2,929 matches
-
poc! AHAB vorbește singur Ă Ce spectacol! Ce zgomot! Ciocănitoarea căruntă ciocănind în copacul găunos! Orbii și muții, sunt de pizmuit acum. Ia te uită! obiectul acela e așezat pe două coșuri pline eu saule. Mare pișicher e omul ăsta! Tic, tac - parcă ar fi clipele vieții unui om! O, cît de imateriale sînt toate lucrurile materiale! Există oare ceva real, în afara gîndurilor imponderabile? Iată însuși simbolul temut al morții îngrozitoare, devenit - printr-o pură întîmplare - un simbol al speranței și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Efectul de omenie al gesturilor Oamenii cei mai seducători sunt, fără îndoială, cei care au cel mai simplu mod de comunicare. Foarte departe de perfecțiune, prin felul lor de a fi sunt uneori neîndemânatici și pot chiar să aibă unele ticuri în comportament, gesturi sau atitudini pe care nu le regăsim la nimeni altcineva. Dar, lucru straniu, tocmai ciudățeniile modului lor de comunicare îi fac seducători. Politicienii știu foarte bine acest lucru. Ei știu că întotdeauna le crește popularitatea atunci când sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ea singură, este cea care ne face seducători. În mod paradoxal și contrar subînțelesului anumitor precepte, pentru a fi cu adevărat seducător nu rebuie să ne controlăm, ci să ajungem să ne lăsăm purtați de val, să dăm frâu liber ticurilor care dovedesc autenticitatea comportamentului nostru. De alfel, unele dintre gesturile noastre sunt ceea ce se numește „ritornelă gestuală”. Avem tendința de a le repeta mai des decât altele, pur și simplu pentru că aceste gesturi sunt transpunerea vizibilă a categoriilor de gânduri
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
alfel, unele dintre gesturile noastre sunt ceea ce se numește „ritornelă gestuală”. Avem tendința de a le repeta mai des decât altele, pur și simplu pentru că aceste gesturi sunt transpunerea vizibilă a categoriilor de gânduri frecvente. Nu este vorba despre adevărate ticuri, ci, mai degrabă, de exprimarea atitudinii noastre psihologice. Gesturile care anulează distanțele Seducția nu este una dintre preocupările noastre constante. În viață, atunci când modul nostru de comunicare este de bună calitate, ne apropiem de interlocutori, fără să fi vrut neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
decât inspectorul de școală veche cu melon, vocabular ales și comportament previzibil. Modelul detectivului „dur” și al povestirii hard-boiled se ivește la începutul anilor ’20, în povestirea Three Gun Terry a lui Carroll John Daly. Cititorul va recunoaște cu ușurință ticurile de comportament și violența de limbaj și acțiune caracteristice viitorilor detectivi ai lui Hammett și Chandler. Hammett a dat cel dintâi consistență - într-o epocă dominată de geniul propoziției eliptice a lui Hemingway - noului personaj. Detectivul ieșit din infernul primului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de limbaj, dar și formulele gata construite constituie o bogăție idiomatică de pe urma căreia un operator inteligent poate extrage beneficii enorme. De altfel, puține dintre personajele lui Chandler nu posedă un jargon de uz personal - când nu sunt victime ale propriilor ticuri de vorbire. Ca să rămân la exemplul de mai sus, domnișoara Gonzales își presară discursul cu vocabula amigo, a cărei funcție este una clar autoreferențială și nu direct comunicativă: modul insidios-superior în care este introdusă în discuție vorbește despre insolența, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vise/ Pot răsări din somnu-acesta-al morții” - W. Shakespeare, Hamlet, Opere complete 5, Editura Univers, București, 1986, p. 372, trad. Leon Levițchi și Dan Duțescu) și, în afara puternicei sonorități, nu stabilește neapărat o legătură cu substanța cărții. E mai degrabă un tic al lui Parker, care a apelat adeseori la scriitori de prim-plan pentru a-și boteza cărțile: The Widening Gyre (1983) împrumută o sintagmă din faimoasa poezie The Second Coming a lui W.B. Yeats; Valediction (1984) e inspirată de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
informația este o resursă a organizațiilor și persoanelor fizice, devenind principala sursă de bunăstare a firmei și individului; informația stă la baza unor noi ramuri economice, în dezvoltare rapidă; informația poate fi utilizată în comun, fără a se consuma; dezvoltarea TIC revoluționează activități fundamentale ale societății umane: afacerile, învățământul, guvernarea, managementul întreprinderii. Domeniul tehnologiilor informației numerice (TI) este domeniul tehnic probabil cel mai dinamic și cu penetrarea cea mai largă în gospodărie și societate, datorate: banalizării informației (orice tip de informație
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
între utilizator și calculator se interpuneau încă analistul, programatorul, operatorul de date, controlorul datelor, administratorul arhivei de informație. Entitatea organizațională caracteristică era centrul de calcul, cu zeci sau sute de persoane, majoritatea operatori. În prezent, contactul dintre utilizator și sistemul TIC este direct, utilizatorul acționând dispozitive prietenoase staționare (de exemplu, PC) sau mobile (de exemplu, PDA, tableta), eventual fiind identificat prin utilizarea cartelei cu microprocesor. Aplicațiile standardizate pe baza celei mai bune experiențe mondiale și importante posibilități de localizare prin parametrizare
