6,151 matches
-
sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici, ura și disprețul l-a cuprins pe flăcău. Pe dealul lui Bour Dealul lui Bour este acoperit cu o pădure din foioase, predominând teiul și stejarul. Nu este exclus ca Eminescu să se fi referit la codrii respectivi, căci se află un document scris de Eminescu în care spune că a găsit numai patru copii la școală la Tansa când a făcut inspecția. Aici
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
suman vechi de pe timpu’ lui Pasvanti Chioru. Sumanul rupt și peticit de-i curgeau flendurile, pantalonii rupți ca vai de ei, iar în picioare era încălțat cu opinci de porc nerase, cu părul înainte făcute expres, cu niște sfori din tei de pădure și cu o sumedenie de noduri. Dar la vorbă era rar și așezat, vorbea puțin și cu judecată. Gospodarul din Tungujei nu s-a uitat la Dumitru și Agripina cum erau îmbrăcați, i-au ascultat și apoi și-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
după vecinul lor, Butnaru. Și l-au găsit aproape mort, dar nu înghețat, nemaiputând să meargă că era amorțit. Tonu și cu Iancu au tăiat doi drugi din lemn, că era pădure, cu barda lui Butnaru, au jupuit scoarță de tei și au făcut repede o targă și l-au adus acasă pe doi drugi. L-au băgat imediat cu picioarele în apă rece de și-a revenit. Iarna a trecut și Ilinca s-a întors la bărbatul ei însoțită de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
război și a vândut lemnul, apoi a vândut și pământul, după care ... dus a fost. Cu o parte din pământ, în zona respectivă, au fost împroprietăriți cei care au luptat pe front. Așa a primit pământ Pleșu chiar în capul teiului de drum. Aici și-a plantat garduri din salcâm. Tot aici a trăit cu Goroaia lui mai mult de 30 de ani, după care Goroaia l-a lăsat singur, că s-a grăbit să plece înaintea lui Pleșu, pe drumul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
foarte puțin în Dealul Dobrina. În restul pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), cireș sălbatic (Crasus avium), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. Pădurile din subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de pe dreapta acestuia. În alcătuirea lor intră, ca esențe predominante, stejarul (Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea), la care se asociază și ulmul (Ulmus foliacaea), jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mă întorc și o întreb dacă fetele rămân la dânsa. Zice: -„Nu, fetele se odihnesc puțin la mine și apoi se întorc și ele la casele lor pentru că au treabă.” Și m-am trezit la casa mea de la Frasin, lângă teiul de la fântână și un glob mare de lumină a apărut deodată între fântână și tei; era de o frumusețe extraordinară. În grădină, în spatele fântânii era soțul meu care îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
puțin la mine și apoi se întorc și ele la casele lor pentru că au treabă.” Și m-am trezit la casa mea de la Frasin, lângă teiul de la fântână și un glob mare de lumină a apărut deodată între fântână și tei; era de o frumusețe extraordinară. În grădină, în spatele fântânii era soțul meu care îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat dacă el a făcut globul de lumină și mi-a răspuns că nu știe cine
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
2000 volume. Tot în anul 1928, prin Decizia ministerială nr. 33422, comuna Breaza de Sus s-a declarat localitate climaterică. Cu puțin timp înainte, în 1925, au început lucrările de plantare a Bulevardului Eroilor din Breaza de Sus cu 242 tei, iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o sumă de monumente ridicate pe dealul Gurga și în cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos și Gura Beliei. Tradițiile și obiceiurile, arta populară s-au păstrat la Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
poetică a iubirii al cărei țel ultim este refacerea unității primordiale. Eminescu a trasat cel mai înalt parcursul singurătății în doi: restabilirea anteriorității absolute. Are loc mai întâi contopirea cu natura: Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rânduri, rânduri. Mai sus are loc sacralizarea: Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt Și noaptea candela s-aprinzi Iubirii pe pământ. Mai înalt are loc îndumnezeirea: Două inimi când se-mbină, Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
înșiși sințianțî (din Sințian), harbințî (in Harbin), turceane (din Turcia), rumânî (din România), după aria de tranziție din care provin. În legătură cu originea termenului lipovean sunt vehiculate mai multe ipoteze, iar dintre acestea două au o răspândire mai mare : 1. Ipoteza teiului. Cea mai plauzibilă interpretare îi aparține lui Chirilă F. (1993) care consideră că “termenul de lipoveni provine de la denumirea rusească a pădurii de tei (lipa) -locul unde sau așezat primii staroveri, mai întâi în Bucovina, pe pământurile mănăstirii Dragomirna”. Deci
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sunt vehiculate mai multe ipoteze, iar dintre acestea două au o răspândire mai mare : 1. Ipoteza teiului. Cea mai plauzibilă interpretare îi aparține lui Chirilă F. (1993) care consideră că “termenul de lipoveni provine de la denumirea rusească a pădurii de tei (lipa) -locul unde sau așezat primii staroveri, mai întâi în Bucovina, pe pământurile mănăstirii Dragomirna”. Deci, numele de lipoveni nu e o “autodenumire” ci un etnonim dat de alții. Prin urmare, acest termen este de formație românească, realizat de la substantivul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
