunzimea și evidența ideilor, la o altitudine civică și intelectuală la care generații de oratori aveau să aspire cu timiditatea cuvenită. În liniștea recunoscătoare ce urmă, iubitorii de artă se Înviorară brusc, gata să salute izbucnirea triumfătoare, chiar dacă târzie și oarecum căznită, a coloanei de apă ghemuită până atunci ca o tenie În burta micului chit. În timp ce brațul primarului cobora cu măsură, după ce preț de un minut inelul său de aur strălucise autoritar deasupra pieței, mulțimea fixa pălăriei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
verzui nimeri În muchea de ciment și căzu retezat. Un jet argintiu de apă Împroșcă peretele și soba care Începu să sfârâie. Profesorul Încercă să se ridice socotind că o apropiere prudentă de ușă se impunea și că pretextul orei târzii era o scuză suficientă pentru a menaja suspiciunea exacerbată a domnului Brândușă. Spre disperarea sa Însă nu reuși decât o vagă Înălțare În ciuda faptului că Își mobilizase Întreaga voință. Blestemă În gând clipa când hotărâse să vină până la „Gostat” și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bucurie suficient de puternic pentru a trezi Îngrijorarea câtorva vecini care ieșiră În stradă, gata să intervină. Cum doar paza bună trece primejdia rea, cei trei hotărâră că o apropiere furișată de geamul bucătăriei era singurul leac Împotriva unor remușcări târzii. Așa Îl zăriră pe Flavius-Tiberius sărutându-și mai Întâi mama, apoi tatăl. Scena urma să fie povestită a doua zi În felurite moduri Întrucât nici unul din cei trei vecini nu auzise vreun cuvânt din cele pe care cu nepăsare le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Spune-l. Cabana din grădină. E a ta, zise Marta fără să clipească. Adăugă: Pentru o chirie bună, bineînțeles... Zâmbi. Flavius-Tiberius rămase În scaun. Știa că ea va dispărea Înainte ca el să-i mulțumească. 25. Ecce pater! O descoperire târzie și nefolositoare. Ramolismentul bătrânului punea capăt unei frumoase tradiții de soldați ai micilor victorii și ai marilor eșecuri. Pe asumarea lor nediferențiată, familia Moduna și-a construit o solidă reputație de Învingători păguboși și perdanți optimiști: strălucirea izbânzilor era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Îndoia În cazul domnișoarei Koblicska, crescută la Ursuline, fu spulberată brutal printr-o neașteptată mișcare de Încuviințare grav-senină a capului ei gingaș, provocând pe cale de consecință domnului Coriolan Moduna un scurt seism urmat de o moleșeală plăcută, cum numai recunoașterea târzie a vanității lumii Îți poate prilejui. Coriolan Închise ochii fericit, indiferent la echilibrul precar al valizei pe care Își odihnea trupul mătăhălos de o bună bucată de timp, Înconjurat de o ploaie de bețe până nu demult Înfășurate În smocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Fostă “Regele Ferdinand”, fostă “23 August”, actuala Piață a “Reconcilierii Naționale” era locul de Întâlnire al pensionarilor, șahiștilor și al câtorva prostituate care veneau să se odihnească lângă o cafea cu frișcă și câteva grisine la cafeneaua Ajan. O plecare târzie, observă domnul Wenczel Horacsek privindu-și ceasul de buzunar. O plecare, totuși... murmură domnul Zegrea Emoția rostirii era În cazul său mascată de Înverșunarea cu care Își ștergea lentilele Întotdeauna curate ale ochelarilor. Acum treizeci de ani ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de tipul: Tu, semnul meu de a fi! Citat din volumul niciodată publicat al unui celebru poet local și cenaclist duminical Înrăit. Dar, se Întreba, nu era el Însuși un joc de cuvinte, o găselniță verbală? Evanghelist al exilului! Replică târzie a unui fost propagandist hazliu și deconcertant al socialismului cu față umană, cum cu atâta convingere Îl descria tovarășa Csiki Irma de la Propagandă, În