949 matches
-
prunci și le trebuie multe. Că trăim vremuri grele... Du-te , du-te ca să vezi că nu ești mai prejos că spaniolii sau că italienii sau că cine or fi ei. Nu ești mai prejos, băiete, nu ești... -Nu sînt ,tataie, nu sînt, de ce să fiu? -Asa ziceam și eu, că nu ești!Da să te ții drept și fălos! -Sărut-mîna ,tataie,..rămîi cu bine și cu sănătate... Se aplecă să-i sărute mîna și simți sărătura lacrimii pe care Moș
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
spaniolii sau că italienii sau că cine or fi ei. Nu ești mai prejos, băiete, nu ești... -Nu sînt ,tataie, nu sînt, de ce să fiu? -Asa ziceam și eu, că nu ești!Da să te ții drept și fălos! -Sărut-mîna ,tataie,..rămîi cu bine și cu sănătate... Se aplecă să-i sărute mîna și simți sărătura lacrimii pe care Moș Petru nu o mai putu ține în colțul ochiului. -Du-te cu bine, Antoane taica,....Dar nu uita să faci semnul crucii
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
Doamne ferește! Toată lumea te apreciază pe matale... Dar... cu ce-l muncim, tată? Pluguri nu mai avem, grapă și rariță, nici atât... N-avem car și nici căruță..., nu mai avem boii de care ne-ai povestit matale și nici caii lui tataie... Avem uneltele astea de care ne folosim în grădină. Câteva sape și cazmale și o coasă... Atât! Cu ce muncim pământul pe care-l vom primi? Ha! De aia te vaieți tu, muierce ce ești! Avem brațe, băi fiule. Eu
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
te vaieți tu, muierce ce ești! Avem brațe, băi fiule. Eu cu tata, tu cu ăl mic, cu mă-ta... și mai plătim oameni le recoltat... - Iartă-mă, tată! Nu arăm cu brațele, cât am fi noi de vânjoși... Iar tataie..., tataie nu mai e bun de muncă. Are o vârstă... - Lasă, că vezi tu! Luăm pământu’ înapoi și toate cele pe care ni le-a luat colectivu’. Luăm și mașina de treierat... - Mașinile de treierat nu mai există de mult
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
vaieți tu, muierce ce ești! Avem brațe, băi fiule. Eu cu tata, tu cu ăl mic, cu mă-ta... și mai plătim oameni le recoltat... - Iartă-mă, tată! Nu arăm cu brațele, cât am fi noi de vânjoși... Iar tataie..., tataie nu mai e bun de muncă. Are o vârstă... - Lasă, că vezi tu! Luăm pământu’ înapoi și toate cele pe care ni le-a luat colectivu’. Luăm și mașina de treierat... - Mașinile de treierat nu mai există de mult timp
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
dacă spui ce te doare. Poate gândești mai bine... Nu zic ăștia la televizor că tineretu-i viitoru’ țării? Hai să te aud! - Tată, poate vom primi pământul, dar să știi că nu va fi acela, mult, la care se gândește tataie acum și matale nu... - Ha, ha, ha! Adică..., ce vrei să spui, băiete? Avem vreo 25 de hectare de luat. N-ai știut? N-ai știut că am fost și iar vom fi bogați, băiete? l-a întrerupt Vasile, bine
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
uitat Și-a ales Guvern tarat Să-i fie cât mai docil (La picioare ! chiar umil...) În frunte cu Boc Emil Iar cu biciul poc-poc-poc I-a dat impulsuri lui Boc : Să "spânzure" și să taie De la nepot pân' la tataie Pamperși dar și alocații Salarii și indemnizații Micuțele pensioare Nu pe-acelea de favoare! Școlile la jumătate La fel Căile Ferate Multe Spitale desființate Sănătatea era gravă Din ce-în-ce mai bolnavă... Și-aveam și Comandant de navă... Mânați-i măi
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
George Safir , publicat în Ediția nr. 1563 din 12 aprilie 2015. astăzi, după Înviere, pe bastarzi de Românica în sfânta palmă de muiere, ori o să-i apuce frica, ori măcar, la o adică, deștu mic îl... înfurnică! că de crăpelniță, tataie, la sărmăloaie și friptură ne cad ochii în tigaie șî ne trezim cu deștu-n... gură! pân-atunci, la o adică, ne-ncălzim cu una... mică. Citește mai mult astăzi, după Înviere,pe bastarzi de Românicaîn sfânta palmă de muiere,ori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
