1,790 matches
-
mor. Ce redundante griji ne înconjoară Atunci când facem dragoste, sublim, Când te ating, confuz, ca prima oară, Când sunt și antonim și sinonim. Recrudescențe amenințătoare Îmi tot asediază trup și gând, Sunt prins, cotidian, într-o strânsoare Și scot din teacă ultimul meu rând. Incomodat de tot balastul vieții, Comprehensibil, răzvrătit și drept, Eu sorb din tine roua dimineții Și, prin iubire, soarta mi-o accept. 29 iunie 2011 Tratament ideal Ne transformăm în medici, spre-a vindeca pastișe Prin lumile
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
și varza. În plus, vorbesc mai bine când stau jos. Crezi că se poate? Am înșfăcat scaunul și i l-am pus în față. Dolphine se ridică, își scutură costumul și se lăsă pe el. Mi-am băgat pistolul în teacă. — Rar și de la început. Dolphine își suflă peste unghii, apoi le frecă de cămașă. Am apucat celălalt scaun din șandrama și m-am așezat cu speteaza în față, în caz că aveam nevoie să pun mâna pe ceva. — Vorbește, fir-ai tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o clipă. — Tu nu, dar dacă domnișorica cea frumoasă cu care ai venit vrea s-o facă pe Mata Hari cu mine, poate mă las convins... Mi-ar plăcea cu o femeie În uniformă! Watson mârâi și Își scoase din teacă bastonul. Ușa de la toaleta bărbaților fu izbită brusc de perete. O femeie masivă cu un păr bogat, castaniu Închis, dădu buzna În Încăpere, cu mâinile În șolduri și flăcări În priviri. Ce naiba se Întâmplă aici? Întrebă ea, uitându-se Încruntată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cărei insigna scria D. FRANCISCOVICH, spuse: - Noi am fost primele. Partenera ei, o blondă ceva mai scundă, pe al cărei piept se putea citi N. AUSONIO, o aprobă tacit. În ochii amândurora se citea încordarea, iar Franciscovich bătea ritmic în teaca pistolului, gest care de asemenea îi trăda nervozitatea. Ausonio încerca să ascundă ce simțea, însă trăgea mereu cu ochiul la cadavru. Sachs bănui ca era primul lor caz de omucidere. Ascultă cu atenție relatarea celor două: găsirea criminalului, lumina care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
acesta era un alt aforism de-al lui Lincoln Rhyme când venea vorba de investigarea unui loc unde o crimă avusese loc. Pipăi apoi locul unde era arma, mai ales că, purtând costumul Tyvek, nu mai putea să poarte și teacă. - Am găsit ceva, îi comunică la scurt timp lui Rhyme. În hol, nu departe de locul unde e întinsă victima. O bucată neagră de stofă. Mătase, sau cel puțin așa pare la prima vedere. Dedesubt e o bucată de flaut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ați uitat cu toții la mâna mea și locul în care am arătat cu ea. E o reacție foarte naturală. Ceea ce nu ați văzut probabil e că am luat cu mâna stângă pistolul Ameliei. Sachs tresări după ce își aruncă privirea înspre teacă și văzu că Glockul ei era acum în mâna Karei, la câțiva centimetri deasupra tocului. - Hei, atenție cu aia! spuse ea în timp ce își așeza pistolul la locul lui. - Acum priviți în colț! spuse Kara subit, îndreptându-și aceeași mână dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mai gâfâiți ca târfele la produs! - Poate ca mă-ta, veni răspunsul prompt al unuia. Se aplecă din nou. - Hei doamna, te ajutăm cu mașina. Da’ spune-ne, cu ce o să-l împuști pe nenorocit? - Glock. Calibrul 40. Privi către teacă. - Marfă. Glock 23. Cu recul compensat? - Nu, e Glock 23 normal. - E mai bine așa. Și eu am un Smittie. Își ridică tricoul și, cu un amestec de mândrie și sfidare, scoase la iveală mânerul unui pistol automat Smith & Wesson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lucru îl diferenția de toți ceilalți angajați de la Lanham Arms: sub capacul platoului pe care îl purta pe tavă nu se aflau ouă Benedict sau vreun sandwich, ci un pistol automat Beretta încărcat, echipat cu amortizor, un șperaclu într-o teacă de piele și alte câteva unelte folositoare. - Vă pot ajuta cu ceva? se adresă el unui cuplu. Nu, totul era perfect, și îi urară o după-amiază plăcută. Își continuă drumul, zâmbind și salutând respectuos din cap turiștii care se întorceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
