541,899 matches
-
Cei doi, Lovinescu și Cioculescu cel de 70 de ani, sînt necruțători cu tînărul critic Cioculescu. Toxinele, spiritul polemic mult prea dezvoltat, agitația, răutatea, verva ironică sînt destule motive pentru ca doi "bătrîni" să-i zîmbească ironic și nervos, în același timp, unui tînăr. Nu e cazul să spunem, ca la orice aniversare, că Șerban Cioculescu rămîne un scriitor extrem de actual, că a scris texte memorabile. Cioculescu nu este autorul care să dea verdicte pentru istorie, care să încerce să-l prindă
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
plin pe acest critic. într-un alt pasaj din Amintiri (1981), povestește cum i-a decriptat lui Lovinescu în numai cîteva fraze un vers obscur al lui Mallarmé. Lovinescu a reacționat dur, spunînd că simplifică nepermis un poem. După cîtva timp, povestește Cioculescu, interpretării i-a fost recunoscută valoarea chiar de către Lovinescu... Nu era un vers reprezentativ pentru Mallarmé, era ales la întîmplare. Cioculescu găsește esențialul în orice piesă a operei. Viziunea profund organică asupra literaturii îl aduce neașteptat în actualitate
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
manevre complexe de popularizare a literaturii: agresivitate echilibrată de livresc, metodă diluată în narativ. Chiar "eșuarea" sa în biografic pe care mulți critici au sancționat-o este un model. Autonomia textului este demonstrată, dar pentru criticul nostru pare, în același timp, sursa analizei seci, fără atracție. Cioculescu face din elemente filologice clasice, elemente de poveste. Niciodată critica nu a intrat atît de bine în anecdotic așa cum se întîmplă în "mărturiile" sale. Cioculescu suferă în zilele noastre de o boală specifică unui
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
cu amănunte neașteptate (și, unele, nu îndeajuns verificate). Tot să citești așa critică sau literatură, cum vreți să-i spuneți. A fost reeditată de curînd și Viața lui I.L. Caragiale. O savuroasă carte, mai mult decît simplu material documentar. Tot timpul îți pui întrebarea de ce un spirit atît de fin se epuizează în elucidarea unor minore încurcături biografice. Apoi nu-ți rămîne decît să savurezi această contradicție, aproape inexistentă în critica românească. Impresionismul românesc a înghițit și spirite mult mai puțin
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
ai înțelege- pe care noii critici le au cu scriitorii vechi". Ne place sau nu, tinerii îi judecă pe predecesori cu nonșalanță și este posibil ca anumite lucruri care pentru unii au însemnat o importantă miză, pentru cei de peste oarecare timp să devină dacă nu de neînțeles, oricum ceva derizoriu. Citatul pe care îl aduce domnul Manolescu în editorial este destul de dur, despre iluzia scriitorului din anii '60 -'80 care se credea un luptător și care după '89 s-a trezit
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
revistă este și o foarte bună cronică a Ioanei Pârvulescu, o reluare mai degrabă, dar foarte necesară, a unui volum din jurnalul lui Mircea Zaciu. Și lucrurile se leagă astfel foarte bine pentru că, așa cum se spune în cronică, peste scurt timp tinerii vor avea nevoie de note de subsol pentru a înțelege chiar despre ce personaje este vorba acolo. Pentru că scriitorii "buni" au rămas chiar 'fără putere' și marea masă de români s-a pliat mai repede pe oferta celor "răi
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
tot cei cu voie de la partid, încât adevărul a fost strecurat în doze calculate de sistem, combinate cu elemente de pervertire. Doar cărțile lui Paul Goma ar fi fost cu adevărat luptătoare dacă ar fi fost accesibile publicului larg la timpul potrivit. Ele există acum peste tot și e bine și așa. Or el este negat ca scriitor, pur și simplu, cu seninătate, de cel mai în vogă critic. Și atunci? Metafora are și ea rolul ei și numai graba poate
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
la ele. Relatările acestea ar șterge și incriminările. Și nu doar ca gen memorialistic sau documentar ca până acum, dar dezvoltat și ca ansamblu epic. Scriitorii cer, teoretic cu îndreptățire, recunoașterea meritului de a oferi imaginea unui loc, a unui timp... Din păcate ei nu ne-au spus mai nimic despre anii de comunism. Mulți acuză cerbicia cu care sunt păstrate arhivele fostei securități, dar martorii atâtor evenimente de ce nu își deschid propriile lor 'arhive'? Lipsesc cărțile care să ne zugrăvească
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
