5,251 matches
-
măsură, pentru fertilizarea solului. Vitele mari (boii și caiiă erau folosite pentru muncile agricole și pentru tracțiune. Pentru asigurarea laptelui erau crescute vacile, iar pentru diferite sortimente de brânză și pentru lână din care se confecționau piese de îmbrăcăminte și textile de interior erau crescute oile. Acestea erau folosite și pentru târlirea terenurilor de pe înălțimi. Porcii erau și ei crescuți în număr mare, fiind alături de celelalte animale amintite un important articol de export. Vânătoarea a fost favorizată de prezența unei vaste
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
banda lui Bujor. Expoziția Colecția Preot „Vasile Heisu” este deschisă la sediul Primăriei din comuna Răcăciuni încă din anul 1972. Colecția este rodul strădaniilor preotului Vasile Heisu ( care timp de mai multe decenii a colecționat piese de port popular și textile de interior din satele din sudul județului Bacău, situate de o parte și de alta a Siretului: Răcăciuni, Orbeni, Pâncești, Parava, Valea Seacă și Corbasca. Având ca spațiu de expunere un hol și șase camere, piesele sunt expuse în vitrinenișă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
primii ani ai celui următor au fost: Școală de Medicină Veterinară din Bruxelles (1832), Școala Militară din Bruxelles (1834), Institutul Superior de Comerț din Anvers (1852), Institutul Agronomic din Gembloux (1860), Școala de Război din Bruxelles (1868), Școala Superioară de Textile din Verviers (1894), Institutul Superior de Comerț din Mons (1899), Institutul de Medicină Tropicală din Anvers (1906), Universitatea Coloniala a Belgiei din Anvers (1920)3. Monopolul statului asupra învățământului universitar a luat sfârșit relativ rapid. Actul fundamental belgian din 1831
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
România: runda I Acest context nefavorabil nu a constituit un impediment în calea eforturilor României de a-și asigura "Clauza" pentru exporturile către America. Pe 4 ianuarie, Washingtonul a anunțat semnarea de curînd a unui acord cu România, în domeniul textilelor, și după trei săptămîni, Leonard Meeker, ambasadorul Americii la București, a solicitat Departamentului de Stat să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate", pentru produsele sale1413. Kissinger era, totuși, adeptul politicii "temperate", fapt pentru care l-a și avertizat pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ședința pe 30 mai, numindu-l pe Milton Rosenthal, președintele Corporației Engelhard Minerals and Chemicals în funcția de președinte al delegației americane, în locul lui Gabriel Hauge. Pe 2 iunie, Statele Unite și România au semnat un acord în domeniul bumbacului și textilelor 1725 și cu patru zile mai tîrziu, Comitetul de Finanțe al Senatului și-a început audierile pentru tratatul comercial. Audierile erau programate pentru două zile, 6 iunie și 8 iulie. În prima zi, Comitetul lui Russell Long a audiat o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ample, adesea obositoare, pe tema detaliilor unor contracte"1777. Noile contracte au făcut să crească importurile românești. Pentru a-și echilibra comerțul, Bucureștiul s-a străduit din greu să-și sporească exporturile, mai ales în domeniile plăcilor de metal și textilelor. În 1975, România a expediat cu vaporul, în America, produse în valoare de 133 de milioane de dolari. În 1976, avea să vîndă mărfuri în valoare de 198 milioane de dolari și în 1977, de 233 milioane de dolari. Și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
despre recenta măsură a Senatului. Spitzer spera ca măsurile Congresului să nu afecteze emigrarea evreilor din România 2467. A doua zi, Bucureștiul și Washingtonul au făcut un schimb de note diplomatice, în vederea lărgirii și reînnoirii acordurilor din 1984, din domeniul textilelor 2468. Viceprim-ministrul român, Dimitrie Ancuța, împreună cu alte înalte oficialități au luat parte la o recepție oferită de Ambasada Americană, cu ocazia Zilei Independenței. Cu acest prilej, Ceaușescu i-a trimis lui Reagan o telegramă de felicitare 2469. În acest timp
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rulmenții, strungurile, etc. 9 N. Sută, Op. Cit., p. 176 ponderea deținută în exporturile românești de mărfuri de aproape 14 ori în perioada 1950-1989 (tabelul 3.2), remarcându-se pe primele locuri în special produsele intensive în factorul muncă (țesături, confecții, textile, tricotaje, încălțăminte, covoare, mobilă, etc.). Tabelul 3.2. Dinamica structurii exportului de mărfuri al României în perioada 1950 1989 EXPORT 1950 1960 1970 1980 1989 Mașini, utilaje și mijloace de transport 4.2% 16.7% 22.4% 24.9% 29
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
