30,883 matches
-
de Mah-jong, da, sunt eu! inima care Îți sare În palmă, zvâcnitura stranie, sunetul romantic... florile dalbe, flori de măr... fluturi de cupru, dealuri de bumbac... și te iubesc! parce que je t'aime! DE-ATÂTA DOR! lacrimi lungi, suspine tăiate de foarfeca sufletului... și ochi Închiși - Întunericul mă duce spre tăcere, unde se respiră concluzia disperării. cortina nu se mai ridică, actorii și-au decapitat magia shakesperiană! timpul se Învelește cu o pătură moale, de aprobări simple, după ce a rostit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să-mi scot din minte ideea că El stă acolo ca să mă supravegheze și am înlocuit-o cu cea eliptică de prefix - e-adevărat -, dar mai sănătoasă, cum că treaba Lui acolo este să mă vegheze. Punct. Adică l-am tăiat pe supra și m-am simțit mult mai bine. Mi-a luat vreo trei zile. În spate, pe geamul din bucătărie, se zăreau cele patru turle ale Domului. Un papă odihnea acolo, la stânga lui, într-o capelă interzisă turiștilor, se
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
Consul îi calmează într-un mod atât de minunat, erau cei mai buni chirurgi de prostate ecleziastice? Căile Domnului sunt uneori atât de întortocheate încât numai El singur le cunoaște. Dacă domnul de Sade ar veni aici pentru a fi tăiat***, poate că fantasmagoriile astea periculoase s-ar mai calma... Până una alta, a avut grijă să-mi scrie, lucrul la care se pricepe cel mai bine pe lumea asta, o scrisoare foarte frumoasă în care îmi promite că nu voi
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
nu ascultă neapărat de rațiune. Și astfel șirurile de mașini continuă să se strecoare în delăsare și nervos, torturant, delirant pe drumul ireal. Ghinionul meu a fost că am ajuns în mari capitale europene, unde la tot pasul ți se taie respirația de emoție și de admirație în fața atâtor construcții magnifice, din toate epocile, construcții care durează și vorbesc copleșitor despre vocația creatoare ca emblemă a omului. Prin opoziție, imaginea drumului de mizerie, subuman, ca o boală, de la ieșirea din țară
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
păstrată, cu tot tipicul, dintre ziduri și umbre de mănăstiri, dacă bazele lor de date, consultate de l'ordinateur, oricînd le-ai întrebat ceva, nu m-ar scoate foarte repede în vremea noastră. îți deschid, cu mișcări pe care le taie, parșiv, bănuita durere de spate, dulapurile lungi, înalte, unde stau, pe limbi și litere, bucoavne grele, împielițate, mirosind acrișor. Nu căutam ceva cu dinadinsul, în lumea de hîrtie veche în care exilul vreunei cărți în românește ar fi, hélas, un
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
2011) Stelele, crăpate pe buzele cerului înzăpezit de dimineți neîncepute, îmi aruncă-n vertebre guturaiuri, de parcă zilele mele s-ar soarbe în însetarea pământului, ca într-un cimitir obosit. Poate că sunt un om de zăpadă în care iarna-și taie venele, sinucigându-se. PREZENT a. între noi faptele și pleoapa căzută a istoriei peste mâinile întinse căutând drumul b. sufletul, ultima draperie în spatele căreia memoria caută sensul gramaticii c. genunchii striviți de tăcerea pietrelor cu care alungam cuvintele mucegăite pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la partide Bilanț la publicarea unei cărți Am publicat în cartea asta Mai mult decat speră nevasta Dar mi-au rămas, că nu e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
este viu, el arde pe un rug neaflat, sub un cer înstelat! De ce mă taci, Iisuse? Tu, Centrul tuturor lumilor, cănd Saturn mă veghează-n tipare demult încifrate, fii astrul melanholiei, nu ma fură la cântarul din urmă! Cum să tai legătură dintre cer și pământ prin magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
familie puțină, de unde fusese atît de expansivă, tristețile feminine sînt malaxate bine, în fragmente din care altceva iese în față. Aș pune-o, totuși, alături, din tot ce s-a scris la noi, de Întîlnire la Paris. Aceeași privire metalică, tăind precis, în care s-a înșurubat un cristal foarte tare, făcut din lacrimi reținute. Atîtea eschive și ratări, pentru răsplata unei uncii de hîrtie scrisă. Cărțile vechi se cumpără, ca și experiențele, la kilogram. Drumurile lor, pe unde-și pierd