prima vedere nu pare să aducă schimbări notabile față de precedentele volume, cea mai recentă carte de versuri a lui Ion Mircea (Șocul oxigenului, Editura Vinea, 2002), atrage atenția întîi și-ntîi prin accentuatul caracter scenic al multor pasaje (faptul că între timp poetul a scris chiar o piesă de teatru, bine primită de public și de critică, ar putea constitui încă un argument în favoarea autenticei sale vocații dramatice). Cert este că Ion Mircea scrie acum o poezie cu personaje, ceva mai ludică
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
neverosimil și mister, ca în grafica suprarealistă ("o pisică de angora cu blănița-ntr-un nimb de musculițe și fluturi/ se înalță de pe acoperișul/ casei vecine la cer"), în timp ce altele materializează, într-o manieră cam previzibilă, abstracții: Apoi a fost Timpul./ Cine afirmă că nenăscuții nu au/ noțiunea lui/ se înșeală. Ei poartă/ chiar la încheietura din os moale/ și străveziu a viitoarei mîini/ un afluent, un mic ceasornic,/ fluid-tremurător ca o piftie". Cele mai reușite poezii din volum rămîn însă
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
să-l dea la o parte, din propriul său partid. Acesta e scenariul cel mai negru. În realitate, cred că dl Năstase se bizuie pe asul din mînecă al intrării în NATO și atunci s-a grăbit să pluseze la timp. Premierul știe că intrarea în NATO nu va aduce belșug peste noapte în România, și că, după primul moment de entuziasm, românii își vor reaminti că trăiesc prost. Și vor fi nemulțumiți că trăiesc la fel de prost. Decontul acestei nemulțumiri nu
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
Iulia Popovici Cartea lui William Totok, cunoscut (deși mai ales în cercuri de cunoscători) scriitor timișorean de limbă germană, emigrat în Germania Federală în 1987, este în același timp povestea unei odisei răsturnate (nu a întoarcerii, ci a plecării de acasă) și o odisee ea însăși, prin care autorul încearcă o împăcare cu acest "acasă" aducător de amintiri dureroase. Cofondator al Aktiongruppe Banat (Grupul de Acțiune Banat), nu o
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
Gheorghe Berindei, Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Mihai Horea, Florin Mitroi, Horia Paștina, Ștefan Sevastre, Afane Teodoreanu, Mircea Tohătan și Vasile Varga. Prezența constantă este aceea a lui Mihai Sârbulescu însuși, moderatorul și, în același timp, cel de-al paisprezecelea pictor care provoacă și, implicit, participă la ampla discuție despre ucenicie. Pentru o mai bună înțelegere a naturii și a scopului acestei cărți, unică pînă acum în literatura noastră de specialitate, unică atît prin intenția de
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
tumorii istorice" reprezentate de veacurile XIX și XX, care trebuie să se resoarbă pentru a nu duce spre un final apocaliptic." Veni-va oare vremea când nu vei mai fi suspect ori de câte ori aduci vorba despre secolul al XVIII-lea? Cât timp vom mai fi obligați să rumegăm ura fascistă împotriva Epocii Luminilor sau destinul tragic pe care stalinismul l-a aruncat asupra ei?" Surprizele lui Fragonard, Secretul lui Rodin, Strategia lui Céline, Proust și experiența interioară, Nebunia Saint-Simon, Islamul sub voal
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
Dinu Flămând, e un vrăjitor care învie. Philippe Sollers, Războiul gustului. Traducere de Dinu Flămând. Editura Polirom, 2002. ...fiindcă Joyce scandase cândva latinește La o nouă ediție a povestirilor care studiază misterul mării prin apa luată în pumni, după ce, între timp, există și o bună traducere a celebrului Ulysses în limba română, cititorul Oamenilor din Dublin poate avea certitudinea că Ulysses fusese gândit în 1906 ca idee de povestire în Dubliners: așa cum fiecare capitol al marelui roman joycean e scris într-
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
matur). Stilul povestirilor urmează felul de a fi al personajelor. La prima vedere acestea par "tunse" de austeritatea catolicismului irlandez la început de secol XX, incapabile de aspirații ieșite din comun, sufocându-se într-o urbe care, deși a fost timp de secole al doilea mare oraș al imperiului britanic, nu mai trecea de nivelul unei provincii generatoare de bovarisme. Galeria dublinezilor descinde din lumea manufacturilor, micilor meseriași, a tinerilor care se obișnuiesc cu realitatea ca atare, cu foarfeci gata să
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
mare: piatra era însă foarte mare și distanța la care a aruncat-o, incredibilă. Altul "simte" în clipa sciziunii un cutremur, deși nici un seismograf, nici cel mai sofisticat, nu-l percepuse. Altul, din clipa pornirii marii plute, este urmat tot timpul de un stol uriaș de sturzi. Numai că lucrurile nu se rezolvă atât de simplu. Există televiziuni care filmează zilnic îndepărtarea de "raționalista Franță". Există radio și comunicate guvernamentale, există geologi învechiți în concepte și măsurători din satelit, există poliție