atunci, la o adică, ne-ncălzim cu una... mică. Citește mai mult astăzi, după Înviere,pe bastarzi de Românicaîn sfânta palmă de muiere,ori o să-i apuce frica,ori măcar, la o adică,deștu mic îl... înfurnică!că de crăpelniță, tataie,la sărmăloaie și fripturăne cad ochii în tigaieșî ne trezim cu deștu-n... gură!pân-atunci, la o adică,ne-ncălzim cu una... mică.... XXII. SAPTAMÂNA MARI, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1559 din 08 aprilie 2015. iaca, s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș! Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zor Și-așa a apărut, tataie Vestita Thermă Dodonae. Dar nu oricum, o apă caldă ... Citește mai mult GERMISARA, IZVOR DE POPOR(Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...)1. Epoca romanăPe-un drum roman plin de dudău
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
tânăr nu pierdeam prilejul ca să-l ascult pe tatăl meu și pe bătrânii de la țară care încă mai trăiau și de la care acumulam constant o sumedenie de învățături. De fapt, una din marile mele pasiuni era ca să-l asist pe „tataie” pe când rezolva multiplele probleme cu care veneau oamenii la el. Astfel, imediat ce se crăpa de ziuă își făceau apariția oameni veniți de peste munte ori de plin alte părți îndepărtate care astfel se înfățișau la „dom Gavrilă” care încă din tinerețe
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
unde, în singura încăpere erau patru rânduri de bănci hârbuite, fiecare an cu rândul lui iar în afară de abecedarul care se transmitea din an în an, restul materiilor erau predate verbal. Ca urmare, de câte ori primeau vreo scrisoare se înfățișau imediat la tataie care le citea „cartea” - cum o numeau ei - și după ce conveneau le scria și răspunsul. Alții veneau ca să le judece neînțelegerile ori problemele de sănătate sau orice altceva le era neclar iar tataie, după ce-și lua cele trei bețișoare
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
primeau vreo scrisoare se înfățișau imediat la tataie care le citea „cartea” - cum o numeau ei - și după ce conveneau le scria și răspunsul. Alții veneau ca să le judece neînțelegerile ori problemele de sănătate sau orice altceva le era neclar iar tataie, după ce-și lua cele trei bețișoare lustruite de atâta folosință și cu care ștergea sticlele lămpilor de gaz din toată casa fiind însoțit de nelipsitele pisicuțe care i se tot împleteau printre picioare, se apuca de treabă ascultând în
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
ca să-mi spună care sunt primele două forme ale contractului comercial în Țările Române și bine înțeles că a rămas blocat până când, amintindu-mi cu drag de soluțiile juridice necontrazise de nimeni și respectate cu sfințenie pe care le stabilea tataie dezvăluindu-le astfel și colegului meu, acestea fiind băutul aldămașului ori bătutul palmei. Și nu de puține ori, după terminarea treburilor prin gospodărie ne apuca seara stând pe treptele pridvorului cu urechile ciulite la ce ne transmitea tataie din ce
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
le stabilea tataie dezvăluindu-le astfel și colegului meu, acestea fiind băutul aldămașului ori bătutul palmei. Și nu de puține ori, după terminarea treburilor prin gospodărie ne apuca seara stând pe treptele pridvorului cu urechile ciulite la ce ne transmitea tataie din ce asculta el la căștile radioului cu galene iar cel mai așteptat mesaj era cel al Europei Libere sau al Vocii Americii când tataie ne șoptea: „Gata oameni buni, de data asta s-a hotărât... E clar, vin americanii
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
gospodărie ne apuca seara stând pe treptele pridvorului cu urechile ciulite la ce ne transmitea tataie din ce asculta el la căștile radioului cu galene iar cel mai așteptat mesaj era cel al Europei Libere sau al Vocii Americii când tataie ne șoptea: „Gata oameni buni, de data asta s-a hotărât... E clar, vin americanii!” Era pe vremea când o parte din rudele noastre executau pedepse grele pe învinuiri politice, fie ca foști ofițeri, fie cotați ca bandiți prin munți
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
sunt sigur că fiecare are amintiri adnate din anii care s-au scurs, unele mai frumoase, altele mai puțin frumoase dar adunate la un loc constituie albumul personal de amintiri. Tot din copilărie îmi aduc aminte cum, negăsindu-l pe tataie pe prispă unde stătea de regulă și discuta cu oamenii, intram în camera de zi și acolo, aproape de fiecare dată, îl descopeream stând cu fruntea sprijinită pe pumnul strâns: - Ce faci tataie acolo? - îl întrebam eu curios. - Eh, ... mă gândesc