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu instituțiile statului, respectiv accesul utilizatorilor la fonduri de informație cu ajutorul sistemelor TI, conectate în rețea la nivelul unei organizații sau global. Informația de intrare, care nu este introdusă de utilizator, este culeasă automat sau este preluată din alte sisteme TIC. Clientul are un număr de personal de specialitate TIC redus, necesar administrării datelor și sistemelor, elaborării de strategii de dezvoltare a informatizării, asistentei managerilor și celorlalți utilizatori, dezvoltarea aplicației în limitele posibilităților sale, precum și realizarea interfeței dintre utilizatori și furnizori
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informație cu ajutorul sistemelor TI, conectate în rețea la nivelul unei organizații sau global. Informația de intrare, care nu este introdusă de utilizator, este culeasă automat sau este preluată din alte sisteme TIC. Clientul are un număr de personal de specialitate TIC redus, necesar administrării datelor și sistemelor, elaborării de strategii de dezvoltare a informatizării, asistentei managerilor și celorlalți utilizatori, dezvoltarea aplicației în limitele posibilităților sale, precum și realizarea interfeței dintre utilizatori și furnizori. Întreținerea sistemelor TIC este încredințată furnizorilor, standardizându-se organizarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
un număr de personal de specialitate TIC redus, necesar administrării datelor și sistemelor, elaborării de strategii de dezvoltare a informatizării, asistentei managerilor și celorlalți utilizatori, dezvoltarea aplicației în limitele posibilităților sale, precum și realizarea interfeței dintre utilizatori și furnizori. Întreținerea sistemelor TIC este încredințată furnizorilor, standardizându-se organizarea cu două niveluri: centru de ajutor (helpdesk), respectiv entitățile organizaționale, specializate pentru realizarea problemelor tehnice. Proiectanții de produse program, din întreprinderile de produse program, au la dispoziție instrumente avansate pentru planificarea proiectului, analiza aplicației
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Application Service Provider). Există două opțiuni principale: a) externalizarea (outsourcing) a activităților care implică tehnicitate ridicată (proiectare, implementare, întreținere, dezvoltare), b) găzduirea completă a aplicației necesare de către furnizor (hosting). Aceste soluții corespund tendinței din ce în ce mai bine conturate, conform căreia furnizorii de TIC se transformă din ofertanți de produse, în ofertanți de servicii. Într-un anumit sens, TI tinde să capete caracterul unei noi utilități a societății moderne (ca și electricitatea și telecomunicațiile). Factori posibili inhibitori ai dezvoltării ASP pot fi de natura
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a deciziei managementului executiv; se garantează protecția și securitatea informației; se garantează calitatea rezultatelor, inclusiv recunoașterea lor de către organele financiare ale statului și există bănci interesate în promovarea e-business; instituțiile de stat, în care: numărul de personal din domeniul TIC este redus, iar salarizarea sa este sub cea din cazul unei firme de profil; aplicația nu prezintă secret de stat; se asigură serviciul de comunicații securizat și performant; se poate garanta protecția și securitatea informației. Perspective ale evoluției domeniului IT
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
mai ales, de transparența, care este un acquis communautaire. Totodată, statul este în primul rând un sistem de colectare, prelucrare și distribuire de informație și mijloace financiare. Exemple de probleme mari ce nu pot fi rezolvate fără soluții TI (și TIC) integrate și orientate în rețea sunt: descentralizarea coerentă a deciziei; blocajul financiar; corupția și economia subterană; realizarea unor sisteme informatice mari: (cadastrul general și publicitatea imobiliară, impozitarea venitului global, asigurarea sănătății etc.). Există oportunități mari pentru sectorul TIC, în general
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
TI (și TIC) integrate și orientate în rețea sunt: descentralizarea coerentă a deciziei; blocajul financiar; corupția și economia subterană; realizarea unor sisteme informatice mari: (cadastrul general și publicitatea imobiliară, impozitarea venitului global, asigurarea sănătății etc.). Există oportunități mari pentru sectorul TIC, în general, și, mai ales, pentru sectorul TI. TI, respectiv TIC pot contribui decisiv la rezolvarea multelor probleme, în condiții apropiate de o adevărată criză de sistem existentă, prin îmbunătățirea tehnologiilor managementului statului la nivel central și local. Aceasta implică
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a deciziei; blocajul financiar; corupția și economia subterană; realizarea unor sisteme informatice mari: (cadastrul general și publicitatea imobiliară, impozitarea venitului global, asigurarea sănătății etc.). Există oportunități mari pentru sectorul TIC, în general, și, mai ales, pentru sectorul TI. TI, respectiv TIC pot contribui decisiv la rezolvarea multelor probleme, în condiții apropiate de o adevărată criză de sistem existentă, prin îmbunătățirea tehnologiilor managementului statului la nivel central și local. Aceasta implică prioritizare și planificare riguroasă a acțiunilor, ținând seama de toate condiționările