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
momentului: "Anul 1940, un an rău în toate privințele." Pentru Europa, dar și pentru țara noastră care trece prin tragedia acelui an. Odată cu ocuparea Basarabiei de către ruși, durerea lui și alor săi devine de-a dreptul fizică: "Parcă ni se taie ceva din propriile noastre trupuri. Parcă ni se amputează un braț." Diaristul notează cu același tremur în glas că "nu se va putea obișnui vreodată cu o Românie până la Prut." La fel de îndurerat era și E. Lovinescu, aflăm din Agendele lui
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
fel de redare literară futilă". Acesta e "baiul" lungmetrajului: nu trece de statutul ilustrației romanului. Ba, mai degrabă, e și mai puțin de atît. Abundă mijloacele absente într-o carte, dar lipsește spațiul din ea. Efectul fiind că trebuie să tai sau din partea detectivistică sau din informațiile de background, a căror succesiune alimentează intriga. Or, acesta e unul dintre păcatele lui Howard - nu prea vrea să taie. Ponderea celor două, cantitativ, e egală, dar rezultatul acestei "corectitudini politice" este o rutină
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
absente într-o carte, dar lipsește spațiul din ea. Efectul fiind că trebuie să tai sau din partea detectivistică sau din informațiile de background, a căror succesiune alimentează intriga. Or, acesta e unul dintre păcatele lui Howard - nu prea vrea să taie. Ponderea celor două, cantitativ, e egală, dar rezultatul acestei "corectitudini politice" este o rutină care obosește spectatorul: zece minute de acțiune, urmăriri cu mașini, împușcături, tot tacîmul minus scena de sex, urmate de alte zece în care încasezi pe bandă
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
din corsetul rigid al specializării și să arunce priviri informate asupra teritoriilor vecine, spre a surprinde, dincolo de particularitățile domeniilor, mecanismele mai generale ale vieții spiritului. În acest scop, ca să obțin continuitate "epică" și armonie a proporțiilor, am fost obligat să tai din cuprins cam tot atîtea pagini ale cărții cîte sînt acum tipărite... Nu m-am resemnat lesne să consimt la acest sacrificiu, dar am înțeles în cele din urmă că e inevitabil. Și totuși, nu mă pot abține de la a
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
-a cutremur. }in-te de clanță./ Iar e de lucru la manutanță,/ iar o să facă proștii avere/ și-or să admire de la distanță/ curajul nostru crescut în sere.// Și-n timpul ăsta poetul scrie/ și-n vremea asta Irod chiar taie,/ smerit dospește orzu-n hârdaie/ surd la revolte și la mânie,/ preabotezate sfinte Sisoaie/ nu mai e bere la berărie!" (La berărie). Cum vom citi versul de la începutul și de la finalul poemului? Nu mai e bere la berărie": o mostră de
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
2011) Stelele, crăpate pe buzele cerului înzăpezit de dimineți neîncepute, îmi aruncă-n vertebre guturaiuri, de parcă zilele mele s-ar soarbe în însetarea pământului, ca într-un cimitir obosit. Poate că sunt un om de zăpadă în care iarna-și taie venele, sinucigându-se. PREZENT a. între noi faptele și pleoapa căzută a istoriei peste mâinile întinse căutând drumul b. sufletul, ultima draperie în spatele căreia memoria caută sensul gramaticii c. genunchii striviți de tăcerea pietrelor cu care alungam cuvintele mucegăite pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la partide Bilanț la publicarea unei cărți Am publicat în cartea asta Mai mult decat speră nevasta Dar mi-au rămas, că nu e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este viu, el arde pe un rug neaflat, sub un cer înstelat! De ce mă taci, Iisuse? Tu, Centrul tuturor lumilor, cănd Saturn mă veghează-n tipare demult încifrate, fii astrul melanholiei, nu ma fură la cântarul din urmă! Cum să tai legătură dintre cer și pământ prin magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ioan C. Teșu, op. cit., p. 94. footnote>. Dumnezeu ne interzice curiozitatea ochilor, spre a ne întoarce de la rău, așa cum un tată interzice copilului său, chiar și numai să atingă un cuțit, spre a-l feri de riscul de a se tăia cu el. Curiozitatea ochilor aprinde focul poftei păcătoase ca un incendiu. Cel ce își lasă privirile să rătăcească se aseamănă unui vizitiu care nu își are ochii ațintiți asupra cailor și din care cauză caii vor sfârși prin al târî
