12,674 matches
-
decis să urmez un program de Graphic Design la cea mai bună școală de Arte și Design din Canada. Am fost admis pe baza unui portofoliu constituit din lucrări făcute atât în vremea liceului cât și după terminarea facultății de Teologie. De asemeni, a fost cerută și dovada unui test de limbă, cu punctaj specific. Mi-au recunoscut primul an de facultate. A fost o experiență care mi-a adus satisfacții dar care a presupus eforturi pe mai multe planuri. În
Cătălin Albu, românul imobilizat care a obţinut incluziune profesională şi socială în Canada - Interviu () [Corola-journal/Journalistic/81212_a_82537]
-
mă cert,/ Miracolul incert -/ Febril rămas bun..." Am reținut cu plăcere ideea din Maternitatea frunzelor. Cum altfel să reziști în restriști și în fața oglinzii, decât retrăind, rescriind? (Iulia Trăilă-Constantinescu) *Născut în 1986, la Focșani, studii liceale în Focșani, Facultatea de Teologie Ortodoxă București. Referințe critice: în 2004, la 18 ani așadar, publică poemul intitulat Gotha la Editura Pallas din Focșani, despre care scria cu promptitudine câteva rânduri de apreciere Mircea Dinutz: "Ce este cu acest poem-confesiune? O tulburătoare mărturie a unui
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
problemei și că scopul lui este numai acela de a înfățișa fețele și consecințele acestei inepuizabile chestiuni umane: de ce îngăduie Dumnezeu existența răului în lume? Întocmit cu gîndul de a fi citit în public în cadrul unei conferințe la Facultatea de Teologie de la Luasanne, textul cărții (datînd din 1985) este o mostră de claritate pedagogică, lucru mai greu de găsit la un gînditor aparținînd fenomenologiei franceze, știut fiind că mania terminologică pe care au arătat-o reprezentanții acestui curent îndreptățește părerea că
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
Sunt convins că lista scriitorilor care nu au pactizat cu comunismul e mult mai impresionantă și mai importantă decât lista scriitorilor care au pactizat cu comunismul. Dacă extindem explorarea și exemplificarea și spre celelalte domenii ale vieții intelectuale (istorie, filosofie, teologie, sociologie, psihologie, matematică, biologie, inginerie, muzică, arte plastice, teatru etc.), vom vedea că partea necomunistă a intelectualității române are o sferă considerabilă. De altfel, ar trebui să luăm în seamă un calcul simplu și în ceea ce privește proporția de comuniști din națiunea
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
septembrie. Potrivit site-ului universității, cele mai multe locuri fără taxă sunt la Facultatea de Științe Socio-Umane - 50. La Facultatea de Litere și Arte mai sunt 30 de locuri, la Facultatea de Științe -22, la Facultatea de Drept -17, la Facultatea de Teologie -8, la Facultatea de Inginerie -2 și cea de Științe Economice -1. ADMITERE FACULTATE 2014. La Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași au rămas libere 80 de locuri la buget, cele mai multe la facultățile de Fizică 41 și de Biologie 22
ADMITERE FACULTATE 2014. Mii de locuri în cele mai mari universităţi din ţară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81532_a_82857]
-
septembrie. Potrivit site-ului universității, cele mai multe locuri fără taxă sunt la Facultatea de Științe Socio-Umane - 50. La Facultatea de Litere și Arte mai sunt 30 de locuri, la Facultatea de Științe -22, la Facultatea de Drept -17, la Facultatea de Teologie -8, la Facultatea de Inginerie -2 și cea de Științe Economice -1. ADMITERE FACULTATE 2014. La Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași au rămas libere 80 de locuri la buget, cele mai multe la facultățile de Fizică 41 și de Biologie 22
ADMITERE FACULTATE 2014. Mii de locuri în cele mai mari universităţi din ţară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81531_a_82856]
-
separă lumea lui Noica de cea a autorului respectiv. Dar ce te faci cînd la mijloc e vorba de condeiul unui preot? Situația, departe de a fi simplă, se complică și mai mult, și asta fiindcă relația dintre filosofie și teologie este una de înrudire neîmpăcată: "înrudire", întrucît odinioară amîndouă disciplinele vorbeau despre același lucru: principiile ultime ale existenței; "neîmpăcată", fiindcă, despărțindu-se mai tîrziu, cele două ramuri au adunat una față de alta un grad de adversitate nocivă. Și cum ura
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
principiile ultime ale existenței; "neîmpăcată", fiindcă, despărțindu-se mai tîrziu, cele două ramuri au adunat una față de alta un grad de adversitate nocivă. Și cum ura dintre rude poate fi mai devastatoare decît cea dintre străini, discordia dintre filosofie și teologie se perpetuează în dauna amîndurora. În al doilea rînd, persoana unui preot aduce o virtute pe care filosoful, chiar dacă o respectă, nu o poate asimila în gîndirea lui. E vorba de har. Harul unui preot nu desființează autoritatea unui filosof
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
