2,198 matches
-
drept lideri. În aceeași clasă diferențele pot fi destul de mari, astfel încât între o fată cu pubertate precoce și un băiat cu dezvoltare tardivă să fie o diferență ca de la o mamă la fiul său. Evident că astfel de probleme reclamă tact și delicatețe din partea colegilor și a educatorilor. Se poate întâmpla, din păcate, ca nici unii, nici alții să nu „posede” așa ceva, ceea ce îngreunează situația acestor copii de două ori victime: ale pubertății lor nărăvașe și ale mediului școlar. Legat de noul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al celui liber al elevilor (Cosmovici, A., ș.a., 1985) poate fi un factor de prevenire. Cheia reușitei unui astfel de demers este excluderea formalismului și a poziției autoritare, dorința reală a educatorului de a afla ce stimulează acum impulsivitatea, precum și tactul relațional, atitudini ce sunt percepute și apreciate de elevi. Vă puteți baza pe faptul că elevii nu sunt nici pe departe atât de „nesimțitori” după cum ar părea la prima vedere sau după cum afișează ei în mod ostentativ. Metafora cea mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
diferitelor conduite, trăsăturile de personalitate ale acestora. Sunt mai multe aspecte de care trebuie să ținem seama atunci când utilizăm convorbirea, pentru a se asigura de veridicitatea și autenticitatea datelor obținute: Ă câștigarea încrederii elevilor, eliminarea oricăror suspiciuni, care depinde de tactul profesorului, de abilitatea acestuia de a-i convinge că nu există riscuri, iar colaborarea nu poate fi decât benefică; Ă menținerea permanentă a interesului în timpul convorbirii, care se va realiza prin aprobarea relatărilor, evitarea unor atitudini critice care pot provoca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care se comunica elevilor și făcea ca ora să treacă pe nesimțite. e. Cu aceasta am subliniat factorul esențial al educării școlarilor: personalitatea profesorului. Profesorul trebuie să aibă o mare autoritate care se impune prin deplina sa competență profesională și tact pedagogic. Atunci el devine un model pentru copii. Ei vor tinde să-i imite atitudinile, opiniile. Profesorul organizează și conduce lecția, tot el participă cu însuflețire la activitățile inițiate după ore. Dragostea pentru disciplina sa și convingerea în posibilitățile nebănuite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Tanke, E.D., Berscheid, E., 1977, „Social perception and interpersonal behavior: On the self-fulfilling nature of social stereotypes”, in Journal of Personality and Social Psychology, 35, pp. 656-666. • Snyders, G., 1978, Încotro merg pedagogiile nondirective?, EDP, București. • Stefanovic, J., 1979, Psihologia tactului pedagogic al profesorului, EDP, București. • Stoica, A., Cosmovici, A., 1972, „Aspecte ale activității didactice desfășurate pe grupe”, in Revista de pedagogie, 7. • Stoica, A., 1983, Creativitatea elevilor, EDP, București. • Super, C.M., Harkness, S., 1986, „The developmental niche: a conceptualization of
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) .............................................................. 39 Fascinația paradoxurilor......................................................................................................... 55 Intuiție, fler, tact psihologic ................................................................................................ 82 Capacitatea anticipativă: prudență, simț al măsurii - grabă, precipitare, excese ................ 85 Inteligență - prostie ..................................................................................................... 87 Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate, oligrofenii ............................................... 89 Puterea deprinderilor și a obișnuințelor ................................................................... 91 Pasiunea - absolutizare a sentimentelor și a preocupărilor; patimile ...................... 92 Ecuația psihologică individuală
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
chiar și atunci cînd ticăloșiile venite din partea celor cu un suflet primar, cu un suflet needucat, le lovesc cu duritate. * „Nu poate exista grație acolo unde nu există discreție.” (M.De Cervantes) Pentru că ambele atitudini au o origine comună: finețea „tactului”, sau a „măsurii”. * „Dușmanul Începe să devină de temut numai atunci cînd Începe să aibă dreptate.” (J. Benavente) Pe măsură ce are dreptate, orgoliul din noi ne transformă Într-o ființă vulnerabilă, deoarece din mîndrie Începem să contraargumentăm tot mai mult nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