La capătul coridorului, Malerick privi înapoi și văzu cu satisfacție că era singur. Așeză repede tava pe podea, în fața unei uși, și înlătură capacul platoului. Înșfăcă iute pistolul, făcându-l nevăzut într-un buzunar al uniformei. Procedă întocmai și cu teaca șperaclului. Mișcându-se în continuare cu rapiditate, desfăcu yala care împiedica geamul să se deschidă mai mult de câțiva centimetri (la urma urmei, oamenii au tendința de a se sinucide la tot pasul, nu-i așa? reflectă elă și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
yala care împiedica geamul să se deschidă mai mult de câțiva centimetri (la urma urmei, oamenii au tendința de a se sinucide la tot pasul, nu-i așa? reflectă elă și îl deschise cu totul. Puse șperaclul la loc în teacă și îl strecură într-unul din buzunare. În câteva clipe, se ridică pe pervaz doar prin forța mâinilor. Păși pe marginea din afară a ferestrei, la 100 de metri deasupra solului. Marginea avea 50 de centimetri în lățime - o măsurase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
fund dintre cele două clădiri, aterizând cu ușurință lângă ieșirea de incendiu și săltându-se peste balustrada protectoare. Urcă apoi cu repeziciune două scări și se opri la etajul 17. Privi înăuntru. Nu era nimeni pe hol. Puse arma și teaca șperaclului pe pervazul ferestrei, își dezbrăcă printr-o singură mișcare uniforma de hamal, scoțând la iveală un costum gri simplu, cămașă albă și cravată. Își puse arma la brâu și folosi din nou șperaclul pentru a deschide fereastră și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
în gât. Omul se prăbuși la pământ, gemând și apucându-se cu mâinile de gât, înecându-se și zbătându-se să tragă aer în piept. Weir puse o mână pe pistolul lui Welles și încercă să îl tragă afară din teacă. Încercă să-l împiedice cu ambele mâini, folosindu-și fiecare dram de forță. Încercă să țipe, dar sângele care curgea din nas îi alunecă în gât și începu să tușească. Cu o mână strânsă pe armă, deținutul se aplecă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
eliberă picioarele din cătușe cu mâna stângă în doar câteva secunde. Apoi începu să tragă cu ambele mâini de pistol. - Ajutor! strigă ea, simțind cum sângele îi inundă gura. Cineva să mă ajute! Weir reuși să tragă pistolul afară din teacă, dar Welles, gândindu-se la copiii ei, se apucă strâns de încheietura lui. Lupta continuă în jurul lui Hank, care stătea în patru labe, vomitând și încercând să inspire aer. - Ajutor! Polițist la pământ! Ajutor! țipă din nou Welles. Se auziră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
coridorul gol. Apoi privi din nou la colegii ei, care nu își modificaseră pozițiile. Țipau ceva. Dar urechile încă îi țiuiau de la împușcătură, așa că nu reușea să înțeleagă. Într-un final, reuși să distingă: - Dumnezeule, arma, Linda! Bag-o în teacă! Fii atentă unde o îndrepți! Își dădu seama că ținea Glockul strâns în mână și degetul pe trăgaci. Îl îndreptase spre tavan, spre podea, spre ei, ca un copil cu o armă de jucărie. Începu să râdă zgomotos de neglijența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
seama că ținea Glockul strâns în mână și degetul pe trăgaci. Îl îndreptase spre tavan, spre podea, spre ei, ca un copil cu o armă de jucărie. Începu să râdă zgomotos de neglijența ei. În timp ce îl punea la loc în teacă, simți ceva tare pe centură. Se uită cu atenție și văzu că era o bucată de os cranian, plină de sânge. Îl aruncă deoparte și avu un nou acces de râs, precum fiica ei atunci când era gâdilată. Își scuipă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
se prelinseră pe obraji. - Au, doare. Ce vor spune copiii mei? Mereu mă întreabă dacă fac chestii periculoase. Și le spun că nu. Și acum, uite... Punându-și mănușile de cauciuc, Sachs îi ceru agentei pistolul. Aceasta îl scoase din teacă și îl descărcă într-o pungă, care avea să fie păstrată ca probă. Intrând în rolul de sergent, Sachs îi spuse: - Poți să-ți iei un concediu de odihnă, să știi. Dar Welles nu o auzi. - Pur și simplu, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Malerick își dăduse la o parte bandajul de pe șold scosese o cheie universală pentru cătușe dintr-un buzunar tăiat în piele. Odată eliberat, o lovise pe femeia agent în față, pe colegul ei în gât și îi scosese arma din teacă. A urmat o luptă... într-un final, a reușit să îndrepte arma în spatele capului său și a apăsat pe trăgaci. În același timp, a spart capsula care era lipită pe o porțiune rasă de pe capul său și care conținea sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Își aminti din nou de mantia de mătase cu care se ascunsese pentru a o ucide pe Svetlana Rasnikov, de oglinda de care se folosise pentru a-l ucide pe Tony Calvert. Simți cum pulsul îi crește; scoase arma din teacă și porni în viteză spre locul unde gardianul - gardian, în aparență - se făcuse nevăzut. Unde? Unde era Weir? Alergând spre Strada Centrală, Roland Bell scruta cu atenție priveliștea. Mașini, camioane, vânzători de hot dog cu gheretele lor aburinde, tineri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
