1,583 matches
-
1944 străzile Portului și Domnească sunt distruse complet prin minare. Un an mai târziu începe reconstrucția orașului după modelul comunist. în 1952 Galați-ul devine reședința Regiunii Galați. La 15 mai 1956, se înființează Teatrul Muzical care poartă numele marelui tenor român Nae Leonard, originar din Galați, supranumit “Prințul operetei”, care la începutul secolului XX a dus faima artei vocale românești peste hotare. în peisajul cultural al țării instituția ocupă un loc aparte, prin faptul că este singura instituție profesionistă din
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
fanfarei 2. Gaidău Vadim trompetă 3. Vesti Ion trompetă 4. Burlacu Victor trompetă 5. Vrabii Sergie trompetă 6. Șorici Octavian clarinet 7. Nicolaev Adrian clarinet 8. Ciornii Marcel trombon 9. Midone Maria trombone 10. Țambalist Nicolae bariton 11. Pogor Serghei tenor 12. Malarău Gheorghe tenor 13. Vesti Maxim bas 14. Bârgău Sandu percuție Fanfara a luat ființă în anul 1980. Primul dirijor al ei a fost: Ion Teacă. Alți dirijori au fost: Ion Ivăneș, Vasile Smântână, Valeriu Pribora. Au fost invitați
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
trompetă 3. Vesti Ion trompetă 4. Burlacu Victor trompetă 5. Vrabii Sergie trompetă 6. Șorici Octavian clarinet 7. Nicolaev Adrian clarinet 8. Ciornii Marcel trombon 9. Midone Maria trombone 10. Țambalist Nicolae bariton 11. Pogor Serghei tenor 12. Malarău Gheorghe tenor 13. Vesti Maxim bas 14. Bârgău Sandu percuție Fanfara a luat ființă în anul 1980. Primul dirijor al ei a fost: Ion Teacă. Alți dirijori au fost: Ion Ivăneș, Vasile Smântână, Valeriu Pribora. Au fost invitați la diferite festivaluri cum
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
frați. Profesorul particular spunea: „Nikolai este capabil și sârguincios. Ghiorghi este capabil, dar nesârguincios, iar Lev nu este nici capabil, nici sârguincios”. Beethoven era socotit ca fiind fără ureche muzicală de unul dintre profesori. Caruso, unul dintre cei mai mari tenori ai tuturor timpurilor, a aflat de profesorul de canto: „tu nu poți cânta, nu ai voce deloc”. Einstein, care a vorbit abia la 4 ani, iar la 9 ani încă avea dificultăți de vorbire, era descris de profesorul său ca
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a discursului pe centrul tonal de , va facilita demersul de amplificare sonoră ce precede culminația dinamică și tensională corespondentă primului climax al lucrării ( f - più f ). În mod suplimentar, aceasta se va realiza prin dinamizarea gradată a liniei melodice interioare (tenor) și sublinierea sopranului din vârful acordurilor (prim-planul discursului), evitându-se, în același timp, tendința de accelerare a tempo-ului (sans presser). Expusă în configurația unei ample înlănțuiri de acorduri perfecte (13 măsuri) ce afirmă un mixolidian pe do (apariția
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Președinției în Republica Umanistă Vandana, (din păcate, se precizează pentru știința onoraților turiști, în Republica Democratică Vandana nu există un edificiu de asemenea nivel, așa că nu trebuie să-l caute de pomană), luptătorul Rambou II, de trei ori vicecampion mondial, tenorul de talie mondială Mișu Matzulgross; dar Ghidul oferă și o biografie prescurtată a lui Puiu cel Bătrân, ucigașul în serie, probabil cel mai celebru vandan al tuturor timpurilor (a ucis cu șapte oameni mai mulți bărbați și femei, tineri și
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
