1,088 matches
-
cazul lui N., transdisciplinaritatea poate fi această „blestemată chestiune insolubilă”, pentru care studiul de debut Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund” (1968) ar fi o primă treaptă de aproximare, eseul Nous, la particule et le monde (1985; Premiul Academiei Franceze) - o teoretizare în manieră științifică, monografia La Science, le sens et l’évolution. Essai sur Jakob Boehme (1988) - o exemplificare, iar La Transdisciplinarité (manifeste) (1996) - închegarea în „manifest”. Autorul prelungește cercetările lui Niels Bohr, Alfred Korzybski și mai ales pe cele ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
receptării. Interpretarea „semnelor” dramatice într-o viziune semiologică, panoramică, comparatistă îi prilejuiește un excurs critic nuanțat, menit să surprindă specificul, structura și modalitățile teatrului, privit ca „fenomen complex, constituit din semne diverse” (Accente). Studiile sale vădesc o certă orientare către teoretizarea fenomenului, organizându-se într-un „discurs asupra metodei” ilustrat printr-o varietate de modele exegetice preluate din literatura română și universală, comentate cu rigoare demonstrativă și cu fervoare interpretativă. Conceptualizarea teatrului modern, prin fixarea câtorva repere teoretice și structuri analitice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
care se constituie, la noi, un concept de literatură feminină, adunând probe din scrisul criticilor (Lovinescu în special, apoi Călinescu) și schematizând observațiile lor. Primul capitol, E. Lovinescu și literatura feminină, echivalează astfel cu o introducere în subiect și o teoretizare a acestuia. Fixarea invariantelor e operată ,din mers", printr-o analiză mai mult metacritică decât literară. Altfel spus, Elena Zaharia-Filipaș se focalizează pe comentariile făcute de marele critic modernist pe marginea literaturii feminine, iar nu pe textele ca atare ale
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
cerebelului, dar n-am obținut-o decît pe jumătate. În schimb, mă mîndresc cu faptul că aceste filme, deși în aparență îndemnau la un consumerism pașnic, împănat cu floricele, suc și stagnatul pe canapea, au constituit un prilej excelent de teoretizare. Primul exemplu care îmi vine în minte este "Harry Potter și Pocalul de Foc", actualmente bun de închiriat. Să fie poate de vină circumstanțele pascale în care am urmărit lungmetrajul, dar tind să cred că acest puștan este noul martir
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
Radu Cernătescu Disimulată în teoretizările lui Bacon despre arta „care nu e doar delectare, ci și o formă de dezvoltare a sufletului” 1, altfel spus, de participare la iraționalitatea lumii, filosofia ocultă a ajuns până la temeliile artei moderne. Aici o află un ocultist de talia
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
mai frecvente, culese din zbor, sînt: "cumpăna dintre ani", "roadele anului", "pragul anului", "bilanț", "ultima filă", sărbătorirea prin muncă"; "la fiecare popas sărbătoresc bucuria să se însoțească de prețuirea chibzuită a roadelor" (Săptămîna, 29 dec. 1972). De remarcat tendința spre teoretizare: "urăturile se dovedesc a fi momente de mare intensitate ale manifestării unui spirit umanist, care te lansează pe orbita noului an într-o dispoziție de bun augur" (Săptămîna 28 dec. 1973, 3). Unul dintre fenomenele de "cultură populară" specifice vremii
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
între autobiograficul camuflat și ficțiune, naivitățile ce se acumulează minează proiectul romanesc. Multe dintre pasaje nu mai pot trezi decât cel mult un zâmbet condescendent - teribilismele amoroase ale lui Dan Deleanu apar, prin trecerea timpului, de-a dreptul inofensive. Patima teoretizărilor e de asemenea redundantă stilistic. Opțiunea auctorială e ea însăși conformistă - deși Ionel Teodoreanu își plasează biografemele în textul romanului, Dan Deleanu conservă psihologia omului de prisos a eroului romanului omonim al lui Vlahuță. Feminitatea deviantă e drastic sancționată (Ioana
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
credibile sunt observațiile de tip social, pe atât de neverosimile și artificiale sunt unele aspecte ale amorului dintre Roxana Calinderu și Matei Visarion. Mailurile pe care le schimbă sunt aproape lipsite de conținut, apologii patetice ale iubirii la modul general, teoretizări dulcege întinse pe mai mult pagini peste care, la un moment dat, cititorul simte nevoia să sară. Este greu de imaginat că aceste epistole supraînsiropate au fost scrise de Roxana și Matei, personaje cât se poate de realiste în existența
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
