2,064 matches
-
acaparat pe intelectualii din aproape Întreg spectrul politic aceste posibilități utopice În elogiul adus progresului tehnic din Manifestul comunist, unde Marx și Engels vorbesc despre „subjugarea forțelor naturii, mașinism, aplicarea chimiei În industrie și agricultură, navigația cu aburi, căile ferate, telegraful electric, desțelenirea unor Întregi continente, fluvii făcute navigabile, populații Întregi ieșite ca din pământ”. De fapt, această făgăduială, devenită plauzibilă grație dezvoltării capitaliste, era, pentru Marx, punctul de plecare al socialismului, care urma să pună pentru prima dată roadele capitalismului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lucrurilor vin de la birourile de aici. De fapt, zgârie-norii sunt creierul orașului, creierul Întregii țări. Ei sunt simbolul proceselor de planificare și comandă de care depind toate activitățile. Totul se concentrează aici: instrumentele de cucerire a timpului și spațiului (telefoane, telegrafe, posturi de radio), băncile, instituțiile comerciale și organele decizionale ale fabricilor, adică departamentele de finanțe, tehnologie, comerț”. Centrul de afaceri emite comenzi; nu sugerează și, cu atât mai mult, nu consultă. Programul de autoritarism extrem-modernist care apare aici derivă parțial
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vezi cu ochii, iar grajdurile de vite seamănă cu niște blocuri Înalte... lângă o fermă modernă se află un turn de control cu o cupolă de sticlă În vârf, de unde se aud rapoarte meteorologice, zumzăitul unui calculator și sunetul unui telegraf. O combină teleghidată se deplasează ușor, printr-un lan de grâu lung de zece mile, pe șine care Împiedică bătătorirea solului sub greutatea mașinii. Grâul treierat trece printr-un tub pneumatic de lângă lan și e transportat În silozuri Înalte, din apropierea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
folclor și teatru, I.-G. a scris sute de foiletoane din care se desprinde o imagine caleidoscopică a vieții intelectuale românești din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea. Semnând și Gion, iar la început, probabil, Galu, scrie la „Telegraful român”, „România liberă”, „Binele public”, „Album macedo-român” „Românul” (unde este multă vreme și redactor), „Revista literară”, „Revista nouă” (unde se află în redacție din 1888 până în 1895), „Familia”, „Timpul”, „Românul literar”, „L’Indépendance roumaine”, „Revista de istorie, arheologie și filologie
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
misiunea celuilalt, dar nici una din aceste instituții nu are să se amestece cu domeniul celeilalte, să o substituie cu cealaltă“6. Aceste idei reprezentau de fapt concluziile unor serii de articole și studii publicate de teologul Dumitru Stăniloae în „Gândirea“ și „Telegraful român“ în plin regim autoritar monarhic. Astfel contextualizată, istoric și politic, cartea venea în întâmpinarea doctrinei vagi de renaștere națională promovată de regimul monarhic în anii autoritarismului. Ea nu rămâne o simplă carte de teologie, ci se transformă într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
T. Maiorescu) debutează prin lovirea lui Eminescu. Frunze găsite prin volume, semnat Rienzi, analizează poemul Călin (File din poveste) cu o totală lipsă de înțelegere a artei eminesciene, redusă, iritat, la „idei bolnave”, transpuse în „cuvinte pocite”. Este reprodus, după „Telegraful”, un portret insultător pe care N.D. Xenopol îl făcea marelui poet. În 1883, coincizând în mod nefericit cu îmbolnăvirea poetului, apărea epigrama care a dezlănțuit o adevărată campanie împotriva lui Macedonski și i-a hotărât destinul în epocă. În 1890
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
Gh. Sibiescu, Călugării sciți, Sibiu, 1936; Ioan Pulpea, Episcopul Valentinian de Tomis, BOR, 1947, 4; Dumitru Stăniloae, Evagrie Ponticul. Viața și scrisul lui, în Filocalia, I, Sibiu, 1947; Nicolae Chițescu, Învățătura Sfântului Ioan Cassian despre raportul dintre har și libertate, „Telegraful român”, 1955, 306-316; Ioan G. Coman, Operele literare ale Sfântului Niceta de Remesiana, „Studii teologice”, 1957, 3-4; Antoine și Claire Guillaumont, Evagre le Pontique. Vie, oeuvres, doctrine et influence, în Dictionnaire de spiritualité, Paris, 1961, XXX-XXXII, 1731-1744; Jean Claude Guy
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
apropiat astfel de curentul de la „Dacia literară”, dar s-a și deosebit de acesta prin persistența ideilor iluministe, prin interesul pentru cultura germană și prin respingerea culturii franceze, considerată revoluționară. Într-o a doua etapă, după 1870, alături de alte publicații periodice („Telegraful român”, „Albina Carpaților”, „Observatoriul”, „Tribuna”), a sprijinit, mai ales prin intervențiile publicistice ale lui G. Barițiu, I. Mureșianu și, mai târziu, ale lui G. Bogdan-Duică, orientarea spre realismul popular, specifică literaturii din Transilvania. După 1900, G. de T. devine un
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
