3,383 matches
-
măr din care mușcam, mai dînd cu piciorul unei pietre, mai repezindu-mi părul într-o parte, mă plimbam pe străzile prafuite ale orașului. Văd azi ca și ieri: aproape după fiecare colț de casă, aproape la fiecare intersecție apărea taică-miu, parcă era nebun, avea ochii dilatați, era îmbrăcat în niște haine străine, care îi cădeau prost. E drept că orașul era mai mult pustiu, dar el părea că se ascunde de cineva, că e urmărit, avea ochii dilatați, se
ACELE VERI MINUNATE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383063_a_384392]
-
din piele se țineau după mine la o oarecare distanță suportabilă și îmi făceau semne disperate că nu e așa, că ceea ce îmi spune tata s-a petrecut, într-adevăr, cîndva, demult, a existat acel băiat cîndva, dar că acum taică-miu bate cîmpii, la figurat, dar și la propriu, degeaba. Încercau prin semne disperate să-mi spună că de fapt taică-miu a și murit demult și că nici eu nu sînt cel care cred eu acuma că sînt, că
ACELE VERI MINUNATE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383063_a_384392]
-
ceea ce îmi spune tata s-a petrecut, într-adevăr, cîndva, demult, a existat acel băiat cîndva, dar că acum taică-miu bate cîmpii, la figurat, dar și la propriu, degeaba. Încercau prin semne disperate să-mi spună că de fapt taică-miu a și murit demult și că nici eu nu sînt cel care cred eu acuma că sînt, că în realitate, la această oră eu sînt un om matur, aflat cine știe pe unde, desigur, în același oraș, dar făcînd
ACELE VERI MINUNATE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383063_a_384392]
-
om matur, aflat cine știe pe unde, desigur, în același oraș, dar făcînd cine știe ce alt lucru decît acela care mi se pare mie acum că îl fac. Era o căldură cumplită, stăteam cu toții în bătaia directă a soarelui, mai puțin taică-miu, care nu știu cum făcea de se ținea tot timpul la umbră. “Mama mă-tii de viață!”, am spus, scuipînd zdravăn în direcția aprozarului, și, mușcînd cu sete din măr, am început să mă îndrept către un lac pe care-l
ACELE VERI MINUNATE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383063_a_384392]
-
am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat în cavou. Poftiți cheia! Pentru că îmi căpătase încrederea și simpatia, îi dădeam cheia de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
-Iote, mă! Să mă iau după ei, parcă nu știu pe unde să merg ca să ajung mai repede acasă. Cunosc drumul pe de rost. Nu pe-aici am venit la moară, astă vară cu tuțu? Așa-i zicea el lui taică-su, Iancu Stelaru din Traian : tuțu. Venise cu tuțu aici, la moară, pe la sfârșitul lui iulie. Moară vestită că face făină bună și morarul e cinstit. Tuțu se cunoștea cu domnul Ionescu și se respectau reciproc, ca doi oameni de
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
bunica ți-a dăruit-o cu multă dragoste. Noi suntem cam departe, la kilometri distanță, nu putem avea grijă de casă, și dacă nu locuiește nimeni acolo, se degradează. Ai mai lăsat câteva lucruri fără importanță acolo, am trecut cu taică-tău acum două luni . Vinde casa, vindeți garsoniera și luați-vă un apartament. Desigur ei s-au gândit la viitor, dar deocamdată credeau că ajunge spațiul ce-l aveau. — Mama soacră are dreptate, vom face ceva neapărat. Nu am nimic
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383113_a_384442]
-
și pe mine! „Ba să vă omorâți amândouă, curve nenorocite!”, a țipat omul cu onoarea „murdărită” de nesocotința mea și nu m-a lăsat din bătaie până nu și-a răcorit sufletul său, cel foarte masculin. Pentru mine, bătaia lui taică-meu a fost ca o binecuvântare. Chiar am simțit nevoia să-mi alin într-un fel remușcările pentru greșeala făcută. Greșeală?...Hm! a zâmbit Maria: de atâția ani îmi dorisem această miraculoasă greșeală pe care trupul meu de femeie pătimașă
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
