5,450 matches
-
F.: Din nefericire, nu mi-a „sunat” nicicum. Cartea, vânzându-se ca pâinea caldă, a dispărut rapid din librării, eu rămânând, din tembelism, cu mâna goală... Aproposito de Bălăuca, însă, pot spune că e autoarea unui vers: „Iozemiti, Iozemiti, vale tainică și dulce”, psihanalizabil ca la carte. Căci, iată, printr-un clasic acte manqué, acesta, care-i numele, aici, al unui loc amoenus feminin, cuprinde numele rivalei, Mite Kremnitz, al Veronicăi (pentru care cea dintâi, intrusa, e tocmai „ce bas-bleu allemand
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
e de neglijat nici analiza comparativă a două fragmente, unul din Strigoii lui Eminescu, altul din Creanga de aur, în care e prezent „preotul cel bătrân.” Diferența, singura, stă, la Sadoveanu, în introducerea în tablou, ca din senin, a unor tainice „numere de aur.” În sfârșit, interesantă e și abordarea romanului lui Călinescu, Scrinul negru, ca un mesaj disimulat către foștii lui frați masoni, Sadoveanu și Maurer, ceea ce, crede Radu Cernătescu, ar fi contat în recuperarea lui cel puțin la fel de mult
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
era îmbrăcată în purpură și în stofă stacojie și împodobită cu aur și cu pietre scumpe și cu mărgăritare, având în mână un pahar de aur, plin de urâciunile și de necurățiile desfrânării ei. Iar pe fruntea ei scris nume tainic: BABILONUL CEL MARE, mama desfrânatelor și a urâciunilor pământului”, se arată în articol. Pentru a părea cât mai credibil, autorul nu se rezumă doar la Biblie, ci folosește și citate din diferiți preoți. ”Patriarhul Kirill: A avertizat guvernele occidentale asupra
Eurovision 2014: Conchita Wurst, cântăreața cu barbă, prevestește apocalipsa by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62244_a_63569]
-
era îmbrăcată în purpură și în stofă stacojie și împodobită cu aur și cu pietre scumpe și cu mărgăritare, având în mână un pahar de aur, plin de urâciunile și de necurățiile desfrânării ei. Iar pe fruntea ei scris nume tainic: BABILONUL CEL MARE, mama desfrânatelor și a urâciunilor pământului. Și am văzut o femeie, beată de sângele sfinților și de sângele mucenicilor lui Iisus, și văzând-o, m-am mirat cu mirare mare. FIARA pe care ai văzut-o era
Site-urile ortodoxe confirmă venirea Apocalipsei. Care e motivul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62246_a_63571]
-
își păzește, și el, printr-un soi de gardă geloasă, accesul la centrul intim al sufletului. Astfel înțeleasă discreția, ca un nume modest pentru altitudinea spirituală, pictorul își suspendă însă vigilența, își acceptă o neașteptată deschidere, cînd simte ecoul unor tainice chemări, cînd îi apare în preajmă, să-l atingă mîntuitor, orizontul copilăriei. Desigur, nu e vorba despre versantul abolit al unei inocențe exclusive, căci lumina care vine dintr-acolo n-a scăpat de sfîșierile istoriei. Ca în prima capodoperă a
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
-i în mână nu-i minciună -răspunse batjocoritor Dumitru Neag, gornicul cu pușcă, - să mergem înainte. Și merseră înainte, tăcuți ca mai înainte, cățărându-se pe coama din față a Humpleului ei, pe cealaltă, acolo departe, lupii, spre inima codrilor tainici, năpădiți de omăt. Pînă au biruit muntele, se înserase de-a binelea. Trei dintre ei rămaseră în urmă înainte de a ajunge sus. Doar bătrânul Maftei și Cocoș ciobanul ieșiseră pe buza hăului în formă de ceaun care se căscase pe
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
jubilația provocatoare cedează seniorial înaintea echilibrului, a distanței abil cultivate, a sicității sentențioase, resemnării autopersiflante, ori a mocqueriei mai mult sau mai puțin acide". (p. 29) Spuneam că Dan C. Mihăilescu arată dezinvoltura unei conștiințe care nu are de îndurat tainice obligații de oficină doctrinară. Grăitor în această privință e drasticul episod biografic care a dus la ruperea relației amicale cu Cioran. Cînd îl cunoscuse pe Cioran în octombrie 1990, în cursul unei călătorii făcute la Paris, criticul român nu bănuia
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
pe toți, dar oarecum din exterior, de parcă prin simpla alergare trupul nu-ți mai aparține, pentru a fi posedat pe de-a întregul. Și apoi mai era viața din parc, care nu-i era străină. O viață care se țesea, tainic, în chip de relații invizibile între toți alergătorii. Ca o pânză de păianjen de invidii, provocări și intenții trecând din ochi în ochi; a-l judeca pe celălalt nu însemna doar să-l privești, ci să știi dacă alerga de
Andrés Barba - Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6158_a_7483]
-