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea lui Pierre Riché din 1962, Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, apare în ediție românească la Editura Meridiane, în traducerea competentă a Floricăi Bechet. Renumitul medievalist francez s-a dovedit, de-a lungul timpului, un redutabil specialist îndeosebi în aspectele legate de epoca lui Carol cel Mare și de invaziile barbare. Iată cum cartea de față îmbină cele două teme majore ale profesorului emerit de la Paris X - Nanterre, interesându-se cu deosebire de Evul
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
aventurează, unii stau în lux, alții mai la mahala, unii stau lîngă rude și prieteni, alții sînt vecini cu te miri cine. I.L. Caragiale, privit în timpul vieții cu o anume suspiciune, abia dacă are, după moarte, o străduță, în același timp centrală și dosnică, adică puțin umblată, și o intrare. Este vecin cu Maria Rosetti, care, exact ca pe vremea cînd trăia, stă alături de C.A. Rosetti, îl urmează, ca să nu spunem că îl urmărește. Rosetti are însă și o piață
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
dintre poezie și rugăciune. E o întîmpinare a acelei metafizici estetice căreia i-a dat expresie abatele Bremond (La poésie pure, Prière et poésie, 1926). Reformulînd unele principii scolastice, acesta propunea conceptul unei "poezii pure", ambivalente, imanente și în același timp transcendente poemului. În vederile sale experiența mistică nu absoarbe poemul, ci-l pătrunde, îi învăluie specificul. Misterul însuși de care poezia e inseparabilă nu l-ar putea lipsi de aura lui sacrală. În discuțiile prilejuite de problema poeziei pure, mai
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Ioana Pârvulescu Vă propun următorul experiment: lansați, într-un cerc de prieteni, o părere sau o idee nouă, cu adevărat nouă, nu dintre acelea care plutesc în aerul timpului. Cu cît e mai șocantă ideea, cu atît mai rapid vă va reuși experiența. Nuanțele trebuie mai degrabă evitate, nu pot decît să compromită rezultatul. Numărul urechilor care participă la experiment are voie să varieze de la una (a doua, eventual
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
și urechiștii au devenit categorii importante și în critica literară românească. Oricine îl iubește pe Caragiale e tentat să fie îngăduitor cu critica de cafenea, gestată în micile localuri pline de larmă, unde fiecare nou-venit este sau devine în scurt timp un amic. întîlnirile monotone se fac brusc palpitante cînd sînt colorate de bîrfă. Seri cu prietenia atît de subțiată încît se deșiră sînt salvate de critica groasă. Conversația literaților la o bere (două, trei) nu duce lipsă de subiecte: fiecare
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
care citesc pur și simplu, din proprie dorință, operele trecutului scade. E rostul școlii de a le ține vii pe calea studiului. Homer, Goethe, Eminescu și Blaga trăiesc tot mai mult grație faptului că școala nu-i părăsește. Și cît timp nu-i părăsește. Un autor consacrat de școală se numește canonic. Prestigiul lui e chiar mai mare decît al autorilor contemporani. Doar că îl citim altfel. E o ipocrizie să ne prefacem că nu observăm un lucru atît de evident
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
aici nici un moment. El, care, imitat, avea să producă ororile asiatice ale lui Pol Pot și gărzile culturale maoiste. Credeam că murdar este numai Bucureștiul. După aproape treizeci de ani de când nu am mai fost în Montmartre, cartierul artiștilor de pe timpuri arată foarte neîngrijit. Metroul ducând într-acolo e o ciorbă de microbi. Ce mă irită este gândul că victoria, trecătoare, dar victorie, în alegeri, a politicianului foarte de dreapta se explică, de fapt... Parisul merită o slujbă. Paris vaut une
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
orașului. Întorcîndu-mă de la cimitir, abia atunci, în studenție, am realizat și am simțit această diferență clară. De ce atunci? Nu știu. Am trecut pe acolo de mii de ori. Doar atunci însă am simțit că am ieșit din- tr-un tunel al timpului, plin de umezeală și am ajuns la soare. - Ce-ți lipsește în Franța? - Prietenii. Un soi de comunicare și libertatea ei. - Sînt mulți ani de la spectacolul Piațeta făcut de Silviu Purcărete la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț. Un spectacol formidabil, special
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]