1,280 matches
-
În secțiunea 2. am reluat informațiile despre verbele inacuzative/ergative din lucrările românești despre limba română, în care am identificat sugestii importante pentru analiza acestei clase de verbe din limba română. În continuare (3.) am reluat câteva definiții (și propuneri terminologice) date verbelor inacuzative în lucrările de sintaxă străine și, anticipând, am formulat o definiție potrivită pentru situația din limba română. Un loc important în economia capitolului îl are clasificarea sintactică și semantică a verbelor inacuzative, pentru care a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fiind accentul pus pe una sau pe alta dintre laturile fenomenului inacuzativității. Un subiect controversat în lingvistica actuală îl constituie alternanța cauzativă, discutată în secțiunea 5. în contextul mai larg al alternanțelor de tranzitivitate. După trecerea în revistă a problemelor terminologice și conceptuale, am prezentat diferitele explicații care au fost oferite pentru existența acestui fenomen, dintre care niciuna nu pare să se potrivească perfect la situația din limba română, în care nici schimbarea de stare nu constituie (singură) informația semantică relevantă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să fac unele opțiuni de interpretare (deși în bibliografie au fost propuse și alte soluții, dintre care unele divergente): existența unei relații transparente între funcționarea sistemelor lingvistice ergative și cea a verbelor ergative din limbile acuzative și stabilirea unor corespondențe terminologice și conceptuale între acestea; relevanța relativă a conceptelor precum subiect și tranzitivitate pentru limbile ergative; formularea unei definiții operaționale, potrivite pentru română, a clasei verbelor inacuzative; reinterpretarea absenței unor teste sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative din limba română: în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
De aceea, prezența acestui termen în lista de limbi de mai jos trebuie luată cu rezervă, ca, de altfel, întreaga genealogie a limbilor australiene. Limbile din Alaska și din nordul Canadei sunt foarte greu de descris unitar, din cauza numeroaselor neconcordanțe terminologice. Dintre limbile indo-europene, ergativitatea caracterizează numai ramura indo-iraniană, grupul occidental. În aceste limbi, construcția ergativă este adesea limitată la timpul trecut sau la aspectul perfectiv (Van de Visser 2006: 203). Ergativitatea acestor limbi constituie un fapt de originalitate tipologică în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
postmodernism, în lumina relativismului care însoțește orice schimbare de paradigmă culturală". Demonstrația lui Theodor Codreanu curge convingător, firesc, precum o curățire a grădinii de buruieni și plante uscate în vederea unei noi însămânțări. Autorul amendează fără complexe "un caz de inadecvare terminologică: postmodernismul premodern" în care este surprins Constantin Virgil Negoiță ("un remarcabil precursor al transmodernismului"), român din exilul american, autor de romane non-ficționale. El "reprezintă cazul singular al unui "postmodernist" care luptă strălucitor și răpune tocmai postmodernismul", performanță ce "merită cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Numai omul de caracter nu renunță la încercare". (idem, p. 272). A avea caracter înseamnă a dobândi trăiri-tip, cristalizate în mod constant, care revin mereu asigurându-ți o forță reală. Demersul analitic și sintetic al autorului este notabil, distincțiile terminologice sunt limpezi, iar informația filosofică pe măsură. Poate suntem în asentimentul autorului dacă încheiem cu reflecțiile referitor la ethosul creștin. Mitul lui Don Juan e o erezie neognostică căutarea împlinirii imposibile a iubirii ca repetiție în diferență. Mitul Tristan și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în cele mai diverse domenii ale societății contemporane: cultură, educație, politică etc. Un expert militar american, William S. Lind, a remarcat mai multe asemănări frapante ale acestui mutant cu marxismul clasic, de la potrivirea de "principii și valori" comune până la coincidențe terminologice ("societate socialistă multilateral dezvoltată" și "multiculturalism dezvoltat", de-o pildă). "Ambele ideologii sunt totalitare", de un exclusivism și o intransigență la limită cu absurdul, frizând comicul, am zice, dacă dincolo nu s-ar căsca nebunia tragică a consecințelor căderii în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările sociale ale trecutului vehiculate în spațiul non-public
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