și weberiană, cartea trece în revistă diferitele avataruri ale categoriei de gen în discursul sociologic. Subcapitolul dedicat tehnicilor de excludere sau pseudoincludere a femeilor și a problematicii de gen în gândirea sociologică "prefeministă" constituie un interesant exercițiu de "defamiliarizare" aplicat teoretizărilor lui Max Weber, Emile Durkheim și Karl Marx, prin care autoarea deconstruiește pretențiile acestora de obiectivitate și universalitate. Iată un exemplu grăitor: "Pseudoincluderea femeilor poate fi foarte bine ilustrată de cercetările unui alt clasic al sociologiei - Emile Durkheim. Cunoscutul său
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
Gheorghe Grigurcu Nicolae Steinhardt practică o critică afectivă, în așa măsură încît pare a susține - exemplar - acea concepție numită intropatie (Einfühlung), care desemnează proiectarea noastră simpatetică asupra obiectului (germenii ei, apăruți la romantici, au dus la teoretizările unor Lipps, Volkelt, Gross, Worringer, Wundt). Sîmburele intropatiei nu e neapărat estetic, putînd fi tot atît de bine constituit din alte valori pe care eul le revarsă din sine, bucuros a le găsi sprijin și confirmare exterioară, o "înrudire" cu
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
odinioară șocase atitudinea de avangardă“, zâmbește Flondor, cu gândul la expoziția „Floare de măr“, organizată în 1985 de Paul Gherasim, ca rod al experienței de la Tescani. Era prima „ieșire în lume“ al unei noi grupări, „Prolog“, o grupare ce refuza teoretizarea demersului artistic, dar și alinierea la curentul hiper-modernist în care se înregimentase grosul mișcării artistice românești. „Ne plasam într-o tradiție incredibilă“, spune Flondor, în acea tradiție similară naturii, care înflorește, se înnoiește an de an pe aceleași temelii, în
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
face binevenită, pe lîngă aceea că, din cîte știm, e una dintre primele pe această temă, e în primul rînd detaliul că e spusă de insider și de fapt e mai degrabă un „jurnal de teren” decît o tentativă de teoretizare. Teoretizările ar trebui să urmeze după ce s-ar strânge mai multe asemenea texte ale celor care-au luat parte la mișcările presei douămiiste: texte oneste, care încearcă să înțeleagă ce s-a întîmplat și care să-și asume opinii proprii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5531_a_6856]
-
binevenită, pe lîngă aceea că, din cîte știm, e una dintre primele pe această temă, e în primul rînd detaliul că e spusă de insider și de fapt e mai degrabă un „jurnal de teren” decît o tentativă de teoretizare. Teoretizările ar trebui să urmeze după ce s-ar strânge mai multe asemenea texte ale celor care-au luat parte la mișcările presei douămiiste: texte oneste, care încearcă să înțeleagă ce s-a întîmplat și care să-și asume opinii proprii, fără
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5531_a_6856]
-
rudele noastre O primă ediție a cărții Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie a apărut în 1987 și a primit premiul S.Fl. Marian al Academiei Române; acesteia, ediția nouă îi adaugă o substanțială prefață. Un loc important îl ocupă aici teoretizarea problemei contextului faptului de folclor, autorul distingând două tipuri de context: unul cultural, mai larg, și unul situațional sau comunicațional. Interesant e faptul că studiul "pățește" ceea ce teoretizează. Prefața de la noua ediție a cărții aduce o serie de "lămuriri", imposibile
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
cale de ieșire din criză. Foarte buni colectori și administratori de informații, cei doi tineri absolvenți de studii politice par să se împotmolească de fiecare dată cînd scot capul din bibliografie și se încumetă să-și dea drumul pe panta teoretizărilor proprii. „După căderea comunismului zona rezervată celor autorizați să examineze realizările sau eșecurile politicienilor români suferă de suprapopulare” - scriu cu superbie cei doi juni autori chiar la începutul primului capitol, Patimile politicii de tranziție, un lung și aberant rechizitoriu la adresa
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
și sănătatea mintală a omului. Prin această dubla necesitate, educația fizică și sportivă este condiționată ereditar și ambiental (Călin, 1996), iar frumusețea și armonia exercițiilor facilitează formarea unor calități estetice (Nicola, 1994). Ne propunem ca lucrarea să nu fie o teoretizare a metodicii predării educației fizice, ci doar o contribuție practică la această problemă. Formarea școlarilor, în condițiile societății noastre, ridică probleme de ordin pedagogic de mare complexitate. Dacă în ceea ce privește munca educativă în general în învățământul gimnazial, programa contribuie prin conținutul
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
o tradiție care merge de la Budai-Deleanu până la postmoderni. Asamblarea ipostazelor lectorului în literatura română ar fi fost interesantă atât din unghiul sociologiei lecturii - Ioan Fărmuș are dreptate să observe că absența unei critici sociologice consistente ne-a împins rareori la teoretizări legate de componența și calitatea publicului cititor român -, cât și din acela al evoluției formelor: dialogul la suprafața textului cu cititorul (tânărul critic are dreptate a doua oară) e un indice perfect al revoluțiilor de gen și de manieră. Statul
