14,383 matches
-
evenimențialitatea temporală, făcând ca aceasta să se petreacă: din netimp - ca fixitate referită unui model formal -, în timp - ca măsură în curgere (profilabilă prin consecvențialitate). Dacă însă oricumul curgerii timpului este petrecut sonor, atunci percepția noastră, care în mod firesc tinde să se desprindă de conținutul (de continuitate al) unui timp exterior subiectului aflat în percepție, rămâne atras-lipită de suprafață, adică acolo unde timpul i se livrează ca imagine, respectiv ca mod al măsurii curgerii. Ca să ne delimităm de conotația instrumentală
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
b) oriectarea către acum; c) orientarea prin acum. a) În-acum corespunde expresiei de conservare în actualitate, proprii muzicii de caracter expozitiv sau performativ, în care, așa cum am mai spus, timpul este încremenit sau emblematizat ca eveniment. În această situație orientarea tinde să se mențină în clipă, ca și cum timpul nu ar mai curge, ci ar inunda instantaneu un tot care, tocmai prin asta se relevă strict punctual, nonintervalic (alinear). Lucrările care pun accentul pe virtuozitatea execuției tehnice, respectiv a competenței de instrumentare
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
ca o pasăre ieșind silențios și totuși neașteptat, printr-o fereastră deschisă întâmplător de o bezmetică pală de vânt. Adesea, și lucrările de tip improvizatoric pot sugera o expresie onirică, câtă vreme nu se ancorează pe spontane irumperi de virtuozitate, tinzând astfel către expresia evenimentului. Din punct de vedere componistic, a nota o atare muzică presupune prin sine un efort de virtuozitate, căruia nu mulți îi rezistă. De regulă, improvizația este conceptibilă ca un fel de mișcare liberă, în „absența” autorului
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
interpret. De cele mai multe ori însă, instrumentistul este reticent față de această nedorită postură, care îi taie din anvergura zborului eroic- evenimențial în interpretare, făcându-l responsabil pentru o competență încă necertificată și chiar neprobată lui însuși, ca experiență. De aceea va tinde aparent vinovat, către o pseudoparticipare interpretativ-creatoare, prin faptul că va „plagia” (involuntar, dar spectaculos) din cele ale tradiției în care deja respiră reflex, fără disconfortul generat de scrupulozitatea metodologiei concepției de interpretare. Desigur, există și instrumentiști excepționali, dotați cu o
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
tradiția din care provine, in extremis putând chiar eșua în raport cu intenția compozitorului de a se extinde în/prin competența de libertate creatoare a celuilalt (presupus ca) interpret. Invers, cu cât notația componistică este mai inflaționar-amănunțită (evident-imperativă), cu atât instrumentistul-interpret va tinde în indisciplinaritate, obosind și chiar renunțând să se mai conformeze, rezultatul fiind o schimonosire a proiectului componistic printr-un fapt sonor aleatoriu. Sub aspectele menționate mai sus, cel mai bine se descurcă compozitorii-instrumentiști. Din păcate însă, ei renunță la rigoarea
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
indiferent de domeniu - are rolul unei veritabile oglinzi, care te ajută, cum ar spune Plotin, să „înlături prisosul, să îndrepți ceea ce e strâmb, să cureți ceea ce e întunecos [în propria ființă], făcându-l luminos...”. Iar în anii din urmă, artiștii tind cu oarecare consecvență spre recuperarea armoniei, a consonanței, a lirismului, a purității melodice primordiale. Au fost trei zile dense, în care s-a spus „mult în puțin”, fiecare eveniment reușind să coaguleze un public al cărui număr a depășit toate
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