Radu Beligan nu primește indemnizație de merit de la UNITER. Am jucat cu Amza Pellea în «Osânda», film care a fost premiat și pentru care am fost premiată, iar acum fiica lui mă «înjură». Să spună de ce am jucat eu cu taică-său și să se gândească la faptul că va ajunge și ea la pensie și va avea poate o pensie mai mică decât a mea, pentru că nu are meritele mele”, a explicat Iacobescu. Aceasta a continuat, susținând că „personal, nu
„Oana Pellea s-ar gândi că dacă tatăl ei trăia, putea ajunge în situația mea”. Aimee Iacobescu o atacă pe fiica lui Amza Pellea [Corola-blog/BlogPost/92866_a_94158]
-
Poate și pentru că familiile noastre se aseamănă. Vă povestesc ceva : mama vine la mine acasă după un an de zile și vede pereții tapetați cu Eminescu și-mi zice „Măi, tu îl iubești pe Eminescu ăsta mai mult decât pe taică-tu”. Dumnezeu s-o ierte că a murit, dar au rămas în sufletul meu cuvintele ei. Așa este și în casa familiei Iacob. Acum 10 ani, la Târgu Secuiesc am avut plăcerea de a-l cunoaște pe colecționarul Mihai Iacob
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( IV ) [Corola-blog/BlogPost/93428_a_94720]
-
mă smiorcăi, bătând din picior : -Hâââ! Ba am să mă duc cu băieții! Hâââ! Mă duc cu ceataaa! Hâââ! Așa am stabailit! -Iar eu am stabilit că mergi cu tata! Dă-ncoace traista! Îmi ia traista și se repede spre taică-meu, care mânca în tăcere și se prefăcea că nu aude : -Tu, de ce taci, mă, mutulică? Nu spui nimic? -Ce să spun? a zis taică-meu mâncând liniștit. Dacă el vrea să plece cu băieții!... -Să-l las? a țipat mama
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
stabilit că mergi cu tata! Dă-ncoace traista! Îmi ia traista și se repede spre taică-meu, care mânca în tăcere și se prefăcea că nu aude : -Tu, de ce taci, mă, mutulică? Nu spui nimic? -Ce să spun? a zis taică-meu mâncând liniștit. Dacă el vrea să plece cu băieții!... -Să-l las? a țipat mama. Ce mi-ai promis, mă? Să-l las, ai? Parcă n-ar fi și al tău! -Ce, mă? Dacă se duce, ce? -Cum ce, mă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
eu cu tine, mă? Nici măcar nu mi-ai spus al cui ești! Printre sughițuri, i-am spus al cui sunt. imul dădu din cap : -Aha, acela din colț de la șosea? De la pârâu? Apoi, spuse mirat : -Mă, eu îl cunosc pe taică-tu. E un om de ispravă, cumsecade. Nu te lăsa el toată noaptea singur pe drum! Nu cumva ai fugit de acasă, fără să-i spui? -Ba nu! îi răspund eu printre smiorcăieli. Omul a oftat cu ciudă și a
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
măr din care mușcam, mai dînd cu piciorul unei pietre, mai repezindu-mi părul într-o parte, mă plimbam pe străzile prafuite ale orașului. Văd azi ca și ieri: aproape după fiecare colț de casă, aproape la fiecare intersecție apărea taică-miu, parcă era nebun, avea ochii dilatați, era îmbrăcat în niște haine străine, care îi cădeau prost. E drept că orașul era mai mult pustiu, dar el părea că se ascunde de cineva, că e urmărit, avea ochii dilatați, se
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
ținînd un măr din care mușcam,mai dînd cu piciorul unei pietre, mai repezindu-mi părulîntr-o parte, mă plimbam pe străzile prafuite ale orașului.Văd azi ca și ieri: aproape după fiecare colț de casă,aproape la fiecare intersecție apărea taică-miu,parcă era nebun, avea ochii dilatați, era îmbrăcat în niștehaine străine, care îi cădeau prost.E drept că orașul era mai mult pustiu,dar el părea că se ascunde de cineva, că e urmărit,avea ochii dilatați,se trăgea
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat în cavou. Poftiți cheia! Pentru că îmi căpătase încrederea și simpatia, îi dădeam cheia de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat în cavou. Poftiți cheia! Pentru că îmi căpătase încrederea și simpatia, îi dădeam cheia de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