timp ce documentele de partid gemeau sub fesele ei tari de fostă dansatoare În Ansamblul Mărțișorul de la Casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Oszkár. Copii, dragilor, i-aș fi făcut copii, pur și simplu. O vreme, să zicem, acceptă Petre Abrudan. Dar când... mă Înțelegi... Atunci m-aș fi apucat să pictez. Ce? Întrebară toți trei. Amintirea tuturor senzațiilor. Un fel de ejaculare târzie, dacă nu chiar post-mortem, ricană Eugen Pascu, Întins la umbra unui copac din pânza sa fetiș Călărețul. Abrudan și Nagy Oszkár izbucniră În râs. De ce râdeți? Întrebă Ziffer deloc supărat. Dacă te-ai uita și tu la ce se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
că ar avea genul ăsta de trecut concret și solid, acest „a fost odată“, era mult prea mult pentru mine (un alt motiv pentru care nu am deschis ușa încuiată). Nu, fantomele pe care le-am invocat în nopțile acelea târzii și-n timpul lungilor drumuri la volan și-n după-amiezele când urmăream biliard la televizor erau toate pictate cu propriile-mi mâni pe pereții craniului meu gol. Și mai aproape de-atât nu voiam să mă aflu de cineva sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o profundă revelație a faptului că asta înseamnă viața. Dar apoi, imediat, ei, bucură-te de ea, nu mai ai decât o singură zi la dispoziție. Ludovicianul n-a dispărut pentru totdeauna. Sub pământ, zilele se măsoară după ceas. Dimineața târzie face tic-tic și devine după-amiază devreme care face tic-tic și devine după-amiază târzie și noi continuăm să străbatem tuneluri, să urcăm și să coborâm scări, să ne îndreptăm lanternele spre spații întunecate, plate, cu tavane joase, croindu-ne drum printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
bucură-te de ea, nu mai ai decât o singură zi la dispoziție. Ludovicianul n-a dispărut pentru totdeauna. Sub pământ, zilele se măsoară după ceas. Dimineața târzie face tic-tic și devine după-amiază devreme care face tic-tic și devine după-amiază târzie și noi continuăm să străbatem tuneluri, să urcăm și să coborâm scări, să ne îndreptăm lanternele spre spații întunecate, plate, cu tavane joase, croindu-ne drum printre ziare vechi și conserve goale și lucruri aruncate la voia întâmplării. Locuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
iepurele și, Între timp, va arde și el. - Un iepure, hotérît! Nicolai Arsenievici gési printre brebenei lemnul de tei lung de optsprezece pași și-l lué În spinare. Trecu livadă cea micé de nuci și intré În pédure. Noaptea era tîrzie și el se lovea cu béțul de copaci. Rétéci așa toaté noaptea. 18 Mergeau prin amiază cea veșnicé, Îmbrécați Într-un cîmp galben-portocaliu, care cu poalele atingea pédurile, așezémintele omenești și apele. Atît de ușor se mișcă În vîntul plécut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Rusia; 1994 "Statui la Măgura", versuri' 1994 " Firul subțire al amintirii', versuri (titlul sugerat de poetul Marin Sorescu); 1997 "La marginea cerului", versuri; 2000 "Clopotele Athos-ului, note de călătorie"; 2001 "Răstigniri", versuri în colecția "Scriitori buzoieni"; În pregătire: "Tristețe târzie", volum de versuri cu ocazia împlinirii a 70 de ani; 2005 reeditarea volumului "Clopotele Athos-ului"; 2007 "Spovedania unui colecționar de artă"; 2007 "Danie", Joc și buna-voie", Cuvinte de folos", " Gânduri la un dar de preț din ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cum par a fi. Ca lucrurile să fie exact cum par a fi, primește-i dragostea. Sînii ei ca zepelinele te-ar ridica de la pămînt. Ce lirem! m-a ironizat Russ. Zburînd deasupra Vitebskului, nu? Te gîndești că o iubire tîrzie mi-ar schimba centrul de greutate. Centrul de greutate ține de văzul pe care-l pierd. Dar cu tine n-am nevoie de văz. N-am nevoie să te văd. Te știu. Îți știu coapsa, cotul, palma, călcîiul. Pielea ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