în epicul și dramaticul baladescului era una parțială, dar semnificativă pentru convergența genurilor literare. Idealist în creație, printr-o utopică sinteză germanică între clasicismul goethean romantismul schillerian, spontan și fluid în manifestările artistice ale juventuții, Cercul Literar de la Sibiu a tins, într-un mod destul de pragmatic și de riguros, niciodată realizat datorită vicisitudinilor istoriei, spre o instituționalizare ca o formă de consacrare într-un teatru propriu, o revistă cu apariții periodice constante, un cenaclu statornic, lecturi publice în Capitală și în
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
comunism un fenomen organic. Ea se petrecea cam așa cum se spune că anumiți etnici rup membrele odraslelor și le silesc să cerșească. Scriitorii lucrau, stimulându-se într-un mod simulant, într-un regim de (auto)cenzură. Toate intențiile actului artistic tindeau să o ia razna ori erau măcar substanțial deturnate: a autorului, a textului, a cititorului. Regimul politic era supra-autor: unul colectiv, anonim; deși numele unor funcționari editoriali (cu fețe multiple de oportuniști sau mai rare de disidenți și opozanți) din
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
trebuia, a alcătuit, în fond, ediția, nu trebuie pierdută din vedere. Notele din subsolul paginilor lămuresc și consolidează contextual povestea lăsată adeseori în suspensie, iar delimitarea celor patru secvențe temporale pe criterii doar aparent macro-istorice face, suplimentar, ca totul să tindă înspre biografia anecdotică. De la anii de dragoste exaltată, studențească din capitolul Insula cu palmier (1942-1946) până la veghea de peste douăzeci de ani din Iubirea de apoi (1976-2001) nu s-au petrecut prea multe evenimente. Decât poate în ordine exterioară. Cu alte
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
sale directoare, Marin Mincu asistă la defilarea marilor noștri poeți din interbelic, adnotînd implacabil deficiențele lor de ținută, derogările lor de la ritmul teoretic convenit. Criteriul utilizat: un "eu poetic", care, tîrît îndelungată vreme pe drumurile accidentate ale raportării la real, tinde "să devină instanța absolută a discursului, abolind treptat orice mediere". De la Arghezi n-am putea avea pretenții prea mari, întrucît, vai, eul său "nu reușește să se întrevadă decît uneori, ca voce infuză, hibridată în interstițiile unei alte voci impersonale
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
poetul își afirmă nu caracterul vetust, ci încrederea într-o ordine eternă a lumii, sustrasă temporalului. Coperta lui Onisim Colta merge către aceeași idee - o carte îngroșîndu-se din ce în ce, dar ale cărei pagini, bănuim, cuprind același lucru - cartea tinde să devină Cartea. Citîndu-l pe Cistelecan, care mă citează pe mine și așa mai departe, putem vedea la Vasile Dan metafizica fragedă, diafană (cîteva cuvinte-cheie: străveziu, senină, (văile) dulci); cu toate acestea, are vreun sens enumerarea figurilor recurente, identificarea temelor
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
profilată sau orientată caracterial dinspre/către un eveniment/clipă, determinând expresiile de anterioritate, ca trecut, și de posterioritate, ca viitor, în raport cu care evenimentul poate fi arondat expresiei temporale de actualitate sau prezent. footnote>, cât și aceea de circularitate, a timpului tinzând înfășurător în continuitatea sa. Precizăm însă că Mins nu reprezintă o abordare interpretativă pur teoretică, ea având relevanță doar prin demergerea în-parcurs. Tinzând simultan în ambele tipuri form-temporale, Mins se manifestă atât ca demergător în-parcurs, referit circularității, cât și ca
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
poate fi arondat expresiei temporale de actualitate sau prezent. footnote>, cât și aceea de circularitate, a timpului tinzând înfășurător în continuitatea sa. Precizăm însă că Mins nu reprezintă o abordare interpretativă pur teoretică, ea având relevanță doar prin demergerea în-parcurs. Tinzând simultan în ambele tipuri form-temporale, Mins se manifestă atât ca demergător în-parcurs, referit circularității, cât și ca desfășurător al dpc, adecvat linearității. Aprioric, dpc se află închis într-o punctualitate obiectual-convențională, doar potențial instrumentabilă, precum paginile unei cărți prinse între