punctul de vedere al ansamblului în care ar fi trebuit reintegrate. Wagner însuși amintea că, în vremea operei italiene, spectatorii mergeau la concerte în special ca să asculte cîteva bucăți de virtuozitate, destinate să pună în valoare resursele vocale ale unui tenor sau ale unei primadone. În restul timpului, muzica era numai un soi de înfloritură. Spectatorii vorbeau, fără măcar să o asculte. Dimpotrivă, Wagner a vrut ca partea vocală să facă un corp comun cu desfășurarea muzicală în ansamblu, iar vocea umană
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
o jumătate de normă într-o fabrică de muniții. // Se reiau cursele de cai de la Ascot. // Regele inspectează trupele aliate din Alger. // Guvernul publică știrea că numai 10% din familii vor avea curcan de Crăciun*****************************. // Benjamin Britten termină Serenada pentru tenor, corn și orchestră de coarde. 1944. RAF bombardează Berlinul (ianuarie)**. // Ia sfîrșit asediul Leningradului (ianuarie).*** // Aliații bombardează și distrug vechea mînăstire Montecassino (februarie), situată la 130 km sud de Roma****, dar desantul de la Anzio este un eșec. // Regele și regina
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
opoziției substantivul ciocârlan care denumește o pasăre distinctă de cea numită prin femininul ciocârlie. Din motive semantice, rămân termeni izolați ai opoziției și unele substantive masculine sau feminine nederivate: amiral, bariton, cantor, gropar, marinar, papă, pașă, popă, soldat, voievod, bas, tenor, artistă, moașă, cloșcă etc. • Substantivele proprii feminine formate de la masculine se caracterizează prin dominarea sufixului-dezinență de singular -ă de către articolul definit a, caracteristic substantivelor nederivate (Elena, Maria): Andrei - Andreea, Cătălin - Cătălina, Dan - Dana, Daniel - Daniela, Ion - Ioana, IonelIonela. Câteva substantive
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coriști a fost condusă de Doru Brancovan din anul 1998. Coriștii din această perioadă au fost: la sopran Mihaela Miculiț, Nela Dumitran, Haritina Struț, Filuța Popi și Neli Opriș, la alto au cântat Dana Brancovan, Ana-Maria Brancovan, Lucaci Alina, la tenor Paul Buglea, Marcel Opriș și Carol Struț iar la bas Florin Popi și Doru Brancovan. Acestora li s-au adăugat în anul 2003 Casiana Tudoroiu la alto, Coco Tudoroiu la tenor, Cosmin Ștef și Emanuel Jurcoi la bas. 10. FORMAȚIA
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
au cântat Dana Brancovan, Ana-Maria Brancovan, Lucaci Alina, la tenor Paul Buglea, Marcel Opriș și Carol Struț iar la bas Florin Popi și Doru Brancovan. Acestora li s-au adăugat în anul 2003 Casiana Tudoroiu la alto, Coco Tudoroiu la tenor, Cosmin Ștef și Emanuel Jurcoi la bas. 10. FORMAȚIA ORCHESTREI 10.1. DIRIJORI Petru (Tuțu) Torneanu s-a născut la data de 8 august 1943 în Timișoaara. În anul 1951 s-a mutat în Ghioroc iar în 1969 s-a
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
s-a oprit asupra personalității unor actori - Matei Millo și timpul său (1939), Viața lui Tănase (1947), Viața lui Tony Bulandra (1949), Petre Liciu și vremea lui (1971), Ion Iancovescu sau Neliniștea unui actor (1979) - și interpreți lirici de seamă - Tenorul Ion Băjenaru și vremea lui (1970), Glorioasa existență a tenorului Gabriel Gabrielescu (1974). Evocările sunt susținute de apelul la document, rememorare și chiar de anecdotică, evitându-se, în general, romanțarea. Vastă panoramă a fenomenului teatral de pe tot cuprinsul țării, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
timpul său (1939), Viața lui Tănase (1947), Viața lui Tony Bulandra (1949), Petre Liciu și vremea lui (1971), Ion Iancovescu sau Neliniștea unui actor (1979) - și interpreți lirici de seamă - Tenorul Ion Băjenaru și vremea lui (1970), Glorioasa existență a tenorului Gabriel Gabrielescu (1974). Evocările sunt susținute de apelul la document, rememorare și chiar de anecdotică, evitându-se, în general, romanțarea. Vastă panoramă a fenomenului teatral de pe tot cuprinsul țării, de la începuturi până în 1950, Teatrul românesc (I-VIII, 1961-1981), opera principală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