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
loc de pătrundere a patimii. Sfântul Nicodim Aghioritul ne avertizează asupra căderilor ce se pot naște din auzirea și ascultarea îndemnurilor la păcate: urechile sunt al doilea organ al simțurilor ce ne întâmpină, după rânduială. Deci să ne străduim a tăia de la dânsele cântecele stricate, alcătuite pentru dezmierdare și care varsă în urechi mierea prea dulce a văzduhului. Căci, după cum mi se pare mie, trei vătămări se nasc din aceasta. Mai întâi, pentru că slăbănogesc îndrăznețul și viteazul cuget al sufletului, așezându
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
se izbăvească de ocean. Unește smerenia cu înfrânarea. Căci fără de cea dintâi, cea de-a doua e nefolositoare<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 224. footnote>. Același Sfânt Părinte accentuează importanța covârșitoare a smereniei spunând că prin dobândirea smereniei am tăia capul<footnote Ibidem, p. 248. footnote> patimii. Deci smerenia este o altă atitudine esențială<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 126. footnote> pentru a fi statornic în orice altă virtute, Sfântul Ioan Scărarul arătând că sunt trei trepte ale luptei împotriva
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
slăbiciune cât și a ta mi-ai legat mâinile. Dacă îți vei tortura gâtlejul, îmi legi picioarele ca să nu umblu prea departe. Dacă te vei înjuga cu ascultarea, ai ieșit de sub jugul meu. Dacă îți vei agonisi smerenia, mi-ai tăiat capul<footnote Ibidem, p. 248. footnote>. Un alt remediu ar fi, în viziunea Părinților neptici, păzirea poruncilor și a voii lui Dumnezeu. Acest lucru îl spune Sfântul Antonie cel Mare: Dacă te vei sârgui să nu faci voile tale, ci
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
artificial gîndirii pure, o abstracție nefericită care a început cu Aristotel și a culminat cu idealismul german". Ori: ,Kierkegaard pălăvrăgește enorm, Hegel e ca o flașnetă, Levinas e mediocru, Hesse e plicticos, Cioran e minunat, dar previzibil și el îți taie și mai mult pofta de mîncare". Ori: ,Ultimul care a încercat să readucă gîndirea pe făgașul normalității și să se dezbare de Ťlimbajul filosoficť a fost Nietzsche, dar ideile nu se ridicau la nivelul vervei lui literare (...), rămînînd grevate de
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
a-mi găsi numele, am citit încântat, recunoscând de multe ori încercările de salvare intelectuală pe care le practicam și eu în generația mea. Cu o deosebire: eu și alții din generația mea ne-am luptat să fim publicați, chiar dacă tăiați de cenzură uneori pe fiecare pagină. Patapievici a scris înainte de căderea comunismului fără să publice, deci fără niciun compromis, pentru el însuși. Mult curaj, și mult devotament de scriitor adevărat. Sper să pot scrie, curând pentru o publicație românească, o
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
ceva timp acordat procesării, am recunoscut interpretul (Cătălin Crișan) și știu că auzisem, copil fiind, melodia. Mi-a răsărit în minte chiar pe cînd realizam că, în pofida empatiei arătate față de problemele psihicului feminin săptămîna trecută, filmul ăsta chiar mi-a tăiat cheful pentru așa ceva. Polemizam chiar astăzi pe această temă (a protagonistei, lungmetrajul cade doar dacă pică și ea) cu Alex Leo Șerban, el afirmînd că i-a plăcut la film tranziția perechii regale de la un cuplu de marionete comice - vezi
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
știe ce binecuvîntate lighioane ascund încîlcitele, greoaiele fiziologuri. Să le lași acolo, cînd i-ar fi atît de trebuincioase lumii noastre stoarse de mitologii, dar mult poftind la ele, ar semăna cu un afront adus știmelor literaturii. Dimpotrivă, să le tai fereastră, să-și poarte cozile de vrăjitoare la lumină, e o ofrandă. Pe care o face Șerban Foarță, în Versuri Phoenix, 1994, Nemira. De găsit în secțiunea de vechituri recente din recent amenajatul pod al Cărtureștiului de pe Verona. Versurile, reluate
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]