869 matches
-
Abia după un minut Întreg mi‑am dat seama că nu mergeam nicăieri. O, Doamne! Mă văzuse, pentru că presupusese că aveam să apăs pe buton, dar pe mine uluirea mă Încremenise prea tare ca să mă pot mișca. Am Întins Încet, temător mâna, am apăsat pe cifra șaptesprezece și am așteptat instinctiv să explodeze ceva. Dar am Început imediat să lunecăm În sus și nu eram prea sigură că ea observase că nu ne mișcasem până atunci. Cinci, șase, șapte... Aveam avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
care suna a „Ei bine, asta mă supără“. Kay privi Într-o parte. PÎnă acum vorbise În glumă, jucînd un rol, Încercînd să ascundă faptul că, la fel ca Înainte, Îi reveneau vechile emoții, făcînd-o să se simtă jenată și temătoare. Pentru că, iată, Mickey, care cîștiga cam o liră pe săptămînă, era gata s-o Împartă cu ea - pur și simplu, fără nici un motiv anume, doar din mărinimie. Iar ea, Kay, cu bani necheltuiți, bine-sănătoasă, trăia ca o infirmă, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
-ai fost? — În baie. Nicăieri. — Urcă-te În pat, nu crezi că-i mai bine? Helen se depărtă să se dezbrace, să-și scoată agrafele din păr și să-și tragă pe ea cămașa de noapte. Făcu toate aceste gesturi temătoare, ca și ar fi Încercat să se furișeze. Ești atît de rece! zise din nou Julia, În momentul În care se urcă În pat lîngă ea. — Îmi pare rău, spuse Helen. Nu observase cît de rece era, Înainte, dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
conversație privată, puteai trage telefonul prin coridor spre un dulap, și să stai În Întuneric, pe un contor de gaze, În compania găleților și mopurilor. Așa procedă și Viv, Închizînd ușa dulapului și proptindu-și lanterna pe un raft, uitîndu-se temătoare pe la colțuri și crăpături după păienjeni și șoareci. GÎndește Înainte de a vorbi, era scris pe o etichetă lipită pe telefon. Avea numărul de la unitatea lui Reggie pe un petic vechi de hîrtie, vîrÎt În buzunarul capotului; i-l dăduse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
comună, schimburile de întrajutorare deveniră sporadice și cît se poate de scurte, căci ambele părți resimțeau neplăcere; fiindcă neplăcut este dialogul între două pături prea diferite una de alta, iar venerarea și iubirea filială a preoților se preschimbă într-o temătoare supunere, pe măsură ce plăpînda și paterna autoritate a Episcopilor căpătă aerul unei superiorități în care se amestecau compasiunea și disprețul zeflemitor; Clerul inferior fu, așadar, coborît în ochii poporului, în vreme ce Clerul superior cîștiga o strălucire mai degrabă aparentă decît adevărată 68
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
petrecerea de diseară. A ridicat brațele spre mine și am Îmbrățișat-o scurt, Încercînd să-i potolesc tremurul umerilor. Îi simțeam inima bătînd pe sternul meu. Se scuturaseră toate ipocriziile ultimelor luni, rămînÎnd În urma lor această tînără doctoriță agitată și temătoare. — Dar cum, Paula? Ar putea fi dificil. Trebuie să-l avertizăm pe Sanger. Ar putea să plece cu Laurie la Marbella. — Sanger n-o să plece. L-au Împins deja afară din Estrella de Mar. Și chiar dacă ar pleca, ar alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de voiaj, intimidată fiind de treptele abrupte ale potecii, pe care cei mai de pe urmă turiști se îndreptau către locul de pik-nik, scânci rugător: Albert! Albert, te rog, fii cavaler! Please!... Profesorul se întoarse și-i dădu mâna. Doamna slăbuță, temătoare și neajutorată, mare adoratoare fiind a mirificului landșaft al Munților Violeți, călcă neatentă în gol: astfel, pe neașteptate, se trezi culcată în iarba verde. Rușinată de episodul pe care îl provocase, fără de voia ei, începu să scâncească, râvnind compătimirea generală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
iute de armă în palma nevinovată a unui prunc! Rotindu-și cu solemnitate vârtelnița lui de pene colorate prin văzduhul vernil al poienii de pădure, Aborigenul surâse către neagra lucire a ochilor Fetei. Îi spuse cu blândețe: Copilă, fără de rost temătoare, când Albert, prietenul și oaspetele nostru, va urca în lumea lui cu case încălecate una peste alta de pe malurile Săratelor Mări, i se va fi spulberat deja înțelesul a ceea ce aude de la noi; se va ispiti îndelung să-și amintească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