toată lumea, o vei duce foarte bine cu vecinii, dar vei trage toate consecințele mentalităților și stupidităților lor. Dacă gîndești și te comporți altfel, trebuie să suporți consecințele antipatiei și persecuțiilor lor.” (G.B. Shaw) Viața ne pretinde, fără să vrem, un tact al compromisurilor, care nu este departe de ceea ce se desemnează prin termenul de „Înțelepciune”: „Înțelepciunea nu e un produs al educației, ci al Încercării de-o viață de a o dobîndi” (A. Finstein). * „Așa este firea omului: privește efectele Înainte de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și cunoașterea luciferică, prin care tainele realității Înconjurătoare sînt intensificate cu ajutorul imaginației poetice. Rațiunea umană nu poate, așadar, cunoaște totul, pentru că lumea În Întregul ei rămîne o uimitoare „corolă de minuni”, ce Închide semnificații neștiute sau neînțelese Încă. Intuiție, fler, tact psihologic „Reproșurile În nenorocire sînt mai grave decît nenorocirea.” (P. Syrus) A face lucrul acesta Înseamnă „a turna gaz peste foc”: un plus de conștientizare Înseamnă un plus de vinovăție. * Care este secretul reușitei În legăturile cu oamenii?: „Pune În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unele fapte sau situații, atunci cînd lucrul acesta se impune. Intransigența În a observa și În a critica orice greșeli sau lipsuri nu face decît să Întrețină conflicte și resentimente dintre cele mai violente Între oameni. E o dovadă a „tactului” să poți să-ți dai seama că nu totul poate fi spus, la un moment dat, și mai ales că nu tuturor oamenilor li se poate spune orice lucru. * „Cred În intuiții și inspirații...Uneori simt că am dreptate. Nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
poate Învăța, ea este ceva Înnăscut.” (P. Syrus) Însă „știința educației” nu este de acord cu acest lucru, sentimentul de vinovăție (și strîns legat de el cel de rușine) putînd fi provocat la copii prin unele măsuri educative, desfășurate cu tact. Este adevărat Însă că unii copii Își formează mai greu acest sentiment, Însă fondul afectiv al copilului, care este atît de bogat, poate fi oricînd valorificat la exigențe dintre cele mai Înalte: „E mai bine să fie ținuți În frîu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care a vorbit ultimul). Cine eschivează polemica și încearcă să împace toate caprele cu toate verzele, acela în nici un caz nu poate fi un critic. Spiritul critic nu e în nici un caz arta de „a o scălda”, oricâtă abilitate și tact ar presupune aceasta. 2. Da, se simte, dar ce să facem? Să inventăm artificial teme de polemică? S-a mai făcut asta, mai de mult, și n-a interesat pe nimeni. O polemică răsunătoare se naște dintr-o confruntare reală
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
adică una care să-și merite numele. Nu demult ai vorbit despre acel spirit rafinat al alegerii și despre instinctul delicat al selecției prin care artistul ne prezintă viața, conferindu-i perfecțiune trecătoare. Ei bine, acest spirit al alegerii, acel tact subtil al omisiunii reprezintă tocmai facultatea critică În ipostazele ei cele mai caracteristice și nimeni nu poate crea ceva dacă nu posedă această facultate critică.” Nu există, astfel, o demarcație Între creația artistică și cea critică, și nu știm să
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire 81 Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru 84 Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare 85 Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm 87 Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitate 88 Tact, maniere, diplomație 89 Tăcere - limbuție, vorbărie, clevetire 91 Timpurile: trecut, prezent, viitor 92 Tinerețe, maturitate, bătrânețe 94 Virtute - viciu 95 Voință - pasivitate, blazare 99 PARTEA A DOUA Reflecții personale privind psihologia omului și existența sa (Tiberiu Rudică) 101 Referințe bibliografice
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
s-ar venina. (Orice organism aflat sub o presiune Își găsește mecanisme, mai mult sau mai puțin naturale, de detensionare: „Scârba de seară s-o lași pe dimineață”; „Cine plânge pentru toată lumea orbește”; „Cine are minte multă tace și-ascultă”.) Tact, maniere, diplomațietc " Tact, maniere, diplomație" Nu pomeni de funie În casa spânzuratului. (Bunul-simț ne cere să nu sporim suferințele celui aflat În nenorocire, vorbind, de exemplu, de posibilitățile care ar fi putut exista de a preîntâmpina cauzele care au produs
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Orice organism aflat sub o presiune Își găsește mecanisme, mai mult sau mai puțin naturale, de detensionare: „Scârba de seară s-o lași pe dimineață”; „Cine plânge pentru toată lumea orbește”; „Cine are minte multă tace și-ascultă”.) Tact, maniere, diplomațietc " Tact, maniere, diplomație" Nu pomeni de funie În casa spânzuratului. (Bunul-simț ne cere să nu sporim suferințele celui aflat În nenorocire, vorbind, de exemplu, de posibilitățile care ar fi putut exista de a preîntâmpina cauzele care au produs acea nenorocire.) Gura
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