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
copilărie îmi aduc aminte cum, negăsindu-l pe tataie pe prispă unde stătea de regulă și discuta cu oamenii, intram în camera de zi și acolo, aproape de fiecare dată, îl descopeream stând cu fruntea sprijinită pe pumnul strâns: - Ce faci tataie acolo? - îl întrebam eu curios. - Eh, ... mă gândesc. - La ce, tataie? La ce te gândești? - Lasă Ruruțel (că așa mă alinta el care mă iubea nespus de mult), nu știi tu, îți spun când o să mai crești. Și au trecut
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
unde stătea de regulă și discuta cu oamenii, intram în camera de zi și acolo, aproape de fiecare dată, îl descopeream stând cu fruntea sprijinită pe pumnul strâns: - Ce faci tataie acolo? - îl întrebam eu curios. - Eh, ... mă gândesc. - La ce, tataie? La ce te gândești? - Lasă Ruruțel (că așa mă alinta el care mă iubea nespus de mult), nu știi tu, îți spun când o să mai crești. Și au trecut anii iar într-una din zile scena s-a repetat aidoma
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
care m-a sărutat pe frunte și mi-a făcut un semn al crucii iar eu am plecat la joacă însă peste câteva zile l-a luat Dumnezeu. Nu prea îmi era mie foarte clar ce s-a petrecut cu tataie al meu însă, când m-am apropiat de sicriul în care se afla întins cu același zâmbet bun imprimat pe figură m-a fascinat vânătaia pe care o avea în mijlocul frunții. Mulți dintre cei veniți ca să se despartă de el
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
vânătaia pe care o avea în mijlocul frunții. Mulți dintre cei veniți ca să se despartă de el s-au întrebat de la ce o fi acea vânătaie dar eu n-am dezvăluit nimănui secretul pe care numai mie mi l-a spus tataie. Și peste foarte mulți ani, într-o după amiază, mă aflam singur în camera mea unde, potrivit unui obicei de asemeni adus cu mine peste timp, în așteptarea deschiderii sezonului de vânătoare îmi mai curățam armele, mai făceam câte un
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
mea intimă, am uitat complet de treburile pe care le aveam și de scopul pentru care mă aflam acolo. Iar cu o duioasă strângere de inimă mi-am reamintit cu nostalgie de ultimul sfat pe care mi l-a dat tataie al meu când m-a atenționat ca să mă feresc de bătrânețea fără amintiri și cred că de-abia atunci l-am înțeles și numai fiind singur cu amintirile mele mi-am dat seama de profunzimea sfatului pe care mi l-
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
în: Ediția nr. 1563 din 12 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului astăzi, după Înviere, pe bastarzi de Românica în sfânta palmă de muiere, ori o să-i apuce frica, ori măcar, la o adică, deștu mic îl... înfurnică! că de crăpelniță, tataie, la sărmăloaie și friptură ne cad ochii în tigaie șî ne trezim cu deștu-n... gură! pân-atunci, la o adică, ne-ncălzim cu una... mică. de gargară, la pahar, ne-ntrecuți suntem din fire; apa-n piuă în zadar o
LA O ADICĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374479_a_375808]
-
de-o lună, nici pe cap și nici la ouă... însă pochii, na-ți-o bună! dar... a început să... plouă! înțeleptul cu cortelul, ce-l ținea strâns cu o mână, (arătându-i portofelul), sughiță, stând într-o rână: zi, tataie, că te-ascultă, cu pochii iște nu-i a bună. să dea ploaie cât mai multă, dar numai cu rachiu de prună! dacă Domn-o să te-audă, te voi priveghia-n capelă și nu-mi pasă că mă udă, precum
PROCESIUNEA PLOII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374647_a_375976]
-
ale ei. Numai că dracii de copii o țineau într-o șotie. Ba se gâdilau, ba se înghionteau așa că, la un moment dat, tata Nițu fu nevoit să-i apostrofeze: - Și măi stați locului odată! Sau le vrați dupe cap!? - Tataie, nu eu am început! sări Ionuț. Marius nu mă lasă-n pace! - Ba el! sări și Marius. - Ba el... - Și măi tăceți din gură! Ce-i aici? Sat fără câini!? Ei... Țânețî-vă bine de loitre! - Tataie, mergem la porumb? întrebă
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]