candidate. Unul dintre elementele principale care au atras investitorii străini în România a fost reprezentat de forța de muncă ieftină și posibilitatea unui acces facil la o serie de piețe din țările slab dezvoltate. Ca urmare, în acele ramuri industriale (textile, confecții, prelucrarea lemnului, etc.) care necesită un volum substanțial de muncă, riscul de majorare a ratei șomajului pe termen scurt și mediu este destul de redus. deficitul balanței comerciale și de plăți externe, ca urmare a unor creșteri superioare ale importurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
finalizat până la data de 1 ianuarie 2001; În cadrul comerțului cu Ungaria, pentru un număr însemnat de produse din această categorie, taxele vamale au fost eliminate chiar în momentul intrării în vigoare a Acordului. În cazul produselor chimice, din lemn, hârtie, textile, oțel precum și pentru o parte a produselor industriei constructoare de mașini, taxele vamale au fost suprimate progresiv până la 1 ianuarie 2000. Liberalizarea completă s-a realizat la 1 ianuarie 2002, când au fost eliminate complet și taxele vamale care se
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a revizuit Lista în vederea punerii în practică a Sistemului armonizat în anul 1996 și, în același timp pentru a liberaliza, începând de la 1 ianuarie 2000, comerțul cu produse ale tehnologiei informației 22. De asemenea, pentru a asigura integrarea comerțului cu textile (fire și fibre textile, țesături, produse textile finite și îmbrăcăminte) în cadrul GATT s-a solicitat tuturor țărilor membre eliminarea restricțiilor într-o perioadă de 10 ani (până la 1 ianuarie 2005), când se va realiza liberalizarea totală a livrărilor. În domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare (2002); adoptarea permanentă a măsurilor pentru monitorizarea și implementarea politicii textile comunitare și consultarea Comisiei Europene înainte de întreprinderea măsurilor de integrare a produselor sau cotelor prevăzute de Acordul privind textilele și confecțiile; compatibilizarea tuturor acordurilor și tratatelor bilaterale ale României cu obligațiile de membru al UE, în special cele referitoare la comerț, cooperare economică și tehnică până la data aderării; pregătirea pentru aplicarea Tarifului Vamal Integrat Comun (2005). Progresele înregistrate de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
al doilea rând, se observă faptul că România este specializată întrun număr realtiv redus de sectoare, avantajele comparative în relația cu UE concentrându-se în mare parte în cinci secțiuni din Nomenclatorul Combinat: produse din lemn, exclusiv mobilier (IX), materiale textile și articole din acestea (XI), încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare (XII), metale comune și articole din acestea (XV) și mărfuri și produse diverse (XX). Tabelul 7.1. Avantajele comparative ale României în relația cu UE 15 pe secțiuni conform
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
0,0566 0,0498 0,0498 0,0416 0,0447 0,0428 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1994-2003, INSSE Dintre grupele de produse menționate anterior, cele mai ridicate valori ale avantajului comparativ față de UE au fost înregistrate de textile (grupa XI) și încălțăminte (grupa XII), ramuri care reprezentau în anul 2002 aproape jumătate din exporturile românești cu destinația UE. Pe termen mediu și lung însă, datorită faptului că aceste ramuri industriale necesită un volum mare de lucru, se caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
12 diferența ar fi fost mult mai importantă în cazul modificării bazei de raportare prin utilizarea anului 1991, când produsele cu grad scăzut de complexitate au deținut peste 57% din exporturile românești aferente industriei prelucrătoare de UE (secțiunea IX: materiale textile și articole din acestea) pentru toată perioada 1993-2002 a înregistrat o majorare mai lentă a exportului (5,1 ori), fiind foarte aproape de medie. Printre sectoarele industriale care au înregistrat o dinamică inferioară mediei, reducându-și în acest fel și ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
concentrare a importurilor de produse industriale care provin din UE se observă o tendință ușor descendentă, mai ales începând din anul 1999, drept consecință firească a reducerii ponderilor 13 M. Diaconescu, Op. Cit., p. 268 deținute de principalele două secțiuni: materiale textile și articole din acestea (XI) de la 26,04 % în 1999 până la 23,07% în 2002 și mașini, echipamente electrice și aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul sau imaginile (XVI) de la 26,43% în 1999 până la 23,77% în anul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de produse industriale din UE a fost dominată de sectoarele cu un grad mediu și ridicat de complexitate: mașini și aparate, echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul sau imaginile (XVI), mijloace și materiale de transport (XVII), materiale textile și articole din acestea (XI), produse chimice (VI), materiale plastice, cauciuc și articole din acestea (VII), etc. Numai aceste cinci grupe au totalizat în anul 2002 peste 70% din importurile de produse provenind din UE (tabelul 7.4 ), lucru care
