1,086 matches
-
a dovedit a fi Gândul, și celelalte două, dar și între Jurnalul Național și Adevărul, între care există diferențe notabile. În aceste condiții, ipoteza 3 se consideră verificată. Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare a relevat manifestările tendențioase din ziarele selectate și s-a construit într-un indicator care reflectă manifestările politice în spațiul jurnalistic. În concluzie, manipularea în universul discursului jurnalistic se poate identifica prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă a caracterului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
din ziarele selectate și s-a construit într-un indicator care reflectă manifestările politice în spațiul jurnalistic. În concluzie, manipularea în universul discursului jurnalistic se poate identifica prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare. Așadar, în urma aplicării metodologiei, s-a constatat că toate cele trei ipoteze de cercetare se confirmă. S-a dovedit faptul că analiza calitativă comparată poate elucida aspecte ale lipsei de obiectivitate la nivelul textului, dar și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tehnică argumentativă induse prin limbaj. Interesul publicului este manipulat prin supralicitarea sau minimalizarea unor evenimente, prin evenimențialitate și prin tabloidizare. În sfârșit, manipularea prin forma atractivă utilizează următoarele tehnici: manipularea ilustrațiilor, atribuirea arbitrară a poziției și mărimii unui material, titluri tendențioase, figuri retorice utilizate abuziv. În ceea ce privește condițiile de producere, abaterile apar la nivelul scenei, când aceasta se înlocuiește sau se parazitează. Apoi, pentru suport, tehnica este aceea a imitării. La nivelul actorilor discursului jurnalistic, tehnicile sunt: presiunile proprietarilor asupra echipei editoriale
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
situează în cadrul campaniei pe care presa germană o purta împotriva Rusiei Sovietice . Pentru atingerea acestui scop, se căuta să se folosească și probleme străine care nu avea legătură directă cu Germania însă care erau puse în discuție într-o formă tendențioasă cu obiectivul de a susține teza germană în privința pericolului bolșevic. În acest sens, oficiosul “Voelkischer Beobachter”, în numărul de la 28 septembrie 1936, publica un articol intitulat “Basarabia din nou actuală” transmis de corespondentul din București, în cuprinsul căruia își propunea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
dreptul curioase. Printre acestea amintim; reuniunea consensuală În locul contractului de căsătorie, definirea partenerilor de cuplu care, nici mai mult nici mai puțin, contrazice datul natural (prin eludarea voită a sintagmei „de sex opus”), subminarea ordinei firești În cadrul familiei, de la interpretarea tendențioasă a unor evenimente care aparțin strict familiei, până la pătrunderea cu brutalitate În intimitatea ei. Descoperirea bruscă a faptului că În România violența În familie este una de importanță națională (?) și de aici tratarea unor evenimente izolate ca fiind reprezentative națiunii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
hârtie În articolul „Formă și fond” publicat ca editorial la 11 decembrie 1888 În revista Fântâna Blanduziei. Sunt idei de o clarviziune genială pe care poetul le prezenta public după ieșirea dintr-o perioadă critică a existenței sale, greșit și tendențios etichetată ca perioada „marii Întunecimi” pe care mulți exegeți, critici și eminescologi cu pretenții s-au grăbit să o susțină, s-au Încă mai susțin (Împotriva a tot ceea ce știința medicală a demonstrat ulterior), că ar aparține patologiei luetice (active
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
în Basarabia și a Basarabiei la patria-mamă. Interesant că acest simbol transmodern al Ithacăi lui Ulise stă și în centrul gândirii critice a lui Mihai Cimpoi, semn că binecunoscutul critic este el însuși un promotor al transdisciplinarității. Alături de Grigore Vieru, tendențios citit de unii doar în grilă tradiționalistă, Victor Teleucă se dezvăluie în adevăratele sale dimensiuni printr-o pluralitate de lecturi, fatalmente, transmoderne. XV. ÎN LUMINIȘUL CRISTALULUI Prestigiul binemeritat al elvețiencei Svetlana Paleologu-Matta (n. la 22 august 1928, la București) se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aceste cazuri de neînțeles. Dar putem pur și simplu s] ne înșel]m despre ce ar însemna o lume în care exist] cabine de teleportare. O a doua problem] este c] aceste cazuri imaginare sunt descrise (în general) în mod tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-un caz similar relevant despre care intuițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susține el, neutr] prin raportare la adev]rul determinismului. Este irelevant dac] avem voința pe care o vrem din cauza unui proces determinist sau din cauza șansei (norocului). (Un libertarian ar fi înclinat s] înțeleag] acest mod de a pune problema ca tendențios.) Ce înseamn] s] avem voința pe care o vrem? Înseamn] a avea capacitatea de a forma volițiuni de ordin secundar, adic], de a fi capabili s] vrem că o anumit] dorinț] s] fie determinat] de voia noastr]. Un narcoman ezitant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