Teatrul românesc. Privire istorică, I-VIII, București, 1961-1981; Constantin Tănase (în colaborare cu Radu Tănase), București, 1964; Eminescu și teatrul, București, 1964; I. D. Ionescu de la „Iunion”, București, 1965; Maria Ventura (în colaborare cu Gh. Nenișor), pref. J. Paul-Boncour, București, 1966; Tenorul Ion Băjenaru și vremea lui, București, 1970; Petre Liciu și vremea lui, București, 1971; Despre ei și despre alții..., București, 1973; Actorul de la miezul nopții. Oameni și întâmplări din lumea teatrului de altădată, București, 1974; Glorioasa existență a tenorului Gabriel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
1966; Tenorul Ion Băjenaru și vremea lui, București, 1970; Petre Liciu și vremea lui, București, 1971; Despre ei și despre alții..., București, 1973; Actorul de la miezul nopții. Oameni și întâmplări din lumea teatrului de altădată, București, 1974; Glorioasa existență a tenorului Gabriel Gabrielescu, București, 1974; Ion Iancovescu sau Neliniștea unui actor, București, 1979; Între viață și teatru. Portrete, mărturii, profiluri, București, 1985. Traduceri: Boris Romașov, Teatru, București, 1952. Repere bibliografice: Emil Manu, Ion Massoff, LCF, 1968, 11; Aurel Baranga, Istoria teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
depășește accepțiunea limitată la lexic, fundamentând o semantică a metaforei. Sfera de operare este extinsă la discurs, metafora devenind o tranziție între contexte, o analogie care operează la nivelul ideilor. În opinia lui P. Ricoeur, "I.A. Richards distingea între "tenor" și "vehicle" - în vederea unei teorii a transportului de sens în metaforă" (P. Ricoeur, 1984: 6), unde prin "tenor/conținut" numea ideea subiacentă, iar prin "vehicle/ vehicul", punctul comun în baza căruia se realizează asemănarea. Metafora este așadar, suma celor două
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
devenind o tranziție între contexte, o analogie care operează la nivelul ideilor. În opinia lui P. Ricoeur, "I.A. Richards distingea între "tenor" și "vehicle" - în vederea unei teorii a transportului de sens în metaforă" (P. Ricoeur, 1984: 6), unde prin "tenor/conținut" numea ideea subiacentă, iar prin "vehicle/ vehicul", punctul comun în baza căruia se realizează asemănarea. Metafora este așadar, suma celor două unități. Procesul de metaforizare este o sinteză: cuvântul comunică, implicit, două idei, gândirea stabilește legăturile. Metodologic și conceptual
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
necesar să aleagă între două idei, eliminând unele detalii și accentuând altele. Atât la I.A. Richards, cât și la M. Black - nota Paul Ricoeur - "metafora e un caz de atribuire, ce cere un subiect și un modificator, fie vehicul/tenor, fie focar/cadru - modificator/subiect principal. Un alt punct important ce trebuie subliniat este "travaliul sensului": cititorul elaborează sensul, conotația. E pusă în joc o întreagă logică de explicare a travaliului de construire a sensului" (P. Ricoeur, Metafora vie, 1984