avem satisfacția de a fi putut descoperi, după zeci de ani, multe lucruri pe care la timpul respectiv nu le-am observat sau pentru care n-am avut Înțelegerea necesară: poți, de exemplu, avea revelația tardivă a faptului că virtutea tactului, care te-a caracterizat la vârsta maturității, și-a avut antecedentele În unele confidențe discrete pe care le-ai realizat În copilărie). Μ Pentru sufletele mai simple, Dumnezeu nu reprezintă altceva decât acea autoritate morală copleșitoare care, deși inexplicabilă prin
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atât a echipei, cât și a membrilor ei, de a se manifesta empatic, asertiv, de a realiza un echilibru între control și delegarea de autoritate etc.); eficiență interpersonală (Int - mai siguri de ei, mai motivați, dau dovadă de sensibilitate și tact în relațiile cu oamenii, rezolvă conflictele în mod eficace, își păstrează calmul în situațiile critice etc.); viziune (Vis - creativitate, capacitatea de analiză a variantelor disponibile din diferite unghiuri; caută noi moduri de a optimiza performanțele lor și ale echipei; în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
administrație, ca un semn al colonizării ce le amenința noudobândita autonomie. În contextul politic al Rusiei rurale, chiar și o guvernare care ar fi cunoscut Îndeaproape starea economiei agrare și care ar fi avut o bază de sprijin locală și tact diplomatic ar fi Întâmpinat mari dificultăți. Or, bolșevicilor le lipseau toate acestea. Un sistem de impozitare În funcție venituri sau avere ar fi fost posibil doar dacă ar fi existat o hartă cadastrală valabilă și informații demografice actualizate, ceea ce nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al acestei poezii. Observația se întemeia, între altele, pe o viziune precum aceasta: „Lovitura mirositoare sparse fereastra în întregime./ Orașul i se sparse la picioare, în țăndări de rime / [...] Orașul, până departe, urca în baloane de săpun./ Lesa roșie număra tactul, domol./ Aerul rămăsese gol./ Lumea se sufocă brusc./ Guri puse pe fața lumii ca niște bătături/ scoaseră, laolaltă, vaiete, gemete, lătrături.../ Și-n gălăgia colosală care urca în casă/ între suspin și efort, ea-și îndesă batista între dinți/ să
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
legenda (sursa e în Petre Ispirescu, S.T. Kirileanu), de unde episoade de tipul Visul lui Petru Aron, Pe Câmpia Direptății, Dumbrava Roșie. Mostrele inițiale, în hexametri și alexandrini, sunt abandonate în avantajul octosilabului, caracteristic „eroicului romancero spaniol”, zice poetul. Lipsă de tact. Scene grave, bătălii saltă în versuri jucăușe, în contratimp. Dar și în alte poeme vigoarea se află în suferință. Torturat de dubii, voievodul citește în pâlpâirea candelei prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
ultimul rând, impresiile puțin măgulitoare pe care europenii și le făceau unii despre alții: germanii apreciau la italieni inteligența, bunele maniere, sârguința, bogăția, luciditatea, dar detestau avariția, instabilitatea, vanitatea și lăcomia; italienii i-au văzut pe germani grosolani, greoi, fără tact, fără măsură la mâncare și băutură, de unde mereu certăreți, anarhici și nestăpâniți. În ochii francezilor și italienilor germanii erau barbari - furor Teutonicus - calificativ devenit loc comun în Europa secolului al XII-lea. Europenii i-au numit pe bizantini perfizi, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Nimic, zic fîstîcită. Nimic! E doar... o glumă! Adică, evident, nu e vorba de tine. Ci de altă oafă roșcată. Ăă... femeie. Persoană. Nu merge deloc bine. — Bună treabă, Becky, spune Danny În urechea mea. Ai fost foarte plină de tact. Venetia trage aer În piept adînc, de parcă ar face eforturi să se controleze. Dacă stau să mă uit bine la ea, e destul de afectată. — Becky, zice Într-un final, putem să schimbăm două vorbe? — Două vorbe? repet stresată. Da, două
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Dumitriu și Romano Franco Tagliati, a alcătuit volumul Al. Rosetti în evocări (1995). S-a impus în lumea literară cu deosebire prin activitatea de aproape o jumătate de secol ca redactor de revistă; un redactor erudit, discret, caracterizat de abnegație, tact, finețe, cu o memorie prodigioasă, „idealist până la exaltare” (Ioana Pârvulescu). „Ea a devenit - scrie Nicolae Manolescu - una cu hebdomadarul principal al Uniunii Scriitorilor. Spuneai «România literară», spuneai Andriana Fianu. Era, în felul ei, o instituție. Venea prima și pleca ultima
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
Album științific și literar”. În 1848 se află printre fruntașii mișcării, fiind cooptat într-o comisie supremă executivă, împreună cu Nicolae Bălcescu și Al. G. Golescu (Negru). Agent, la Constantinopol, al Guvernului Provizoriu, se comportă ca un diplomat desăvârșit, susținând cu tact și persuasiune cauza revoluției valahe. Corespondența purtată în răstimpul petrecut la Constantinopol cu exilații români va fi înmănuncheată, în 1889, în cartea Amintiri din pribegia după 1848. De prin 1849 fostul căuzaș adoptă o poziție mai degrabă moderată, cu fixații
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]