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
devenit în scurt timp un text canonic în muzicologia românească. Claritatea expunerii și bogăția ideilor au influențat generații întregi de compozitori și muzicologi. Cele patru categorii sintactice teoretizate de Niculescu (monodia, omofonia, polifonia și eterofonia) vin ca replică autohtonă la teoretizările din perspectivă serială ale lui Boulez și sunt susținute filosofic prin binomul Unu-Multiplu, după cum urmează: Unu (monodia), Multiplu (omofonia, polifonia), Unu-Multiplu (eterofonia). Presupozițiile acestei teorii sunt două: 1) că muzica este un limbaj și, ca atare, posedă o
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
înainte de 1989. Este vorba - exact așa cum se afirmă în textul-reclamă de pe ultima copertă - de un "roman deopotrivă istoric, polițist, inițiatic, oniric, psihologic și politic". Mai ales politic, ar trebui precizat. Într-un limbaj epic bine însușit, fără nici o alunecare în teoretizări aride, în interpretări tendențioase etc., autoarea reflectează asupra soartei poporului român. Ea se înscrie astfel printre puținii autori români care de-a lungul timpului și-au făcut datoria de-a se întreba - măcar - ce viitor are țara lor. Construit cu
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
s-ar cuveni să-și extindă aria de manifestare apelînd la moduri "necanonice" în sistemul retoric al profesiei sale, capabile a-i asigura o prezență personală, care să corijeze codurile transpersonale ale studiului de istorie literară, protocolul comparatist ori "tehnicismele" teoretizării în exces. Eventual prin intermediul scriiturii de tip jurnal, ce-și asumă confesiunea, precum și elemente de narațiune (în completare, ne întrebăm dacă și "critica de întîmpinare", înțeleasă în acest chip generos, nu se interferează cu jurnalul, n-ar putea fi socotită
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
Paul Valéry se dovedește a fi un filosof autentic, chiar dacă, după propria-i mărturie, detesta această disciplină. Poeții însă nu trebuie întotdeauna crezuți pe cuvânt. Marius Ghica demonstrează pas cu pas semnificația și însemnătatea revoluției întreprinse de Paul Valéry în teoretizarea genezei poetice: este vorba de o radicală mutare de accent, de la abordarea biografică a operei, la receptarea ei ca proces nicicând încheiat, ca mecanism angajând un tip special de spunere, perpetuu atent să se mențină în zona poeticului, să nu
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
De unde rezultă nu o vedere scurtă asupra viitorului, ci una de anvergură. Sînt respinse, în consecință, crispările metodologice, prețiozitatea terminologică ŕ la page, ca niște simptome superficiale ale unui moment pasager. Așijderea e refuzată exagerata atenție de care se bucură teoretizarea ce riscă a obtenebra viul, realul (inclusiv ale operei ce se sufocă în rețelele mereu sporite ale unor scheme fastidioase). Noțiunea de postmodernism îl ofuschează pe acest intelectual rasat care concepe unitatea cîmpului cultural de-atîtea ori excesiv parcelat, artificializat. "Mai
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
este doar un cuvînt. Eu credeam că s-a isprăvit cu obsesia modernismului și revenim la lucrurile esențiale, care sînt perpetue. Dar văd că nu e așa. Postmodern este un cuvînt care îi fascinează pe foarte mulți oameni amatori de teoretizare. Prin amatori de teoretizare înțeleg amatori de-a nu fi atenți la real. Și îmi displace această chestiune". S-ar prea putea ca cititorii din viitor să se întoarcă la unele din propozițiile domnului Alexandru Paleologu precum la niște semnale
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
Eu credeam că s-a isprăvit cu obsesia modernismului și revenim la lucrurile esențiale, care sînt perpetue. Dar văd că nu e așa. Postmodern este un cuvînt care îi fascinează pe foarte mulți oameni amatori de teoretizare. Prin amatori de teoretizare înțeleg amatori de-a nu fi atenți la real. Și îmi displace această chestiune". S-ar prea putea ca cititorii din viitor să se întoarcă la unele din propozițiile domnului Alexandru Paleologu precum la niște semnale de alarmă justificate ori
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
cu ochelari." Mai încolo, mărturisirile unui ręveur: "întîmplările somnului nu sînt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decît al orelor de veghe." Și cartea e făcută, de-adevărat, din întîmplări ale somnului. Din loc în loc, "atacuri" de teoretizare: "povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sînt un interesant caz de umanitate." Dar, dovadă de cît de bine învelit e metatextul în poezie, ce spune povestitorul schimbînd persoana la
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]