iau în serios din punct de vedere cultural. Prin el mi-am descoperit cealaltă față a ființei: cea culturală, dincolo de cea religioasă. Prin el, am ajuns mai tîrziu să gîndesc complementar, să depășesc o anumită formă de gîndire dihotomică între teologie și cultură, mistică și filosofie. A fost începutul trezirii. ș...ț Și cu toate acestea nu l-am idolatrizat, deși mi-a fost model, mulțumindu-i lui Dumnezeu că l-am cunoscut în carne și oase. Pur și simplu acest
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
deocamdată este singurul sau primul filozof al întrupării de la noi". (p. 6) Afirmația o poți pune neîndoielnic pe seama "deformației profesionale", adică pe seama înclinației firești pe care un preot o are în fața unui gînditor: să-l aducă cît mai aproape de partea teologiei creștine, atribuindu-i virtuți pe care nu le-a avut. Pe de altă parte, deși afirmația autorului nu se susține în literă, ea e plauzibilă dacă o judecăm în spiritul ontologiei lui Noica. Căci principiul individuației la Noica (cum și
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
ajutat să fiu aici. Suntem Ťveciniť, așa ne salutăm cînd ne întîlnim." (p. 56) Cum nu ne îndoim de autenticitatea mărturiilor din carte, nu ne rămîne decît să punem în acord ontologia lui cu o afirmație de genul: "Recunosc că teologia a fost umbra sau îngerul din spatele meu" așa cum apare în jurnalul părintelui Dogaru. E drept, ea concordă cu amintita idee nicasiană din Modelul cultural european sau cu afirmația lui Noica din Jurnalul de la Păltiniș: "Nu cunosc alt divin în afara lui
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
corturi. În ambele cazuri, lectura Torei e calată pe un eveniment major: pentru Iisus, proximitatea Împărăției lui Dumnezeu conferă priorității iubirii o urgență imediată; la Pavel, moartea lui Iisus devine cheia lecturii legii. Și unul, și celălalt, au dezvoltat o teologie novatoare, pe care vechiul iudaism a considerat-o destul de periculoasă pentru a o combate și a o respinge. În fine, amândoi au pierit de o moarte violentă, condamnați în urma unui proces judiciar, executați de autoritățile romane, având în vedere denunțarea
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
Andrei Mureșanu este autorul imnului național ,,Deșteaptă-te, române!". S-a născut la data de 16 noiembrie 1816, în orașul Bistrița. Revoluționar român din Transilvania, Andrei Mureșanu s-a născut într-o familie de țărani și a studiat filozofia și teologia la Blaj. În anul 1838 a început să predea ca profesor la Brașov. A început să publice poezie în revista ,, Foaia pentru minte, inimă și literatură." A fost printre conducătorii Revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la adunarea de la
Personalitatea zilei: Andrei Mureșanu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80778_a_82103]
-
membri de onoare din străinătate, în Adunarea Generală care a avut loc miercuri. Noii membru titulari ai Academiei Române sunt: Toma Constantin (Secția de Științe biologice), Cernea M. Mihail (Secția de Științe Economice, juridice și sociologie), Boboc Alexandru (Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie), Țăranu Cornel (Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual), Păun Gheorghe (Secția de Știința și Tehnologia Informației). Membri de onoare din țară au fost aleși Ioan Caproșu (Secția de Științe Istorice și Arheologie), Petre T. Frangopol (Secția de
Mihai Şora şi cardinalul Lucian Mureşan, aleși membri ai Academiei Române () [Corola-journal/Journalistic/80857_a_82182]
-
Arte, Arhitectură și Audiovizual), Păun Gheorghe (Secția de Știința și Tehnologia Informației). Membri de onoare din țară au fost aleși Ioan Caproșu (Secția de Științe Istorice și Arheologie), Petre T. Frangopol (Secția de Științe Chimice), Mihai Șora (Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie), PF Cardinal Lucian Mureșan (Secția Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie). Cei trei membri onorifici din străinătate aleși, miercuri, de plenul Academiei Române sunt: Theodor W Hänsch, Mihail C. Roco și Ștefan Hell. Academia Română poate avea, prin lege și
Mihai Şora şi cardinalul Lucian Mureşan, aleși membri ai Academiei Române () [Corola-journal/Journalistic/80857_a_82182]
-
Tehnologia Informației). Membri de onoare din țară au fost aleși Ioan Caproșu (Secția de Științe Istorice și Arheologie), Petre T. Frangopol (Secția de Științe Chimice), Mihai Șora (Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie), PF Cardinal Lucian Mureșan (Secția Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie). Cei trei membri onorifici din străinătate aleși, miercuri, de plenul Academiei Române sunt: Theodor W Hänsch, Mihail C. Roco și Ștefan Hell. Academia Română poate avea, prin lege și prin statut, un număr maxim de 181 de membri titulari
Mihai Şora şi cardinalul Lucian Mureşan, aleși membri ai Academiei Române () [Corola-journal/Journalistic/80857_a_82182]
-