tata afacerilor? „A-Face-ri.” A lucrat la American Standard timp de treizeci și nouă de ani. Reprezentant de vânzări. A facere. Așa stă treaba și cu munca noastră. Își întinse mâna. Simțind cum se acumulează îngrijorarea, cum o copleșește, îi predă teaca de piele cu insigna argintie și legitimația. Numărul de insignă 5-8-8-5... Ce putea să facă? Să se facă un nenorocit de gardian public? În spate, telefonul căpitanului sună, iar el se întoarse pentru a răspunde. - Marlow... Da, domnule... E totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ar putea omorî pe cineva, mai ales pe durii organizatori ai sindicatelor comuniste. În contrast, pistoalele Mauser, purtate de ofițerii superiori japonezi erau mult mai impresionante decît cele Webley. Tocurile de lemn le atîrnau pînă la genunchi, aproape ca niște teci de pușcă. Jim Îl urmări pe sergentul japonez de la punctul de control, un bărbat mărunt dar voinic, care Își folosea pumnii ca să-i dea Înapoi pe chinezi. Era aproape copleșit de țăranii care se luptau cu căruțele și ricșele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Înarmat al poliției militare coborîse de pe debarcader și venise printre ei. Căpitanul Polkinhorn, rănit la cap, și primul său ofițer au fost ridicați, dar ceilalți au fost lăsați să se Întindă la soare. Un ofițer japonez În uniformă completă, cu teaca În mîna Înmănușată, se plimba printre răniți și printre oamenii vlăguiți, uitîndu-se la fiecare În parte. Se uitase fix la Jim cum stătea, În haina și șapca lui de școală, alături de tatăl lui istovit, vizibil uimit de Însemnele complicate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Jim ajunse la lagăr, fu surprins să constate că țăranii chinezi și dezertorii din armată se Întorseseră pe locul din fața porților. Stăteau pe vine, În soare, uitîndu-se răbdători la englezul cu pieptul gol, aflat dincolo de gard, cu un pistol În teacă prins de șoldurile lui osoase. Jim Îl recunoscu. Era domnul Tulloch, mecanicul-șef al agenției Packard din Shanghai. Petrecuse tot războiul jucînd cărți În Blocul D, oprindu-se odată ca să se certe cu doctorul Ransome pentru că refuzase să ajute la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
invidii groaznice. Într-o zi, a vrut unul să mă cotonogească, era atât de simplu n-avea decât să strănute spre mine și zob m-ar fi făcut, dar Walkira imediat scoțând înverșunată sabia colonelului dintr-un șifonier nu din teacă, era prea uriașă, s-a așezat în fața mea, care probabil că bâzâiam, să mă apere neînfricată ca o adevărată Walkiră. Adversarul a fugit speriat de moarte și imediat s-a zvonit că sunt intangibil, mă apără Walkira ! Era pe vremuri
Prieteni du?mani by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83905_a_85230]
-
deoarece înăuntru poate să încapă o întreagă echipă de bucătari, împreună cu ajutoarele lor. Acum nu se vede decât uriașa sobă ruginită de tuci, precum și numeroase oale sau lighene metalice sparte ce zac împrăștiate peste tot. Crispat, trage încetișor baioneta din teacă. Protejat de întuneric, continuă să aștepte într-o imobilitate totală. Tăcerea grea a nopții îi mătură în rafale creierul surescitat, adâncind și mai mult tensiunea ce se deșiră de-a lungul venelor lui ca un ghem de sârma ghimpată. Pulsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
s-ar ivi la lumina zilei, rămâne totuși o ceartă în familie, înlăuntrul creștinismului; noi protestanții împărtășim cu catolicii o sumă de principii de dogmatică și morală creștină. Când vitejii noștri părinți, după o luptă aprinsă, își repuneau spada în teacă și-și întindea mînile spre a încheia pacea religioasă, ei puneau regulat în tractatele lor clauzula donec per Dei gratiam de religione ipsa convenerit. De aceea nici astăzi un german creștin nu trebuie să piarză speranța că se va ivi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]