Krupp, care face cvasi-literatură, am de gând s-o traduc, dar cea care m-a ținut tot timpul de mână, ca la operație, aici la Berlin, în momentele mele grele, redându-mi curajul și tonusul meu vital, cu vorba ei tainică „universul" în care cred, e Dana Ranga, o excelentă poetă (a publicat și în România literară, a scos și un volum de versuri în România, l-a tradus pe Iordan Chimet în germană) și autoare a câtorva filme de scurt
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
Calmul maiestuos, stîrnește lăuntrice făgăduințe de mișcare, tot ce e disimilaritate se mîntuie în vîlvoarea unui dor de înalt și absolut, care unifică existența. « Totuși, gîndește Hölderlin, prin glasul lui Hyperion, - iubim cu toții eterul, și-n intimitatea noastră cea mai tainică ne asemănăm». Obiectele - palete fără nume, plutind în infinit, se pot rotunji uneori, în pictura lui Blendea, ca niște jumătăți de clepsidră, care se caută și se țin fragil suspendate. Poate că ele, aceste jumătăți gemene, îl vestiseră pe artist
Dor de înalt și zbatere spre eter, CONSTATIN BLENDEA by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4872_a_6197]
-
raport interșanjabil, o legitimă potrivire, operînd în rostul adînc al tiparelor ce hotărăsc identitatea. Fără poze romantice, făurarul de efigii fulgurante, demn să ne asalteze pentru totdeauna memoria, părea să nu recuze, în propria lui figură, fraterne metamorfoze, sporindu-i tainic aderența la geniul pe care îl servea și îl asuma cu fervoare. I s-ar fi putut întîmpla și lui, ca lui Prokofiev cîndva, în anii cînd compunea muzică pentru Diaghilev, să-și afle obrazul astfel stilizat - într-un portet
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
pe marginile pătuțului îi pune cerculețe intermitente de picuri aurii în jurul pupilelor larg deschise prin care universul lui abisal în formare mă asimilează tăcut într-o rețea prețioasă de astre ale căror scăpărări jucăușe îi aprind ochii ageri însuflețindu-i tainic întreaga ființă despre care îmi place să cred că e o nouă versiune a lui tati îmbunătățită cu mami
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
că trăiește în păcat de moarte, că viața lui ajunsese o încâlceală de înșelăciuni și disimulări. Pe lângă dorința sălbatică de a împlini enormitățile care dospeau în el, nu mai exista nimic sfânt. Accepta cu cinism rușinoasele detalii ale zbuciumului său tainic, în care se desfăta să meschinizeze, să vulgarizeze cu minuție orice imagine care-i atrăsese ochii peste zi. Își popula zilele și nopțile cu imagini distorsionate ale lumii exterioare. O figură de femeie care la lumina zilei îi păruse serioasă
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
se simțea copleșit. A închis ochii, abandonându-i-se cu trupul și cu sufletul, inconștient de orice altceva în afară de apăsarea buzelor ei moi, deschise. Le simțea mângâierea pe creier, ca și pe buze, de parcă i-ar fi transmis un mesaj tainic; și mai frisona, între ei, o timidă și necunoscută presiune, o presiune mai sumbră decât cufundarea în păcat și mai gingașă decât sunetul sau mireasma. Prezentare și traducere de Antoaneta Ralian (Romanul este în curs de apariție la Editura Humanitas
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
mustăți groase. Poalele largi ale hainei lui negre fâlfâiau că aripile pe misterioasele crește pe care le urcăm orbi și amărâți. Vorbea întruna. Era un sfânt nebun, canonizat doar de noi, poeții. Și firește, era naturalist. Și vegetarian. Laudă legăturile tainice, doar de el cunoscute, dintre sănătatea trupeasca și darurile înnăscute ale pământului. Predică în timp ce mergea și ni se adresa cu vocea lui tunătoare, de parcă i-am fi fost discipoli. Înainta cu figură lui neobișnuită, de sfânt Cristofor născut în mahalale
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
Valparaíso, părăsite, nu se știe când și din ce pricina, ca niște cufere - de care nimeni nu mai are nevoie - în fundul unui beci; nu se va ști cum au apărut și de ce vor rămâne pe vecie acolo. Poate că în tainice unghere, în sufletul orașului, se vor păstra de-a pururi pierdută măreție a valului, furtună, sarea, marea vuind și sclipind. Marea fiecăruia, amenințătoare și absconsa: un sunet de nepătruns, o unduire solitara preschimbata în pulbere și spumă de vise. În
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
eșuat pe uscat și totuși viu, de nave cu pavilionul fluturând în vânt. Vântul Marelui Ocean merită un oraș al pavilioanelor. Printre aceste dealuri înmiresmate și rănite am trăit eu. Sunt dealuri suculente, cu viața pulsând în spații infinite, în tainice șerpuiri și reverberații de trompeta. În spirală te așteaptă un carusel portocaliu, un călugăr ce coboară, o copilă desculța atentă la pepenele ei, o sarabanda de marinari și femei, o prăvălie ce vinde fier ruginit, un circ minuscul sub al