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Simțeam atunci cum parcă Dumnezeu ne întărea mai mult în credința noastră și parcă eram mai puternici în viață și în voință. Aceste frumoase slujbe erau ținute pe atunci de părintele Traian Cazacincu, un om cu o voce clară de tenor, care în fiecare duminecă rostea cuvântul de învățătură. La strană era dascălul Nicolai Auncioaie, iar ca palamar era moș Chirică Irimia, un om blajin care de fiecare dată când se scoteau icoanele din biserică la Sfințirea Apei celei Mari, de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a Municipiului București). 3.Cultura muzicală - bază pentru teoria sonicității. Cea mai prolifică latură a activității sale tehnico-științifice o constituie domeniul sonicității. Sonicitatea este știința transmiterii energiei mecanice prin vibrații. Cum s-a născut această știință? Legenda spune că, celebrul tenor Enrico Caruso obișnuia să impresioneze asistența printr-un experiment paradoxal. Punea un pahar cu șampanie pe pian, se depărta la o anumită distanță și începea să cânte. Ajungea la o frază muzicală cu note grave. Paharul începea să vibreze. Caruso
Cultura general? si cultura ?tiin?ific? a inventatorului Gogu Constantinescu by Manolea Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/83672_a_84997]
-
Pe 10 decembrie 1967, a avut loc un seism puternic, cu o magnitudine de 6,4, care a transformat în ruine orașul din apropiere (Koyna Nagar), ucigând peste 200.000 de oameni. În timpul cutremurului din 1906, din San Francisco, renumitul tenor de operă Enrico Caruso alerga pe stradă cu un prosop în jurul gâtului, ținând în mână un portret cu autograful lui Teddy Roosevelt! Vechii greci considerau că zeul Poseidon era “vinovat” de producerea cutremurelor: când se supăra, se scutura zdravăn, zgâlțâind
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
aparținînd acelorași domenii ca cele intrate în franceză: balcón, banca, charlatan, fachada, medal-la, soneto etc. În portugheză, există, de asemenea, numeroase împrumuturi italiene: adágio, alteza, amainar "a strînge vele-le; a (se) liniști", cantata, escopeta "flintă", infanteria, libreto, pastel, soneto, tenor. Cronologic, italiana a fost primul idiom romanic care a influențat limba română, încă de la începutul secolului al XVIII-lea, prin cronicarii munteni, pentru ca, spre sfîrșitul acestui secol, să devină sursă de împrumuturi pentru învățații din toate provinciile românești. În veacul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
După aceasta reîntoarcere glorioasa pe prima scenă de operă din Italia, parcursul pe mai departe a lui Giuseppe Verdi va fi unul triumfal. Expasiunea în lumea întreagă a repertoriului verdian în anii deceniilor nouă și zece (era celor trei celebrii tenori - Pavarotti, Domingo, Carreras) a fost mai mare ca oricând (inclusiv în perioada vieții lui Verdi) iar creația de operă a marelui compozitor face parte azi din repertoriul satandard al oricărui teatru liric din lume. Cu alte cuvinte am putea afirmă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la vremea respectivă un Rossini târziu, pe Mercadante și pe Donizetti. Verdi s-a preocupat atent de alegerea textului și de schițarea libretelor utilizate. El și-a definit foarte devreme tipul vocal de bază, în Ernani de pildă: baritonul hotărât, tenorul - ardent, curajos și uneori disperat, basul sever; printre femei există o mai mare diversitate. “Anii de galera” au marcat o culme a lor prin trei importante opere - cele mai populare între anii 1851-53. Prima dintre ele, Rigoletto, reprezentată la Veneția
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
importantă, s-a simțit dator să nu refuze această obligație și a scris o cântată, Imnul Națiunilor, colaborând la textul ei cu tânărul de 20 de ani, Arigo Boito. Imnul se deschide cu o lucrare originală de Verdi, orchestrata pentru tenor și cor, si se închide cu invocarea Mării Britanii, Franței și Italiei a caror imnuri naționale el le-a reorchestrat și le-a întrețesut. Arturo Toscanini a adus din nou la lumină această compoziție în 1943 într-un film realizat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]