actual al României. Aici, membrii acestei comunități sunt cunoscuți sub denumirea de lipoveni sau de ruși-lipoveni, iar între ei se autodenumesc “staroveri” (de credință veche) sau “staroobreadțî”(de rit vechi). Denumirea de lipoveni provine de la numele rusesc al pădurii de tei (lipa= tei) , locul unde s-au așezat primii ruși de rit vechi, la care se adaugă sufixele românești -ovan, -ovean, -oveni, după modelul moldovan, moldovean, moldoveni. Marea majoritate a lipovenilor din România aparține ierarhiei de Fântâna Albă, în prezent cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
României. Aici, membrii acestei comunități sunt cunoscuți sub denumirea de lipoveni sau de ruși-lipoveni, iar între ei se autodenumesc “staroveri” (de credință veche) sau “staroobreadțî”(de rit vechi). Denumirea de lipoveni provine de la numele rusesc al pădurii de tei (lipa= tei) , locul unde s-au așezat primii ruși de rit vechi, la care se adaugă sufixele românești -ovan, -ovean, -oveni, după modelul moldovan, moldovean, moldoveni. Marea majoritate a lipovenilor din România aparține ierarhiei de Fântâna Albă, în prezent cu sediul la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Elena a fost cauza cumplită a războiului, dar au murit pentru moartea lipsei de onoare. Horațiu, Satire, 13, vv.107-108. 18 Nedemn/putere ce, ocultă, stăpânește peste rău, Cântul XXVIII "Către sine", vv.14-15. 19 Băutura făcută din flori de tei este considerată a fi antispasmodică. 20 Erostrat a fost grecul doritor de celebritate care a dat foc templului Zeiței Artemisa din Efes (una din cele șapte minuni ale Antichității), în anul 356 î.Ch. chiar anul nașterii lui Alexandru cel
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
asupra universului pe care Il concepe „În raport cu simbolurile condi?iei sale omene?ți "; astfel, „ viziunea paradisului terestru e În tot momentul proiectat? În oglindă iubirii ?i a mor?îi, cei doi factori fundamentali ai existen?ei romantice" . Luna, codrul, lacul, teiul, floarea albastr?, marea etc. nu sunt, În descrierile eminesciene, simple elemente de peisaj, ci locuri poetice „unde spiritul romantic reg?se?te ritmurile marelui univers" , simboluri ale „materiei În ve?nic? alc?tuire", ale unei „entit??i metafizice" pentru care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
neîmplinirii „ce domin? În contingent" spore?te nelini?tea omului În fă?a imensului necunoscut. Felul cum reu???te Eminescu s? creeze spa?îi poetice unice folosind mereu acelea?i elemente de peisaj (luna, soarele, stelele, p?durea, codrul, lacul, teiul etc.) reprezint? una dintre coordonatele artistice care confer? unicitate operei sale; este vorba despre capacitatea geniului s?u poetic de a proiecta propriile st? ri ?i tr?iri suflete?ți asupra universului descris. Orice peisaj este o stare a sufletului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
identific? o serie de motive care apar? în universului romantic, „al misterioaselor revelă?îi, a?teptate cu Înfiorare, Într-o natur? Insufle?it?": motivul selenar, al nop?îi, al lacului „că topos magic Închis, ca oglind?", floarea albastr?, luna, lacul, teiul, noaptea, motivul oniric, c???toria cosmic?, Îngerul, demonul, titanul, zbur?torul. Asemenea unui poeta vates, Eminescu readuce „din str? funduri ini?iatice", „motive grave, fundamentale, legate de soarta cosmosului mare sau a celui mic": motivul vârstei de aur, al insulei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Dar prin motive se mai relev?? ?i alte serii de corela?îi purtând mai departe, spre Înrudiri expresive ale viziunilor artistice Între poe?îi apar?inând unor etnii diferite ". (Zoe D.-Bu?ulenga). Indiferent c? lacul, luna, codrul, p?durea, teiul, salcâmul, floarea albastr?, marea, izvorul, stelele, norii etc. sunt numite motive sau topos-uri poetice sau fragmente-motive etc, studiul acestora are o Însemn?țațe deosebit?, pentru c? ele reprezint? „uria?ul mecanism viu" al universului poetic eminescian, „ce se desface
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
codrului, lacul care adun? În oglindă lui rotund? lumina lunii, „cuibarul rotind" al apelor etc.toate simbolizând „ritmul continuu al cercului ce pare s? asigure perpetuitatea duratei" . Conform acestui idealism ontologic cum Îl nume?te Ro?a Del Conte nu teiul, salcâmul ori muntele exist?, ci ideea lor, Întrucat teiul, muntele, salcâmul, coexist? Într-o realitate schimb?toare, pe când ideca de tei, de munte, de codru posed? atributul permanen?ei ?i „identitatea absolut? a esen?ei": „ Crea?ia foarte real? luce
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lunii, „cuibarul rotind" al apelor etc.toate simbolizând „ritmul continuu al cercului ce pare s? asigure perpetuitatea duratei" . Conform acestui idealism ontologic cum Îl nume?te Ro?a Del Conte nu teiul, salcâmul ori muntele exist?, ci ideea lor, Întrucat teiul, muntele, salcâmul, coexist? Într-o realitate schimb?toare, pe când ideca de tei, de munte, de codru posed? atributul permanen?ei ?i „identitatea absolut? a esen?ei": „ Crea?ia foarte real? luce?te că un reflex al unei idei ce leag
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ce pare s? asigure perpetuitatea duratei" . Conform acestui idealism ontologic cum Îl nume?te Ro?a Del Conte nu teiul, salcâmul ori muntele exist?, ci ideea lor, Întrucat teiul, muntele, salcâmul, coexist? Într-o realitate schimb?toare, pe când ideca de tei, de munte, de codru posed? atributul permanen?ei ?i „identitatea absolut? a esen?ei": „ Crea?ia foarte real? luce?te că un reflex al unei idei ce leag? că un fir invizibil toate formele succesive În care se pl?smuie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]