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
nivel continental, bazată pe operații de procesare în exterior, caracterizată prin export temporar de produse intermediare și prin reimport de produse finale în vederea comercializării lor în țară sau pe terțe piețe"15. Implicațiile directe ale acestui fenomen asupra industriei de textile și confecții s-au reflectat pe de o parte în reducerea fără precedent a activităților specifice producției intermediare (țesătorii, filaturi, etc.), numai în perioada 1996-2002 importurile totale de fire, țesături, articole necuprinse în altă parte și produse conexe (cod SITC
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
comparative, o analiză mai atentă și la un nivel mai înalt de detaliu dezvăluie o serie de caracteristici interesante. Astfel, se importă cu predilecție mașini și echipamente care sunt folosite în cadrul sectoarelor puțin intensive în tehnologie, cum ar fi prelucrarea textilelor, metalelor, maselor plastice sau a lemnului 17. În al doilea rând, un loc important îl ocupă și bunurile de folosință finală, printre care se numără: aparatele radio-TV și video, telefoanele mobile, etc., care nu dețin nici un rol în retehnologizarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
gamă sortimentală cât mai extinsă de produse alimentare de o calitate cât mai ridicată. Prin efectuarea unei analize structurale a exporturilor românești de produse agricole pot fi evidențiate următoarele caracteristici: 17 în perioada 1996-2002 importurile totale de mașini pentru prelucrarea textilelor și pieilor (cod SITC 724) au fost de peste 915 milioane dolari SUA, conform www.intracen.org 18 D. Dăianu, R. Vrânceanu, Op. Cit., p. 250 19 Având 14,8 milioane hectare de teren agricol (peste 62% din suprafața totală), România este
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fi mult diminuat comparativ cu anii anteriori, acesta concentrându-se cu precădere în sectoarele pentru care ratele tarifului consolidat precum și cele efective sunt relativ ridicate în prezent sau mult mai reduse (caz extrem de rar) față de cele ale UE (produsele agroalimentare, textilele și confecțiile). Pe lângă efectele provocate de liberalizarea comerțului exterior, un rol important a fost deținut și de diminuarea sau eliminarea subvențiilor care au fost acordate anumitor ramuri industriale sau liberalizarea sistemului de prețuri. Din punctul de vedere al producătorilor, implicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
deținută de produsele textile, de confecții, pielărie, încălțăminte, metalurgie și produse din lemn. Problema este reprezentată de faptul că, majoritatea acestor sectoare dețin un potențial de creștere destul de scăzut pe piața mondială, sunt sectoare economice sensibile pentru UE (metalurgia și textilele) sau sunt intensive în forță de muncă slab calificată (textile, încălțăminte, lemn), atu-ul lor principal fiind în prezent nivelul extrem de scăzut al salariilor din țara noastră, avantaj care pe termen mediu și lung va dispare. Deteriorarea permanentă a deficitului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
produse din lemn. Problema este reprezentată de faptul că, majoritatea acestor sectoare dețin un potențial de creștere destul de scăzut pe piața mondială, sunt sectoare economice sensibile pentru UE (metalurgia și textilele) sau sunt intensive în forță de muncă slab calificată (textile, încălțăminte, lemn), atu-ul lor principal fiind în prezent nivelul extrem de scăzut al salariilor din țara noastră, avantaj care pe termen mediu și lung va dispare. Deteriorarea permanentă a deficitului balanței comerciale și de cont curent a constituit o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
sectoare cu o viteză superioară față de nivelul productivității, va determina sporirea costurilor cu forța de muncă în termeni reali, aspect care implică inevitabil și o diminuare a avantajelor comparative caracteristice sectoarelor care utilizează în mod intensiv acest factor de producție (textile, confecții, încălțăminte, prelucrarea lemnului). Această stare de fapt se va prelungi și după momentul aderării propriu-zise a României la UE, fiind corelată cu 26 ConformUNECE Economic Survey of Europe 2004 No. 1, ritmul mediu anual de creștere a PIB pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fiind deținută de produsele textile, confecții, pielărie, încălțăminte, metalurgie și produsele din lemn. Problema este reprezentată de faptul că, majoritatea acestor sectoare dețin un potențial de creștere destul de scăzut pe piața mondială, sunt sectoare economice sensibile pentru UE (metalurgia și textilele) sau sunt intensive în forță de muncă slab calificată (textile, încălțăminte, lemn), atu-ul lor principal fiind în prezent nivelul extrem de scăzut al salariilor din țara noastră, avantaj care pe termen mediu și lung va dispare, datorită creșterii concurenței în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]