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în primul rând o schimbare de mentalitate, în toate segmentele vieții socio-economice și la toate nivelurile.<footnote R. Rughiniș, R. Deaconescu, G. Milescu, M. Bardac, Introducere în sisteme de operare, Editura Printech, 2007, p. 159. footnote> Impactul economico-social considerabil al TIC este sugerat și de deplasarea populației ocupate înspre infrastructura informațională, în cadrul deplasării generale de la sectoarele primar și, în mai mică măsură, secundar, spre sectorul terțiar (al serviciilor) al economiei naționale. Creșterea importanței economice a TIC, care devine sectorul cel mai
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
footnote> Impactul economico-social considerabil al TIC este sugerat și de deplasarea populației ocupate înspre infrastructura informațională, în cadrul deplasării generale de la sectoarele primar și, în mai mică măsură, secundar, spre sectorul terțiar (al serviciilor) al economiei naționale. Creșterea importanței economice a TIC, care devine sectorul cel mai important al lumii moderne, este evidentă și continuă. Importanța economică a utilizării TIC este mai puțin evidentă, existând și extrema în care se afirmă: „Calculatoarele nu aduc profit.” La cealaltă extremă se situează părerile unor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
generale de la sectoarele primar și, în mai mică măsură, secundar, spre sectorul terțiar (al serviciilor) al economiei naționale. Creșterea importanței economice a TIC, care devine sectorul cel mai important al lumii moderne, este evidentă și continuă. Importanța economică a utilizării TIC este mai puțin evidentă, existând și extrema în care se afirmă: „Calculatoarele nu aduc profit.” La cealaltă extremă se situează părerile unor efecte economice foarte mari, ale eliminării deficiențelor manageriale la nivel macroeconomic. Această părere întărește importanța achizițiilor publice, o
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
estimând cheltuielile statelor la aproape 50% din PIB-ul mondial. Desigur, obținerea eficienței economice nu este automată. Numai perfecționarea tehnologiei, fără reingineria proceselor de afacere, poate să genereze doar creșterea costurilor. De aceea, este necesară colaborarea întreprinderii cu furnizorii de TIC și cu consultanții. Din fericire, după ani de dezvoltare nepolarizată, a apărut voința politică de promovare a societății informaționale în România. Afirmația se susține prin următoarele argumente: înființarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, domeniul TIC fiind deci reprezentat în Guvern
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
colaborarea întreprinderii cu furnizorii de TIC și cu consultanții. Din fericire, după ani de dezvoltare nepolarizată, a apărut voința politică de promovare a societății informaționale în România. Afirmația se susține prin următoarele argumente: înființarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, domeniul TIC fiind deci reprezentat în Guvern; crearea Grupului de Promovare a Tehnologiilor Informației, cu atribuții privind: stabilirea direcțiilor strategice pentru trecerea la societatea informațională în România și aprobarea proiectelor importante de utilizare a TIC și bugetelor aferente; prevederea unui capitol referitor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
înființarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, domeniul TIC fiind deci reprezentat în Guvern; crearea Grupului de Promovare a Tehnologiilor Informației, cu atribuții privind: stabilirea direcțiilor strategice pentru trecerea la societatea informațională în România și aprobarea proiectelor importante de utilizare a TIC și bugetelor aferente; prevederea unui capitol referitor la societatea informațională, în programul de dezvoltare al României; promovarea, respectiv pregătirea de acte normative specifice: legea semnăturii electronice; legea comerțului electronic; legea anti-fraudă electronică; legea notarului electronic; pachet de legi referitoare la
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de dezvoltare al României; promovarea, respectiv pregătirea de acte normative specifice: legea semnăturii electronice; legea comerțului electronic; legea anti-fraudă electronică; legea notarului electronic; pachet de legi referitoare la comunicații; pachet de reglementări fiscale, avantajoase pentru cei ce lucrează în domeniul TIC; aprobarea programelor din domeniul TIC, din care proiecte de sisteme TI și lansarea licitațiilor pentru proiecte de sisteme TI. Cele de mai sus arată înlăturarea treptată a obstacolelor legislative și, deosebit de important, implicarea managementului executiv al statului în problema societății
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
respectiv pregătirea de acte normative specifice: legea semnăturii electronice; legea comerțului electronic; legea anti-fraudă electronică; legea notarului electronic; pachet de legi referitoare la comunicații; pachet de reglementări fiscale, avantajoase pentru cei ce lucrează în domeniul TIC; aprobarea programelor din domeniul TIC, din care proiecte de sisteme TI și lansarea licitațiilor pentru proiecte de sisteme TI. Cele de mai sus arată înlăturarea treptată a obstacolelor legislative și, deosebit de important, implicarea managementului executiv al statului în problema societății informaționale. Se poate deschide o
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]