un amplu program de tipărire a cărților pentru copii și tineret. Principalul furnizor de texte era D. însuși, care a rezumat biografii de oameni celebri (Dante, Gutenberg, Magellan, Mozart, Nobel ș.a.), a întocmit relatări despre mari invenții și realizări (locomotiva, telegraful, automobilul, avionul, Canalul Suez etc.), a făcut prelucrări din folclorul românesc, indian, arab, grec, german, danez, francez sau a repovestit capodopere literare aparținând lui Homer, Defoe, Swift, Schiller, Goethe, Gogol, Mark Twain, Sienkiewicz. Zeci de astfel de broșuri au fost
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
publice versuri în 1894, în revista „Vatra”, și continuă să colaboreze, mai ales cu poezii, dar și cu schițe, editoriale sau eseuri scurte, în felurite publicații: „Vieața”, „Lumea nouă literară”, „Activitatea”, „Deșteptarea”, „Epoca”, „Familia”, „Noua revistă română”, „Rampa nouă ilustrată”, „Telegraful român” ș.a. Rareori, semnează și T. Duțu. Debutul editorial și-l face în 1896, cu volumul de versuri Crâng și luncă, reeditat de două ori în următorii doi ani. În ciuda unei tehnici poetice aproape fără cusur și a faptului că
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
reprezenta surse valoroase pentru acestea. Un caz faimos de acest gen l-a avut ca protagonist pe Fritz Kolbe, un reprezentant al Ministerului german de Externe, în timpul Războiului Rece. Misiunea lui Kolbe presupunea selectarea informațiilor trimise zilnic la Berlin prin telegraf de ambasadele germane din întreaga lume. Informațiile priveau de obicei teme delicate referitoare la probleme strategice, militare și secrete, precum și diplomatice. După ce a reușit să obțină postul de curier oficial ocazional, în august 1943, Kolbe a călătorit în Elveția, transportând
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Una dintre primele utilizări ale comint, documentată public, datează din timpul Primului Război Mondial, atunci când Marina britanică a făcut eforturi să afle la timp dacă Germania intenționa să se aventureze în Marea Nordului. În plus, la începutul războiului, britanicii au deteriorat cablurile de telegraf submarine ale germanilor care legau Germania de America, Africa și Spania. În consecință, „telegramele” diplomatice dintre Germania și zonele respective trebuiau să fie transmise prin radio, riscând să fie interceptate de stațiile britanice de monitorizare 61. În ciuda succeselor timpurii, al
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
timp, au contribuit la eforturile americanilor și britanicilor de a urmări și a scufunda submarinele germane 67. Deși cea mai mare parte a surselor tehnice secrete (comint) presupune interceptarea mesajelor radio, pot fi interceptate și mesajele care sunt transmise prin telegraf. Acest lucru necesită acces fizic la telegraf și, astfel, are o aplicabilitate generală mai mică decât acele surse tehnice secrete care implică trafic radio, deși, în anumite cazuri, poate fi important. De exemplu, pot fi ușor menținute dispozitive de interceptare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
britanicilor de a urmări și a scufunda submarinele germane 67. Deși cea mai mare parte a surselor tehnice secrete (comint) presupune interceptarea mesajelor radio, pot fi interceptate și mesajele care sunt transmise prin telegraf. Acest lucru necesită acces fizic la telegraf și, astfel, are o aplicabilitate generală mai mică decât acele surse tehnice secrete care implică trafic radio, deși, în anumite cazuri, poate fi important. De exemplu, pot fi ușor menținute dispozitive de interceptare pe liniile telefonice de la ambasada sau consulatul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
De exemplu, pot fi ușor menținute dispozitive de interceptare pe liniile telefonice de la ambasada sau consulatul unui stat inamic din propria țară. Din când în când, se pot accesa clandestin, chiar și în afara granițelor propriei țări, cablurile de telefon sau telegraf pe care le folosește un inamic. De exemplu, în orașele divizate Viena și Berlin, la începutul și la mijlocul anilor ’50, serviciile de informații britanice și americane au reușit să instaleze dispozitive de interceptare pe cablurile folosite de autoritățile militare sovietice
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
la fel de rapid ca și transmisiunile radio) pentru a evita să fie detectate de sistemele de interceptare inamice. Același efect ar putea fi obținut și în cazul forțelor terestre, dacă acestea s-ar folosi de linii terestre (comunicații prin telefon sau telegraf, cabluri optice etc.) în loc de unde radio, așa cum au procedat germanii înaintea ofensivei din Ardeni din decembrie 1944. De asemenea, dacă se cunosc orbitele sateliților de recunoaștere ai adversarilor, activitățile pot fi oprite și echipamentul camuflat sau mutat în locații acoperite
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
să citească mesajele diplomatice necodificate ale aliaților lor. Peter Wright, Spycatcher, pp. 109-111. 58. Practica interceptării mesajelor antedatează folosirea radioului ca mijloc de comunicare; curierii erau prinși și scrisorile deschise înainte ca radioul să fi existat. În plus, comunicațiile prin telegraf puteau fi interceptate. În timpul Primului Război Mondial, britanicii au avut un avantaj în domeniul informațiilor deoarece companiile lor dețineau și operau multe din liniile internaționale importante de comunicații. 59. Tocmai pentru că mesajele radio pot fi ușor interceptate, mesajele importante sunt cel mai