studio, fără ură și părtinire, Raportul Tismăneanu a intentat un proces pasional regimului pe care l-a condamnat in corpore în tribunal politic al istoriei ca ilegitim și criminal. În locul unei examinări critice, fundamentată pe o sobrietate analitică și precizie terminologică, Raportul Tismăneanu reflectă mai degrabă o pasionalitate revanșardă de a pune la punct regimul comunist. Spre deosebire de condamnarea a priori a comunismului, comisionată politic de președintele României, și livrată de Raportul Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de bază a acesteia, anume determinarea judicativă a gândurilor, rostirilor și făptuirilor noastre, a fost anunțată cu diferite ocazii, prin referiri la condițiile în care ea poate fi formulată sau la unele "efecte" teoretice și rezultate aplicative ale sale. Dificultățile terminologice survenite în cercetare m-au trimis, uneori, la mai multe ediții ale aceleeași lucrări. Edițiile consultate cu acest scop au fost indicate în "Nota bibliografică" și în unele note de subsol. Țin să le mulțumesc celor care în spațiul nostru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrare, "gândirea-positum), sunt preluate de "subiectul" filosofiei (gânditorul) așa cum în genere subiectul cunoașterii își preia obiectul. Dar este vorba, în recunoaștere, despre un alt "subiect" decât acesta tocmai evocat și, desigur, despre un alt "obiect" al său, dacă acceptăm convențiile terminologice ale filosofiei moderne; și, până la un anumit punct, în aceasta nu se află nici un pericol. Dictatura judicativului este, așadar, un fenomen filosofic. Dar nu poate fi trecută cu vederea extinderea spațiului său de aplicație dincolo de limitele tradiționale ale filosofiei, către
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
românesc se lucrează încă, chiar dacă între timp de la primii Cronicari până la ultimele traduceri din câțiva filosofi contemporani care au propus, în reconstrucțiile lor, veritabile reforme ale limbii în care au rostit, constrângându-i pe traducători să inițieze ei înșiși "reforme terminologice", semnificative fiind, de exemplu, traducerile din opera lui Hegel sau din cea a lui Heidegger s-au produs anumite evenimente cu sens propriu-zis filosofic. Am în vedere propunerile terminologice ale lui Nicolae Milescu Spătarul, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
au rostit, constrângându-i pe traducători să inițieze ei înșiși "reforme terminologice", semnificative fiind, de exemplu, traducerile din opera lui Hegel sau din cea a lui Heidegger s-au produs anumite evenimente cu sens propriu-zis filosofic. Am în vedere propunerile terminologice ale lui Nicolae Milescu Spătarul, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanul, Samuil Micu, Eufrosin Poteca, Grigorie Râmniceanu, Eftimie Murgu ș.a., toate prinse în unitatea unei opere, și "sistemul rostirii filosofice românești" rostuit de Constantin Noica într-o primă formă, sub
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Grigorie Râmniceanu, Eftimie Murgu ș.a., toate prinse în unitatea unei opere, și "sistemul rostirii filosofice românești" rostuit de Constantin Noica într-o primă formă, sub o anumită inspirație "tematică" primită de acesta de la Mircea Vulcănescu. Apoi am în vedere propunerile terminologice ale lui Lucian Blaga, din structurile sale conceptuale închise. Un efort de prindere sub rostire a unor sensuri poate fi zărit și în lucrarea de față. De aceea, recursul la tradiția noastră rostitoare întru filosofie este cu totul firească. În privința
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care se poate ajunge la ceea-ce-este judicativul constitutiv: și el este timp. Prin urmare, noțiunea și raționamentul sunt elemente esențiale în demersul de "legitimare" a căutării non-judicativului. Autonomia noțiunii și raționamentului față de judecată nu a atins, până acum, decât limite terminologice și de rol specific într-un spațiu structurat de judecată.22 Noțiunea (conceptul) a semnificat, în reconstrucțiile filosofice vechi, unitatea discursului, dar numai ca element al judecății. Târziu, în epoca modernă, Kant deduce tipurile de categorii din tipurile de judecăți
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce prinde o anumită formă la Kant nu este reducția propriu-zisă, ci deducția. Aceasta poate fi gândită și în termenii unei veritabile reducții, dar nu acesta este gândul cel mai bun în sesizarea sensurilor propriu-zis kantiene. De fapt, dincolo de chestiunea terminologică, și neaccentuând poziția foarte importantă în logica transcendentală a termenului "deducție", atunci când demersul kantian trece de la unele instanțe analitice la altele de exemplu, de la tipurile de judecăți la categorii are loc o coborâre pe linia "exemplificării" (folosind un termen al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putință însăși constituirea structurii existențiale a Dasein-ului. Oricum, limbajul filosofic heideggerian nu mai ține cu totul de condiția mult prea tehnică în care l-a dus metafizica modernă; el pare a fi mai apropiat, în semantica sa, se-nțelege, și terminologic, poate și pragmatic, de "situația" sa prearistotelică. Pe de altă parte, Heidegger nu se poate rupe de condiționările istoric-spirituale, filosofice, proprii orizontului său cultural; este cuprins el însuși, cu acest orizont cultural, în gândurile sale care alcătuiesc, împreună cu câteva întrebări