Conferința facultăților de teologie ortodoxă care se desfășoară la Cluj a constituit un bun prilej pentru Ministerul Educației și Patriarhie să discute asupa unor modificări aduse manualelor de religie. Prezenți la întâlnire, ministrul Ecaterina Andronecu și Preafericitul Patriarh au discutat despre schimbările care vor
Patriarhia şi Ministerul Educaţiei schimbă manualele de religie () [Corola-journal/Journalistic/81035_a_82360]
-
interesează eminamente România ca subiect și actor cultural, într-o lume a interacțiunilor extrem de dense și a competiției valorilor. Programele ICR au nevoie de o diversificare neîntârziată. Mai mulți autori, și autorii de prim plan, din literatură, arte, științe, filosofie, teologie trebuie sprijiniți. Fiecare avem o specializare, dar trebuie să acceptăm că și alte specializări sunt de cultivat. Ne bucură succesele filmului, artelor plastice, teatrului, literaturii românești, dar acestea trebuie complementate cu promovarea României din multe alte domenii. ICR nu este
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
de acest gen. Nimeni - nici noi, firește - nu contestăm utilitatea acestor acțiuni, iar cultivarea lor are, desigur, rațiuni. Dar ICR de la fața locului trebuie să facă și altceva: a) să se asigure că din cultura română (literatură, arte, științe, filosofie, teologie), măcar o carte s-a tradus, sau, în orice caz, a intrat în atenția și dezbaterea din capitala acelei țări; b) să se asigure că, în presa de la fața locului, se știe despre europenitatea instituțiilor, dezvoltărilor, oamenilor din țara noastră
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
casa părintelui său, el a rămas neclintit, spunând că bunurile pământești nu înseamnă nimic pentru el. Dar la câteva săptămâni după aceea, aproape l-a omorât în bătaie pe un hoț care-i furase lăuta, într-un acces despre care teologii cred că era o izbucnire de fervoare mistică. Mare prieten al săracilor, Fyodor a manifestat un interes special față de tinerele nemăritate, și putea fi adesea văzut vizitându-le acasă la orice oră din zi sau din noapte, înarmat numai cu
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
revista Gândirea, al cărei exponent prestigios fusese, dar care îl sancționa în numele dogmei ortodoxe, deplîngîndu-i "erezia". Recunoscîndu-i lui Nichifor Crainic, e drept pe un ton de ambiguitate, calitatea de-a fi înfăptuit timp de două decenii o veritabilă "invazie a teologiei în cultura română", Blaga se desparte de perspectiva acestuia referitoare la legăturile omului cu divinitatea, prezentate în Nostalgia Paradisului, precizînd că în vreme ce opera lui Crainic aparține teologiei, a sa aparține filosofiei. E prima obiecție capitală pe care Blaga o aduce
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
calitatea de-a fi înfăptuit timp de două decenii o veritabilă "invazie a teologiei în cultura română", Blaga se desparte de perspectiva acestuia referitoare la legăturile omului cu divinitatea, prezentate în Nostalgia Paradisului, precizînd că în vreme ce opera lui Crainic aparține teologiei, a sa aparține filosofiei. E prima obiecție capitală pe care Blaga o aduce vechiului camarad, cu o ironie ce divulgă o incompatibilitate: "Crainic nu are nicio îndoială că cel mai asiduu colaborator al geniului patristic a fost Dumnezeu însuși. În
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
mea filosofică de pînă acum că felul meu de a gîndi este profund românesc". Ceea ce constituie o consecință a libertății reflexive asumate principial. Atacurilor venite din direcția așa-numitei "filosofii științifice" li s-au alăturat cele dinspre apărătorii rigizi ai teologiei ortodoxe, ofensați de "disidența" tot mai apăsată a lui Blaga ce păruse o vreme a se încadra convenabil gândirismului. Din preajma revistei diriguite de Nichifor Crainic s-au ivit cîteva cărți ce reverberează decepția unor teologi (toți autorii erau profesori la
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
a se încadra convenabil gândirismului. Din preajma revistei diriguite de Nichifor Crainic s-au ivit cîteva cărți ce reverberează decepția unor teologi (toți autorii erau profesori la Seminarul teologic din Sibiu) că, deși fiu de preot și el însuși student la teologie, în anii primului război mondial (spre a nu fi mobilizat), Blaga nu a devenit un portdrapel al dreptei credințe, un Toma d'Aquino al ortodoxiei, așa cum îl dorea Crainic: Mythos de Grigorie T. Marcu (Sibiu, 1942), Poziția domnului Lucian Blaga
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
se răfuiește cu Rădulescu-Motru, articole în care, după cum observă Mircea Popa, "arta pamfletară a lui Lucian Blaga atinge un maximum de potențialitate" (ar mai fi de adăugat, socotim noi, Hazul țărănesc al imperialului Dan Botta). Insubordonarea originalului filosof la prescripțiile teologiei ortodoxe e în esență justificată astfel de cel incriminat: "Supranaturalului, în forma sa doctrinară, catihetică, ce admite un fabulos intervenționism, pe cît de incidental pe atît de arbitrar, i-am adus cît mă privește supunerea și ofranda unei credințe totale
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]