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
considerate ca valori de profil-intervalic-tranzitoriu-orientativ, numit mai simplu, profil-vector (pfv). Raportat Mins, pfv este adecvat natural (intuitiv), sub aspectele dinamic (creștere/diminuare în intensitate) și/sau agogic (grăbire/rărire în tempo), ca moduri (calități) energetice. Pf-trz 2. Segmentul transformărilor energetice tinzând complementar-recuperator către stadiul originar, survine printr-o schimbare de perspectivă, sensul inițial al temporizării articulându-se reversiv în detemporizare, prin limitarea (încetarea) temporizării, momentul (durata intervalică) tinzând reprimativ într-un cadru de continuitate minimă, sau clipă. Formal, momentul exprimă o
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
grăbire/rărire în tempo), ca moduri (calități) energetice. Pf-trz 2. Segmentul transformărilor energetice tinzând complementar-recuperator către stadiul originar, survine printr-o schimbare de perspectivă, sensul inițial al temporizării articulându-se reversiv în detemporizare, prin limitarea (încetarea) temporizării, momentul (durata intervalică) tinzând reprimativ într-un cadru de continuitate minimă, sau clipă. Formal, momentul exprimă o constantă/legătură de variabilitate, clipa definindu-se ca valoare elementară de continuitate. Prin urmare, clipa poate servi drept unitate în măsurarea momentului, considerat ca valoare-cadru a unei
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
timpului reversiv-tranzitoriu în energia din care provine. Cum ne aflăm într-o fază de intensie energetică, iar div au fost comprimate până la aparent totuna cu duratele diferitelor înălțimi punctuale (căci în fapt au fost comprimate definitiv, devenind clipe), intensia energetică tinde să se conserve prin netezirea dpc, respectiv regularizarea dev, mai întâi prin unitarizare divizionară (cu același numitor comun, cât mai simplu), iar apoi, pe cât cu putință, prin egalizarea dev în șir, ceea ce corespunde aspectului de periodizare dev. Formal, aceasta se
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
putea iniția un nou ciclu E→T→E (prin perechea tranzitelor complementare tractor-retractor). Rezumăm teoretic cele două trz-Mins ale profilurilor de detensie și intensie energetică, în fig. 2. În raport cu una sau alta dintre cele două variabile constante ale Pf-trz, Mins tinde să să se conserve în-parcurs printr-un tempo invers proporțional cu densitatea articulațiilor Fmz, exprimată ca număr de evenimente într-un moment determinat (delimitat convențional/formal). În sinteză, de-a lungul Pf-trz tractor, pe măsură ce energia scade în(spre) temporizare, Mins
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
orientare/ordonare într-un șir (de secvențe); 3. Suprafața (S-dpc) = figură de timp bilateral, reunind două tipuri formale: linearitatea - corespondent aspectului de timp deschis, ieșind divergent sau radiant dinspre conținutul său de continuitate, ca succesivitate în ireversibilitate; circularitatea - ca timp tinzând reversiv-epicentric înspre conținutul său de continuitate, aspectând o succesivitate în ciclicitate. Raportat fiecăreia dintre cele trei etape/perspective-reper formale (U.L.S. - dpc) menționate, adecvarea Mins se vădește caracterial prin diferite expresii de continuitate, respectiv de abordare unificatoare, unitară și totodată
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
transferul Tempoul exprimă adecvarea stării Mins în-parcursul Fmz. Variația de Mișcare dată sub formă de Tact timpo-metric TEMPO Gradul tempic (frecvența Ttm) prin care se petrece adecvarea => Într-un interval (moment) de timp determinat linear (pe L-dpc), tempoul (numărul Tcp) tinde să varieze invers-proporțional cu numărul tm. Prin urmare, Ttm se adecvează prin rărire sau prin grăbire, dacă nr. tm crește, respectiv scade (odată cu micșorarea sau mărirea duratei tm). Practic este vorba de un transfer spontan al Ttm-Mins pe un alt