medelnicerul Bucșe, cel care pe vremea lui Barzovie-Vodă fugise în Lehia unde câștigase o avere cântând doine de înstrăinare pe la mesele boierilor pribegi, vel-comisul Agache Natriul, un om pântecos, ce-ajunsese de râsul târgului că-l înșela nevastă-sa cu taică-său, un om mai subțire, și el nu-și putea face dreptate dând în taică-său căruia îi mâncase averea umblând tocmai după fustele actualei neveste, sărdariul Basile Neaoșu, zis și Urechilă deoarece cu vreo trei ani mai înainte când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cântând doine de înstrăinare pe la mesele boierilor pribegi, vel-comisul Agache Natriul, un om pântecos, ce-ajunsese de râsul târgului că-l înșela nevastă-sa cu taică-său, un om mai subțire, și el nu-și putea face dreptate dând în taică-său căruia îi mâncase averea umblând tocmai după fustele actualei neveste, sărdariul Basile Neaoșu, zis și Urechilă deoarece cu vreo trei ani mai înainte când oștile turcești intraseră în Iași gonindu-i pe cazaci, Basile le ieșise înainte țopăind de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Ei, ce ziceți de tocană?” „O minunăție”, mințea fără să clipească otomanul, simțind că urăște tot mai mult acest popor vag aliat care nu se gândea decât la mâncare. Rotofeiul vel-comis Agache Natriul, cel pe care îl înșela nevasta cu taică-său, i se făcu milă de turc. Săracu’, gândi, nu poate îmbuca nimic; pe când el, vel-comisul, tocmai lua cunoștință cu satisfacție cum o bucată mărișoară dintr-o bucată de pulpă de potârniche îi aluneca, dusă de sos, pe gât. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că bătrânul paralizase nițel până la genunchi. Dacă mai urca nițel paralizia... Vel comisul înghiți încet, apoi bău o stacană cu vin. Se simțea mai bine, mai înțelegător cu toate. Săracu’ turc. Și poate că va mai urca și paralizia lui taică-său măcar până la brâu... Episodul 88 DESPINA Pomenit-am cu câteva rânduri mai înainte de un nevinovat, dar atât de elocvent schimb de priviri între tânărul nostru călugăr și Despina, fata venerabilului vel-logofăt Samoilă. Ne îndrituim a spune că într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
E locotenent de cavalerie - sughiță hangiul - băiatul lui Potoiki, hatmanul. Păi atunci fata dumitale n-a nimerit așa rău - zise Metodiu. — Ce vorbești?! - se trezi hangiul. Hatmanul a murit anul trecut, ăsta, băiatul, și-a mâncat averea la cărți ca taică-său, n-a mai rămas decât uniforma pe el. îi cunosc eu pe ăștia: vulpem pilum mutat, non mentem; țin fata o săptămână, două, și-i dau drumul. Și i-am tot spus fetei: „Draga tatii, una hirundo non facit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mâine nu mă gândeam. într-o zi vine lângă mine logofătul Dorchan, om bătrân trecut prin multe, și-mi zice: „Măi Vulture, din câte mi-a trecut prin urechi un zvon, Mândrea o să pice curând. Eu am fost prieten cu taică-tău și de-aia te-ntreb: ce-o să faci?”. „Ce să fac? - am zis eu. Oi fugi până se liniștesc lucrurile”. „Nu-i rău - a zis bătrânul logofăt. Câteodată nici nu mai ai cu ce să vezi pe unde fugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sunt de acord cu exigențele tuaregului, dar nu și cu felul în care procedează. Sechestrarea unor oameni nevinovați nu este un mod de a rezolva lucrurile. Și ce-ai fi vrut să facă? Să se urce pe o cămilă, ca taică-său, și să lupte cu o armată întreagă? Aici nu-i vorba de nici o armată, ci de un derbedeu pe care n-o să-l poată prinde niciodată, fiindcă, de îndată ce se va termina raliul, va părăsi continentul ăsta și mă îndoiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ar fi avut nici o șansă să-și croiască drum singure și că viitorul lor ar fi fost să devină servitoare, iar în cazul fetei - poate concubina vreunui negustor pe care l-ar fi durut în cot de cine-a fost taică-său. Dacă soarta vitejilor luptători tuaregi nu părea foarte fericită, mai neagră era soarta femeilor, deoarece trăiau vremuri grele, iar cei din neamul lor nu mai erau considerați temuții stăpâni ai nisipurilor deșertului, ci se transformaseră într-o armată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]