comunicase ce se întâmplase cu Marius. Speriată de cât de repede se poate schimba totul. Face un efort vizibil să-și controleze vocea. Nu mă pot stăpâni, iartă-mă. Dacă ai ști în ce coșmar am trăit zilele astea, așteptând temătoare vești despre tine, dorind să te simt, sa te ating, sa te privesc. Să-mi spui orice banalitate doar ca să-ți aud glasul și asta să-mi confirme că ești bine sănătos. Of, am venit să te încurajez și uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Yalta, sau poate chiar Înainte de Yalta, de cînd a Început războiul și s-au ales alianțele - Cine știe?... și noi care credeam În Franța, În Anglia, În America, Încă din 1916... - În politică totul e posibil pentru că mulțimea e totdeauna temătoare și cu mîinile goale. - Spuneați că ați auzit odată pe o rudă a dumneavoastră, un om serios, spunînd că orînduirea de dincolo e cea mai dreaptă din lume, fără inegalități sociale, fără bogați și săraci, și că acum și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Mă pofti apoi să mă așez În fotoliul de lîngă fereastră. - Nu cred, spusei. - N-are importantă ce credeți, important e că așa va fi. Nu trebuie să fii ticălos pentru a executa un asemenea ordin, e suficient să fii temător. La timpul acela toți vom fi temători. - Bine, domnule Pavel, dar... El Își aprinse țigara lui de proastă calitate, și două ore ne pierdurăm În discuții mai cețoase decît fumul de țigară, despre dreptate și nedreptate. 29. După cîtva timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
fotoliul de lîngă fereastră. - Nu cred, spusei. - N-are importantă ce credeți, important e că așa va fi. Nu trebuie să fii ticălos pentru a executa un asemenea ordin, e suficient să fii temător. La timpul acela toți vom fi temători. - Bine, domnule Pavel, dar... El Își aprinse țigara lui de proastă calitate, și două ore ne pierdurăm În discuții mai cețoase decît fumul de țigară, despre dreptate și nedreptate. 29. După cîtva timp, Într-o dimineață, fui anunțat, cînd mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de câte doi-trei stânjeni, cine vede apoi că urmarea divizibilității e curat proletarizarea populației acela va înțelege de ce un popor cu oarecare tendență de a se-nmulți, ca cel românesc, trebuie să cază la cumplită sărăcie, cum alte popoare mai temătoare de mizerie - francejii de ex. și sașii din Ardeal - ajung de spaima divizibilității la sistemul periculos al avortării artificiale, la sistemul numai al celor doi copii. Și acest sistem e deja întrebuințat și la noi, nu la țărani, dar în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un miracol care nu trebuia contemplat mai mult de o milionime de clipă. Și i se stinse și atenția și parcă i se micșoră și prezența, și rămase parcă inertă cu tâmplele în palmele mele, care îi desveleau un chip temător și însingurat, cu privirea răsucită în sus, ca și când în așteptare ar fi fugit de sine. Dar se svîrcoli scurt și mă acapară în clipa când îi atinsei buzele... Sărutul îi era prezent și flămând, același ca întîia oară, când nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lor, aceleași datorii au cetățenii pentru patria și Imperatul lor" (pp. 102-103). Codexul datoriilor cetățenești cuprinde o serie de obligații, toate avându-l ca obiect de referință pe împărat: i) în primul rând, cetățenilor li se solicită respectul ceremonios, supunerea temătoare și închinarea plină de smerenie și umilință față de "capul țării, unsul lui Dumnezeu și mai marele popoarelor" (p. 103); ei trebuie să onoreze pe împărat mai presus decât toți ce sunt pe pământ, întrucât împăratul dispune de dreptul divin; ii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vag, făcuse aluzie Nastasia Filippovna, fusese în cele din urmă adunată, cu o dobândă despre care însuși Biskup, rușinat, vorbea cu Kinder numai în șoaptă. Ca și la precedenta întâlnire, Rogojin pășea în frunte, ceilalți îl urmau, fiind totuși întrucâtva temători, deși aveau conștiința deplină a privilegiilor lor. Dumnezeu știe de ce, cel mai mult se temeau de Nastasia Filippovna. Unii dintre ei chiar se așteptau să fie imedit „azvârliți pe scară în jos“. Printre cei de această părere se număra, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și repet că am auzit de sosirea domniilor voastre, a tuturor, de-abia acum câteva momente... — Dar nu aveți dreptul, nu aveți dreptul, nu aveți dreptul!... în fața prietenilor dumneavoastră... Așa! începu iarăși, pe neașteptate, să bolborosească Burdovski, privind împrejur sălbatic și temător, înfierbântându-se pe măsură ce își pierdea încrederea și îl apuca timiditatea. Nu aveți dreptul! Rostind aceste cuvinte, se opri brusc, ca și cum i-ar fi închis cineva gura și, holbându-și mutește ochii miopi, extrem de bulbucați, brăzdați de vinișoare groase și roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