s-a îndepărtat în sens opus aleii ce ducea către ieșire, deși probabil că intenționa să plece acasă. Sub semnul Aspidei Serile petrecute cu ea în grădina fabuloasă au fost cele mai frumoase din viața mea, la fel de frumoase ca nopțile târzii la țară, din copilărie, când înceta orice joc și ne adunam cu toții în cerc, unde se povesteau întâmplări năstrușnice. Cu cât erau mai năstrușnice, cu atât păreau mai adevărate. Vizitam pe rând creaturile noastre preferate, desigur, aceleași ale mele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mișcarea lor, mecanismul mic, complicat și negru ascuns la baza fiecărei frunze mobile; observ șirul paralel ce se mișcă în sens opus, mult mai rapid, al furnicilor desfrunzite ce se întorc pentru următorul transport. Este atât de liniștitoare această după-amiază târzie... Totul zace într-o armonie statică și deplină; vântul a stat, soarele agățat în cer a uitat să mai apună, norii nu mai aleargă, stau desenați pe cer. Singure, furnicile vibrează calm aerul în surdină, concretizând tăcerea. Ceva mă gâdilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se strângea peste carnea mea, s-o sufoce, s-o stăpânească, s-o aparțină. Și dintr-o dată, pentru câteva clipe, "el" cel disociat și fragmentat din mine părea să mă conțină și să mă încorporeze. Chiar și în relația mea târzie și echivocă, ce-a rămas neconsumată până în prezent, El-ul a avut rolul decisiv. S-a interpus, aproape fizic, tactil, între genunchiul meu și al ei ce se vroiau lipiți, între palmele noastre desfăcute ce se vroiau strânse... Între buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
îi era foarte frig bunicii? Cineva m-a sfătuit să-i dau toate hainele de pomană... Astăzi m-a vizitat din nou bunica și îi era iarăși foarte frig. Gheața de pe spatele meu se ridica imperceptibil, ca ceața de toamnă târzie. Încep să mă mișc, copilul se mișcă și el în legea lui, burta respiră în toate direcțiile, ca un giroscop... Din nou, gnomul Am avut o zi foarte agitată. Mă privesc în oglindă din profil. Aproape toată ziua nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
unui bărbat. Și fiecare în parte știe de existența celorlalte? întreabă Curistul. Păi cum să nu? zice Gulie, și toate sînt cum nu se poate mai mulțumite că își dispută supremația asupra lui. Le programează, le dă întîlniri la ore tîrzii, le expediază anonime porcoase, le face declarații de dragoste false, le ține lecții extraordinare despre semnificația magică a cifrei trei, despre faptul că toată viața noastră se învîrte în jurul acesteia, pentru că trei au fost fracțiunile care au făcut revoluția, trei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mane cu o cifr... de 5% la inflație și a termina anul, s... zicem, în intervalul 6,5-7% ar putea s... par... convenabil, în sensul c... dezinflația conținu.... Dar am avea o nou... deviere major... de la țint.... Iar o modificare târzie a țintei ar fi inexplicabil.... Tot cum recursul la clauze de exonerare ar fi dificil, întrucât acest an nu este preș...rât cu suită de șocuri programate care au complicat mult situația din 2005. O nou... abatere major... ar lovi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
oarece gâze, flori, fluturi, spre a-i abate mai lesne atenția În cazul În care acesta s-ar trezi, eventualitate care o speria cumplit. Norocul nu a ocolit-o și Va a rămas sechestrat În imperiul lui Moș Ene până În târziul nopții. Va, această prescurtare fortuită de posibilitățile copilului, ce nici nu Împlinise doi anișori, venea de la ...Varlaam, nume care prin părțile locului suna foarte ciudat, ca o noutate percepută oricum, numai pozitiv, nu. „Vina” o purta Victor Olaru, proaspăt repartizat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]