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dod. Flonta, Mircea, Adevăruri necesare?, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Florian, Mircea, Logica lui Aristotel, în vol. Aristotel, Organon I, Editura Științifică, București, 1957. Florian, Mircea, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, ed. rom. cit. Florian, Mircea, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV, ed. rom. cit. Frege, Gottlob, (1) "On sense and reference", în A. W. Moore (Ed.), Meaning and reference, Oxford University Press, 1993. Frege, Gottlob, Scrieri logico-filosofice, I, trad. Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu li se adaugă nimic sunt ca niște gânduri (subl. C.) nici unite, nici separate." Aristotel, Despre interpretare, 1, 16 a; pp. 207-208. (Pentru toate aplicațiile pe marginea tratatelor care alcătuiesc Organon-ul, am consultat mai cu seamă pentru chestiuni terminologice și celelalte ediții indicate în Bibliografie. Citările s-au făcut însă, în toată lucrarea, doar după ediția românească.) 32 " A enunța că ceea ce este nu este, sau că ceea ce nu este este constituie o propoziție falsă; dimpotrivă, o enunțare adevărată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
postulatele gândirii empirice. Cf. Critica rațiunii pure, (1994), "Analitica transcendentală". 46 Edmund Husserl, Cercetări logice I. Prolegomene la logica pură, p. 349. A se vedea, pentru această problemă, Capitolul XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47 Cf. Mircea Florian, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV. Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, art. "analitica"; "dialectica". Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, art. dialektike. 48 Pentru sensurile termenului logos, a se vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a se vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger, Introducere în metafizică; Capitolul al patrulea, C. "Ființă și gândire"; Idem, Ființă și timp, Introducere, Cap. 2, B. "Conceptul de logos". 49 Cf. Sistematica lui Mircea Florian din "Indice terminologic al Organonului". De asemenea, Robin Smith, "Aristotle's Logic", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); <http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. 50 "De aceea o premisă silogistică în genere va fi o afirmație, ori
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
447. 155 Cf. Heidegger, Ființă și timp (FT), Introducere, II, § 8; p. 51-52. A se vedea și nota de la p. 52, aparținând lui Gabriel Liiceanu. În cuprinsul acestei aplicații va fi citată doar ediția românească indicată. Pentru anumite chestiuni, îndeosebi terminologice, au fost consultate și celelalte ediții menționate în Indicele bibliografic.) 156 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (PFF). Pentru chestiuni de "reprezentare" a acestei lucrări în proiectul mai larg din Ființă și timp, a se vedea și: "Postfața editorului german" și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și "Nota traducătorilor". 157 Înțelesul termenului Dasein este stabilit de Heidegger încă de la începutul lui Sein und Zeit: Această ființare, care suntem de fiecare dată noi înșine, și care, printre altele, deține posibilitatea de a fi a interogării, o concepem terminologic ca Dasein." FT, Introducere, I, 2; p. 12. 158 Cf. Edmund Husserl, Ideen I / Idées directrices pour une phénoménologie; pentru precizări terminologice, îndeosebi § 148 "Les problèmes de la raison thèorique ressortissant a l'ontologie formelle". Poate fi consultată și ediția (traducerea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de fiecare dată noi înșine, și care, printre altele, deține posibilitatea de a fi a interogării, o concepem terminologic ca Dasein." FT, Introducere, I, 2; p. 12. 158 Cf. Edmund Husserl, Ideen I / Idées directrices pour une phénoménologie; pentru precizări terminologice, îndeosebi § 148 "Les problèmes de la raison thèorique ressortissant a l'ontologie formelle". Poate fi consultată și ediția (traducerea) românească, apărută între timp: Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filosofie fenomenologică, trad. Christian Ferencz-Flatz, Editura Humanitas, București, 2011
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pasaj din Plotin: Dar istoria filozofiei a părăsit, de mai multe secole, această specie a filozofării. Astă zi, filozoful vrea să se distingă mai curând prin uitare de sine: umblă la fine țuri chintesențiale, afectează „rigoarea“ științei, construiește ample pagode terminologice, sisteme atotcuprinzătoare, cu atât mai valabile cu cât el e mai absent, ca persoană vie, din „tehnicitatea“ lor. Înțeleptul antic se concentra, hipnotic, asupra ordinii lui interioare, asupra „stabilizării“ umorilor curente, asupra unor procedee ale construcției de sine în perspectiva
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]