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
susținere Mins în modul parcursului Fmz-dpc. Variația de Dinamizare dată ca Impuls / pondere Dsp INTENSITATE Gradul densității articulațiilor formale sau masa sonoră căreia i se atribuie => Într-un eveniment (clipă) de timp determinat punctual (pe S-dpc), intensitatea (greutatea/accentul Dsp) tinde să varieze direct-proporțional cu volumul evenimentelor/masa sonoră, relevându-se ca amplitudine Mins, prin accentuare și/sau diminuare. Toată această complexă perspectivizare a Mins, despre care am încercat să vorbim în textul de față, își află utilitatea atunci când suntem implicați
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
se destăinuie ca operă, determinați prin aceasta, și odată cu propria noastră prezență-participativă, în propria devenire - dintr-un oarecare-auditor (posibil-martor), în acel anume-chemat întru revelația ascultării (ca cert-mărturisitor). Dacă, în fizică: entropia este o mărime de stare care, în mod spontan, tinde (ca transfer termic) în omogenizarea cu un mediu; prin analogie, în muzică: expresivitatea este o trăsătură de caracter care, în mod intențional, temporizează (ca Mins) în adecvarea (coerență) cu o Fmz. Astfel, pe plan muzical, variația dezechilibru→echilibru, se aspectează
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
inevitabila diferență de interpretare între două autorități concurente (ideologia comunistă și literatura). Experiența puterii (ca să ne referim la cea mai sensibilă dintre teme) este văzută diferit din cele două perspective. Partidul comunist, ce se recomandă ca sursă a fericirii generale, tinde să deligitimeze puterea literaturii când aceasta își arogă dreptul la adevărul propriu despre consecințele opresive ale ideologiei, punând în relief suferința umană. Literatura se vrea expresia unui adevăr estetic, ceea ce presupune particularizarea viziunii într-un mod subiectiv, pe când partidul cere
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
pe licurici. Exemplele din presă nu prea confirmă încercările de explicație de mai sus; cele mai multe sînt aluzive, trimițînd la presupusul citat prezidențial și evocînd - chiar în editoriale și în rubrici de "Analize și comentarii" - vorba vulgară și protagoniștii fabulei. Aluzia tinde să stabilizeze identificarea Marelui Licurici cu SUA: "Marele Licurici, generos doar cu Ungaria" (titlu, Gândul, 17.03.2008); "Dar Ungaria, spre deosebire de România, a avut atât un lobby puternic, cât și o strategie coerentă. De data aceasta, satisfacerea "marelui licurici" nu
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
mare, liber. Efortul lui Ion Caramitru, la care am fost martoră de multe ori, se lovește de acest obstacol, deloc de neglijat. Din păcate, seri ca cea de la ultima ediție, 2008, a Galei Uniter - și ca cele din ultimii ani - tind să devină o primejdie. Riscă să aducă totul mai degrabă în spațiul mediocrității, al parti-pris-urilor fără perdea, al polițelor plătite public, al vîlvei care se face dincolo de creație. Cînd, de fapt, numai despre asta este vorba. Despre valoare, despre ce
Doamne, Dumnezeule, e singura sărbătoare a breslei! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8560_a_9885]
-
ce îl așteaptă pe protagonist. Întreaga istorie Desperado e o afirmație că viitorul nu e decât o amintire livrescă, o tradiție contrazisă de mileniul trei. De ce trăiește eroul Desperado, atunci, dacă ce va fi e deja amintire? Probabil că el tinde spre un nou tip de poveste, în care timpul a explodat, trecutul, prezentul și viitorul plutesc în vid, se combină și se recombină năstrușnic. Gravitația romanescă - nevoia de un viitor confirmat de autorul însuși - a pierit. Rămâne ca autorul să
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]