direct, folosiți tactica atenuatorilor, gen „Da, probabil, însă...”; 9. tipul interogativ-persistent („vulpea”): vânează greșelile celorlalți, critică întruna, încearcă să-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați, pe cât posibil, intervențiile lui tendențioase asupra grupului aparținător. Pentru formatorul de adulți devine astfel folositor să identifice cu maximum de acuratețe tipul temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate, nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
direct, folosiți tactica atenuatorilor, gen „Da, probabil, însă...”; 9. tipul interogativ-persistent („vulpea”): vânează greșelile celorlalți, critică întruna, încearcă să-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați, pe cât posibil, intervențiile lui tendențioase asupra grupului aparținător. Pentru formatorul de adulți devine astfel folositor să identifice cu maximum de acuratețe tipul temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate, nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
zilele respective, dar numai pe seama altora. Chiar dacă, fără Îndoială, nobilii, arendașii sau chiar preoții Îi obligau adeseori pe dijmașii lor să muncească În zilele respective (În fond, În acord cu legile țării), totuși argumentația lui Maior XE "Maior" este vădit tendențioasă și exagerată. Țăranii români nu puteau fi de conivență cu autoritățile imperiale - În această chestiune care privea opțiunile lor culturale cele mai intime - decât prin artificiul partizan al retoricii lui Maior. Pe de altă parte Însă, observațiile sale, care pledau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
analizei. Dar, după cum sugerează chiar și ecoul de care s-a bucurat În epocă (destul de bogat pentru condițiile de publicitate ale vremii), Ürmösy nu a fost un mare spirit, ci, mai degrabă, un observator atât superficial, cât și subiectiv și tendențios. Pe de o parte, el nu este capabil să facă o analiză mai nuanțată a anumitor probleme; pe de altă parte, spiritul naționalist al cărții sale Îl Împinge să privească În mod unilateral și chiar să exagereze flagrant În privința situației
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prezenta asemănări frapante cu modul În care erau Înfățișați de către maghiari. Acest lucru arată că, la ora respectivă, maghiarii nu considerau necesar să Îi Înfățișeze pe români Într-o lumină specială, să Îi denigreze sau să le construiască o imagine tendențioasă, ferm orientată ideologic, În vederea promovării unor interese politice. În aceste condiții, singurele elemente care par să moduleze această imagine sunt prejudecățile „banale” ale oricărui intelectual, orășean și occidental, cu privire la „niște țărani” din Europa Răsăriteană. De obicei, românul imaginat de către maghiari
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1975, p. 85. În pofida unei anumite tendințe partizane, de Gerando dă multe informații interesante despre români, chiar dacă exegeții săi actuali par a-l privi uneori mai critic decât Însuși Bariț la vremea sa („acest franțuz Înginerit cu aristocrația maghiară”; „aserțiunile tendențioase ale autorului, datorate influențării sale masive de către rudeniile sale dragi, nemeșii unguri” - vezi ultimul loc citat). Motivul principal al acestei rețineri exprimate de respectivii editori pare să fie datorat căsătoriei sale cu o contesă Teleki XE "Teleki" , aspect asupra căruia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se evita astfel repercusiuni nedorite, intrând astfel fără voie în categoria scrierilor apocrife. O altă dimensiune a unora dintre scrierile apocrife, care, din păcate, a influențat această categorie, plasând-o într-un con de umbră, este reprezentată de caracterul voit tendențios al unora dintre aceste lucrări. Pentru diverse persoane, anonimatul era mijlocul perfect de denigrare a adversarilor și metoda perfectă de cosmetizare a imaginii proprii. Apelând la pseudonime, sau pur si simplu de multe ori lăsând în dreptul numelui autorului un spațiu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
axăm pe perspectiva științifică și să accentuăm valoarea documentară a memoriilor apocrife, care prezintă într-o manieră mai puțin cosmetizată, imaginea Europei Occidentale în secolul al XVII-lea. La fel cum în literatura oficială trebuie făcută o triere între lucrările tendențioase, cărora le lipsește imparțialitatea, și cele autentice, în care autorii privesc detașat, științific, un anumit subiect pe care îl abordează, la fel și în câmpul literar neoficial, apocrif, trebuie stabilite o serie de tipare de analiză pentru a diferenția memoriile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