stai jos, de-abia te ții pe picioare! Delirezi... Ah, ce să ne facem acum cu el! se agita ea, așezându-l în fotoliu. O lacrimă îi luci pe obraz. Ippolit se opri aproape uimit, își ridică mâna, o întinse temător și atinse lacrima. Pe față îi apăru un zâmbet de copil. — Vă... începu el bucuros... Nu știți cât de mult vă... cu cât entuziasm mi-a vorbit despre dumneavoastră el, Kolea... îmi place entuziasmul lui. Nu l-am corupt! Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fiul lui Pavlișcev“, întâmplarea de acum cu Ippolit - toate acestea marcaseră natura impresionabilă a prințului, împingându-l cu adevărat într-o stare aproape de febrilitate. Însă, pe lângă asta, în ochii lui se putea citi și altă grijă, chiar spaimă: îl privea temător pe Ippolit, ca și cum se aștepta la ceva din partea lui. Deodată, Ippolit se ridică, grozav de palid, având întipărită pe față o expresie de rușine înspăimântătoare, ajunsă până la disperare. Era trădată în special de ochii lui, care îi priveau cu ură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o revistă? se interesă altul. — N-o să fie plicticos? adăugă altcineva. — Ce mai e și asta? se interesară ceilalți. Însă gestul de panică al prințului parcă l-ar fi speriat și pe Ippolit. — Deci... să nu citesc? șopti el cumva temător, cu un surâs strâmb apărut pe buzele vinete. Să nu citesc? bâigui el, învăluind cu privirea toate persoanele, toți ochii și toate chipurile, parcă agățându-se iarăși de toți cu fosta lui expansivitate îndreptată parcă asupra tuturor. Vă e... teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aș fi putut ieși din casă; dar strada a ajuns până la urmă să mă îndârjească într-atât, că stăteam zile întregi ferecat, deși puteam ieși ca toată lumea. Nu puteam suferi mulțimea care umbla de colo-colo, agitată, veșnic îngrijorată, posomorâtă și temătoare, care forfotea împrejurul meu pe trotuare. La ce bun veșnica lor tristețe, veșnica lor îngrijorare și agitație; la ce bun veșnica lor răutate posacă (pentru că sunt răi, răi, răi!)? Cine-i de vină că ei sunt nefericiți și nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lui plângea într-un colț, copilul începuse din nou să scâncească. Mi-am scos agenda din buzunar și am început să-mi notez. Când am terminat și m-am ridicat, el stătea în fața mea și mă privea cu o curiozitate temătoare. — Mi-am notat numele dumneavoastră, i-am spus. De fapt, și restul: localitatea unde ați avut serviciul, numele guvernatorului dumneavoastră, zilele, lunile. Am un coleg, încă din școală, Bahmutov, iar unchiul lui, Piotr Matveevici Bahmutov, este consilier titular de stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Radu cel Mare nu-l bănuise, probabil, atunci când se gândise să apeleze la serviciile fostului înalt prelat (dacă nu cumva țara stăpânită de fiul lui Vlad Vodă Călugărul reprezentase un loc de refugiu). Un Nifon energic, extrem de eficient, rigorist, deloc temător - în intransigența lui isihastă - să-l „învețe”, într-o veritabilă predică, pe voievod („Să cade să îndreptezi pre cei strâmbi cu judecată tare și înfricoșată și dreaptă. Ce să nu fățărești nici a mic, nici a mare, nici a văduvă
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
turistic-sportivă -, Pița preschimbă croaziera pe Dunăre într- un concurs de orientare turistică. Însă relațiile și chiar tipurile umane sunt, în linii mari, aceleași ca în Croaziera. Există un Șef care pretinde ca regulile să fie respectate, un adjunct nervos și temător să nu aibă probleme, o soție grasă și mămoasă cu întreg colectivul, o tânără urmărită de un ins de circa 40 de ani în vederea unui contact sexual (aceeași Adriana Șchiopu, care îl schimbă pe Mircea Daneliuc cu Ștefan Iordache). Apare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
între text și propria experiență și cunoaștere. Tehnica “ Lasă-mă pe mine să am ultimul cuvânt” Este o tehnică prin care: Este realizată reflecția ce urmează lecturii și studierii textului. Încurajează participarea la activitatea de învățare a elevilor tăcuți, timizi, temători de reacția celorlalți și care nu au suficientă încredere în forțele proprii. Presupune parcurgerea următoarelor etape: • Se citeste textul și se cere să se gasească cele mai interesante paragrafe, demne de a fi commentate. Elevul scrie paragraful ales pe o
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]