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
Pavel Șușară Editura Polirom a început publicarea unei serii de cărți scrise de artiști plastici și dedicate laboratorului tehnic, acolo unde se consumă ceremonialurile tainice ale creației. După Tratatul de cromatologie al lui Liviu Lăzărescu, asupra căruia vom reveni cu un alt prilej, a apărut recent Compoziția în pictură a lui Jenö Bartos, pictor și profesor la Universitatea de Arte din Iași. Textul de mai
O radiografie a lumii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6676_a_8001]
-
naștere la picul acela de lumină, căci chiar și în bezna cea mai deasă am descoperit că pot să închid ochii și să-mi imaginez lumina, ca și cum capul meu s-ar fi iluminat de la sine, din interior, așadar în chip tainic eu pot să-mi închipui lumina, să aprind o lumină înlăuntrul meu. Nu-mi amintesc când s-a întâmplat prima oară să mă scol din pat și să-mi petrec noaptea în vârful scărilor. Dacă mă gândesc bine, n-ar
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
de fete albe în rochii ca de spumă/ Cu cavaleri de pică se-nvîrt pe-aici cernite/ Și răspîndesc în aer un vag parfum de humă.// Stă cimitiru-n lună, salcîmii domni de umbre/ Ca invitați de seamă asistă și șoptesc/ Prin tainice cavouri amanți cu inimi sumbre/ Cu gesturi adormite iubiri mărturisesc.// Vals vechi perechi de ceară în aer se ridică/ Și în salonul nopții amețitor dansează/ Sînt lucruri prea normale în jurul meu, mi-e frică/ Încet foșnește vîntul și valsul delirează
Subțieri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6681_a_8006]
-
de orgii, neglijând-o, trăind cu contesa Woroțof, apărând în fața soției sale totdeauna beat și tratând-o cu dispreț... Ea se închidea în sine, dimineața se trezea devreme de tot, se apuca să citească ore întregi meditând, asigurând și prietenii tainice, imaginându-și intrigi și sprijinul prietenilor fideli." Nu era rusoaică. Era o femeie europeană stăpână pe ea. Știindu-se spionată, făcea din această vitregie a ei un dur exercițiu de prefăcătorie și de ascunzișuri.
Portrete (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6716_a_8041]
-
mai vine artistei, nu i se mai potrivește, e prea mică, o strînge, și atunci face o tentativă majoră de eliberare. Asemenea unui magician în plină ceremonie a invocațiilor, ea cheamă memoria, mobilizeză cultura, strigă după energiile materiei și după tainicele puteri ale spiritului. Obiectele, structurile, în definitiv noua realitate care se naște și se acreditează astfel, sînt simultan recognoscibile, pentru că răzbat chiar din abisurile ființei noastre mai mult sau mai puțin adormite, și imprevizibile, rebele, de multe ori inconfortabile, pentru că
Portrete în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6630_a_7955]
-
iute un crochiu în piața mare, cu lirice mișcări de mână în sus și-n jos. Cărbunele i s-a făcut praf între degete, și mi-a fost greu să-mi ascund râsul văzându-i expresia stupefiată. Dar, dincolo de aceste tainice afinități ... În sfârșit, asta e. Nu-i nimic de făcut cu pianele. Avantaje ale narcisismului: tocmai au anunțat că vom ajunge într-un sfert de oră, și până la urmă e limpede că m-am distrat grozav scriind paginile astea pe
Julio Cortázar - Manuscris găsit lângă o mână by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/6631_a_7956]
-
au luat locul. Sala a fost inundată de întuneric. Și scena la fel. O singură lumină cădea, ireal, peste trupul muzicianului și peste vioara lui. Nimeni nu mișca. Mi se părea că nici nu respirăm ca să nu tulburăm această împreunare tainică și sfîntă. Le priveam umbra pe lemnul scenei. Un semn grafic ca o literă japoneză. Esență și mister. Poveste și dumnezeire. Alexandru Tomescu și vioara lui Stradivarius au așezat în mine binecuvîntarea muzicii lui Bach. Taina de a putea să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6635_a_7960]
-
intru. Îi priveam pe spectatori cum vin bucuroși, ca la o întîlnire amoroasă. Ascultăm la difuzoare, pe-nserat, slujba murmurata de la biserica din preajma. Vedeam prin ferastruicile mici lumină caldă a luminărilor. Puteam să fiu oriunde pe lumea asta!... Era ceva misterios, tainic și bun în acest peisaj... Formulă cu Horațiu Mălăele în Ivan Alexandrovici Hlestacov mi se pare ca redefinește, pentru spectacol, poziția acestui funcționar din Petersburg, toata farsă lui, proporțiile ei, relația cu Primarul - momente de măiestrie între cei doi, de
Un funcționar din Petersburg by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6550_a_7875]