De V. ou l’ histoire curiueuse du France, publicată la Paris în anul 1701, descrie implicarea regelui în construcția palatului. Chiar dacă este o lucrare apocrifă, aceasta a fost publicată cu acordul regelui, probabil datorită faptului că nu era o operă tendențioasă, ci, dimpotrivă, lăuda zelul monarhului. Aflăm prin intermediul ei că Ludovic al XIV-lea s-a implicat activ în lucrările de la Versailles. I-a forțat pe constructori să grăbească finalizarea sufrageriilor, a bucătăriilor și a grajdurilor. A supravegheat personal amplasarea picturilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sub stăpânirea habsburgică, a fost „un model de echilibrare a conflictelor interetnice” sau „o mică piesă model a conceptului supranațional” și mai mult „o Europă în miniatură” <footnote Ibidem footnote>. Nu este suficient să arătăm că aceste aprecieri sunt parțiale, tendențioase și exagerate, prezentate idilic, fără să arate și cealaltă parte a medaliei: raptul teritorial, menținerea rânduielilor vechi, desconsiderarea elementului autohton românesc, schimbarea compoziției etnice etc. Ce este de fapt Bucovina? Este o simplă noțiune geografică, o bucată de pământ decupată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Aprecierea jignitoare a guvernatorului Splény că „acest popor leneș și neștiutor nu exercită nici o activitate în cultivarea pământului” <footnote Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice, op. cit. p. 61. footnote> nu poate fi luată decât ca o exagerare tendențioasă. Același guvernator, vorbind despre comerțul exterior, denumește principalele produse de export ale românilor bucovineni: vite cornute, cai, oi, capre, porci, pieile brute, blănurile, lâna, untul și brânza, carnea și mierea, produse care nu puteau fi obținute decât dintr-o activitate
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cernăuți relatează că publicațiile naționale apar cu mare dificultate datorită diverselor presiuni ce se fac asupra jurnaliștilor. În multe școli românești s-a trecut nejustificat la predare în limba ucraineană, lipsesc manuale românești, sunt puține cadre didactice, Istoria Românilor este tendențios prezentată, școlile românești sunt mai puțin dotate cu materiale și tehnică specifică, legăturile cu țara sunt îngreunate de formalități nejustificate. În regiunea Odesa a cărei populație românească depășește numeric alte minorități mai avantajate, nu există nici un ziar în limba română
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
interumane. Sărăcia a silit largi categorii sociale să caute un loc de muncă peste hotare. Angajați în prestări necalificate adesea în condiții nelegale ei creează o imagine nefavorabilă poporului român în mare parte și cu concursul mass-media din țară, vădit tendențioasă. Din cele patru exoduri de-a lungul unui veac și jumătate, ultimul val, cel de după 1989 este cel mai dramatic și îngrijorător sub raport demografic. Același proces emigraționist cu consecințe și mai grave are loc și în teritoriile tradițional românești
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ale lumii contemporane, dar cu urmări încă evidente în unele studii comparatiste și literare. A vorbi, de pildă, într-o revistă comparatistă, de existența literaturii coloniale, chiar și după lichidarea imperiilor coloniale, este doar un singur exemplu. Imaginea restrictivă, manipulată, tendențioasă, a Orientului pusă în circulație de unii occidentali, aparține aceleiași mentalități anacronice. Refuzul literaturilor nonoccidentale și absența schimburilor culturale constituie vestigii imperialiste, denunțate energic și în studii comparatiste foarte recente. 2. proclamarea explicită sau implicită a superiorității indiscutabile a modelului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de ocupație "sancționarea vinovaților după legile românești, se nota într-un document al Marelui Stat Major, pe lângă că încalcă atingerea scopului propus, ne pune și în situația delicată față de Comisia Aliată de Control, care apreciază aceste informații ca nefondate și tendențioase."1 Pentru a ști cu exactitate cantitatea și valoarea pro-duselor agroalimentare și animalelor luate de către trupele sovietice, la finele anului 1944 a fost emis Ordinul circular cu numărul 151.875 de către Președinția Consiliului de Miniștri. Acest ordin arăta că partea
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
în scris, chestionarul necesită o deosebită atenție atât față de conținutul între bărilor, cât și față de tipul, forma și ordinea lor. În formularea întrebărilor trebuie evitate greșelile care pot interveni: întrebări prea generale, limbaj greoi, artificializat, cuvinte cu înțeles dublu, întrebări tendențioase etc. Ancheta pe bază de interviu constă în folosirea interviului ca relaționare experimentator-subiect. Este vorba de un dialog între participanți, care se centrează asupra temei de cercetare, fiecare participant păstrându-și locul de emițător sau de receptor. Interviul poate fi
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]