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Anexe speciale. Date biografice referitoare la membri importanți ai guvernului. Terminologie geografică locală. Descrierea râurilor, lacurilor, canalelor. Listă și caracteristici ale centralelor electrice. Descrierea drumurilor. Listă cu aerodromurile și principalele piste de aterizare. Listă cu principalele linii telefonice și de telegraf. Bani, unități de măsură. Plaje șpentru operațiuni militare derulate cu amfibiiț”. 32. House of Representatives, Committee on the Armed Services, Lessons Learned as a Result of the US Military Operations in Grenada: Hearing, Congresul al 98-lea, ședința a doua
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
mult timp medicina la Karlsbad. Iubitor de călătorii, cunoscător a șapte limbi, M. cutreieră Europa, notându-și de multe ori impresiile, care vor fi editate mai târziu în volum. Colaborează cu basme și nuvele la „Familia”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” (Arad), „Telegraful român”. Bolnav de cancer, se stinge în străinătate, de unde este adus și înmormântat la Șiria. Cele câteva scrieri publicate de M. în periodice nu atestă o vocație deosebită. Cu subiecte luate în majoritate din viața satului, unele nuvele eșuează în
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
la liceul din Craiova, certificându-i-se absolvirea clasei a IV-a (1867-1868). Având sănătatea șubredă, este trimis pentru tratament și studiu în străinătate. La șaisprezece ani străbate singur Austria, Italia, Elveția, din nou Italia. Cu Dorința poetului, apărută în „Telegraful român” din Sibiu în 26 noiembrie 1870, debutează în literatură. În 1872 e în București, pentru a pregăti volumul de poezii Prima verba, apărut în același an. Fusese înscris - mai mult de formă - la Institutul Schewitz și chiar la Facultatea
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Oltul” (1873-1875) și se lansează, aici, în atacuri antidinastice (soldate în 1875 cu arestarea și încarcerarea pe trei luni la Văcărești, dar și cu un proces a cărui vâlvă, aducându-i popularitate, i-a dat mari satisfacții). Reia atacurile în „Telegraful” (1875). Dezamăgit de a nu se afla pe listele liberale ale candidaților pentru Cameră, intră în disidența condusă de N. Blaramberg și - împreună cu Pantazi Ghica, Bonifaciu Florescu și G. Fălcoianu - scoate „Stindardul” (1876), apoi „Vestea” (1877-1878). Solicită un post de
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Maghiar din Sibiu, de unde, în penultima clasă, urmându-l pe mai vârstnicul său coleg O. Goga, pleacă la Liceul Românesc din Brașov, pe care-l va absolvi în 1902. Înscris la Seminarul Teologic sibian (1902-1905), G. debutează în 1903 la „Telegraful român”, cu un articol referitor la școală. Seminaristul colaborează la „Tribuna”, „Foaia poporului”, „Biserica și școala” și tipărește broșura Limba nouălor cărți bisericești (1905), care atrage atenția lui N. Iorga. Cu ajutorul acestuia urmează un an cursurile Facultății de Litere și
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
proprie într-un sistem corespondent celui occidental (Kirițescu, 1997), construirea de căi ferate, modernizarea armatei, administrației, a educației și a serviciilor de sănătate, a localităților și a înlocuirii - cel puțin în mediul urban - a transporturilor publice și a comunicațiilor (telefonie, telegraf, poștă...), a culturii, științei și artelor etc. Democrația, introdusă brusc la cele mai înalte niveluri ale democrației occidentale, Constituția lui Carol I fiind inspirată din constituția belgiană, considerată printre cele mai avansate ale epocii (Focșeneanu, 1998), aduce în viața publică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în localitate și în zonă, obținând chiar subvenții pentru ziar, care trecea prin dificultăți financiare. În 1905 este nevoit să renunțe la cariera profesorală de la Caransebeș din cauza conflictului cu „unii consistorialnici de la cârma eparhiei”. Revenit la Sibiu, intră în redacția „Telegrafului român”, pe care nu o va părăsi până la moarte. A fost membru corespondent al Academiei Române (1904). Colaborează la „Almanahul învățătorilor”, „Amicul poporului. Calendar pe anul 1921”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Calendarul poporului”, „Convorbiri literare”, „Dacia
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
1904). Colaborează la „Almanahul învățătorilor”, „Amicul poporului. Calendar pe anul 1921”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Calendarul poporului”, „Convorbiri literare”, „Dacia Traiană”, „Drapelul”, „Familia”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Foaia ilustrată”, „Învățătorul bănățean”, „Lucefărul”, „Răsăritul” (Palanca-Bacău), „Sfatul” (Sighet), „Telegraful român”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”, „Țara noastră”, precum și la multe calendare sibiene. Ca profesor, a publicat câteva manuale, cel mai cunoscut fiind Manual de istoria literaturii române (1893). Apărute în numeroase ediții, manualele au cunoscut o largă răspândire în Banat
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]