982 matches
-
orienteze spre atare modalități de expresie, în care puteai să-ți (și) satisfaci cât de cât orgoliul de oarecare libertate a artei tale. Da, cenzura a marcat, și nu numai drumul literar. În septembrie 1976 am fost concediat de la ziarul ,,Tinerimea Moldovei", unde îmi câștigam pâinea. Pentru promovarea spre publicare a unui articol despre Mihail Kogălniceanu, în care se vorbea și despre munteanul Grigore Alexandrescu nume prohibit în stânga Prutului și stânga comunistă! , despre opțiunile ambilor pentru Unirea Principatelor. Mi s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
conchide că „ e singura evoluție a civilizației omenești în care scepticismul nu are ce căuta, realizările întrecând de multe ori visurile celor mai optimiști.” Cuvântul Adevărului Cuvântul Adevărului, 1906, Cernăuți (Din rubrica „Reviste și ziare” primită la „Doina”; revista Societății Tinerimii Române Răsăritul din Burdujeni, județul Botoșani, nr.2 august 1906. *Cuvântul Țărănimii este ziarul care apare la Cernăuți, anunțat de Glasul Bucovinei nr.920 din 17 februarie 1922, „redactat de un oarecare domn Aurel Hutu, tatăl său fiind din Câmpulung
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Șt. O. Iosif, Elena Farago, A. Bârseanu, St. Domnișoru. Se putea citi: „Ce trebuie să știe școlarul român”, „Sărac dar cinstit”, „Îndemn pentru a citi Calendarul și de a aduna folclor” etc. Erau puse la dispoziția cititorilor reproduceri din „Amicul tinerimii”, „Bucovina”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Sămănătorul”, „Fluerașul” ș.a. * Calendarul copiilor pe anul 1922 Calendarul copiilor pe anul 1922 editat de Societatea Academică română „Dacia”. Deosebit de partea calendaristică, conținea diferite poezii, cântece, chiuituri și cimilituri, precum și bucăți de proză ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bârseanu, St. Domnișoru. Se putea citi: „Ce trebuie să știe școlarul român”, „Sărac dar cinstit”, „Îndemn pentru a citi Calendarul și de a aduna folclor” etc. Erau puse la dispoziția cititorilor reproduceri din „Amicul tinerimii”, „Bucovina”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Sămănătorul”, „Fluerașul” ș.a. * Calendarul copiilor pe anul 1922 Calendarul copiilor pe anul 1922 editat de Societatea Academică română „Dacia”. Deosebit de partea calendaristică, conținea diferite poezii, cântece, chiuituri și cimilituri, precum și bucăți de proză ca povești și legende scurte, selecționate și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1940. A avut două organe de presă: Foaea Soțietății pentru Literatură și Cultură Română în Bucovina (1865-1869) și revista Aurora Română. (18811884). Scopul societății era susținerea și răspândirea culturii românești. În acest sens a inițiat în 1886 colecția „Biblioteca pentru tinerimea română”, iar din 1890 „Biblioteca pentru tinerimea adultă”. Datorită intervenției societății a luat ființă o catedră de limbă română la Universitatea din Cernăuți, titularul ei fiind prof. univ. I.G. Sbiera, care era și secretarul Societății... Societății i se datorează și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Foaea Soțietății pentru Literatură și Cultură Română în Bucovina (1865-1869) și revista Aurora Română. (18811884). Scopul societății era susținerea și răspândirea culturii românești. În acest sens a inițiat în 1886 colecția „Biblioteca pentru tinerimea română”, iar din 1890 „Biblioteca pentru tinerimea adultă”. Datorită intervenției societății a luat ființă o catedră de limbă română la Universitatea din Cernăuți, titularul ei fiind prof. univ. I.G. Sbiera, care era și secretarul Societății... Societății i se datorează și înființarea tipografiei românești „Mitropolitul Silvestru”, ca și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
purta indicații de culegere de către T. Balcan, Romul Răuț, T. Bocancea. Iorgu de la Vama publica traduceri din W. Hauff. Redactor responsabil la Încercări literare a fost St. Bodnărescu. Revista este o continuare a ceea ce fusese în ianuarie 1892 publicația litografiată „Tinerimea română” care i-a și reluat unele materiale pentru publicare. Deșteptarea din 1903 spunea: „Revista Încercări literare a apus acum 10 ani din cauza lipsei materialelor literare” * Temistocle Bocancea (1873-1916), care mai semna și B. Lucescu a colaborat la Încercări literare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de principii ideologice, ci pe simpatii personale, cu trădarea intereselor românești, și apeluri la intervenția străinilor, neglijarea problemelor majore ale românilor, dar cu înjghebarea unor partide de clasă, erau fenomene pe care publicația trebuia să le clarifice. Mai ales că tinerimea bucovineană, formată la școala românească, îndrumată de unii profesori cu vederi mai largi, treziți la conștiința națională și încălziți de mândria națională, acumulate din vechiul regat,refuza înregimentarea lor în partidele existente, cu simpatie la ideea statului austriac, și doreau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
credem că prin scoaterea acestei reviste aducem o contribuție sănătoasă în educarea tineretului țării” - crede Leon Sandru. * Surâsul Surâsul, revistă satirică, întemeiată la Cernăuți de Apolo Bolohan, după informațiile lui Dan Mănucă în Bucovina literară 60, p.33, Suceava, 2003. * Tinerimea română Tinerimea română, revistă apărută în luna ianuarie 1892 la Cernăuți din inițiativa studentului Constantin Berariu la care au contribuit și colegii săi St. Bodnărescu și I.G. Toma. Publicația era litografiată. O lună mai târziu, la 1 februarie 1892, ei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin scoaterea acestei reviste aducem o contribuție sănătoasă în educarea tineretului țării” - crede Leon Sandru. * Surâsul Surâsul, revistă satirică, întemeiată la Cernăuți de Apolo Bolohan, după informațiile lui Dan Mănucă în Bucovina literară 60, p.33, Suceava, 2003. * Tinerimea română Tinerimea română, revistă apărută în luna ianuarie 1892 la Cernăuți din inițiativa studentului Constantin Berariu la care au contribuit și colegii săi St. Bodnărescu și I.G. Toma. Publicația era litografiată. O lună mai târziu, la 1 februarie 1892, ei editară Încercări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de pedagogie de Trăian Brăileanu. Există și o „Revistă a revistelor”, în nr. 6 și 7 fiind recenzate „Răvașul poporului”, editată la Fălticeni, de A. Gorovei și M. Sadoveanu; Amicul tinerimii, revistă care apărea la București. La Măriței recomandăm să fie vizitată clădirea Școlii Generale, înființată de Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina, din inițiativa cărturarului George Tofan. În timpul stăpânirii austriece, în localitățile cu populație mixtă sau înființat școli
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Adolf pe care pleava societății românești gardistă-cuzistă s-a și grăbit să-l aplaude”... În articolul „Opriți l!” același Pavel Pavel scoțând în evidență esența fascismului german explica ceea ce reprezenta hitlerismul: „ asasinate, jaf, agresiune, violență” (nr.4/1933. În articolul „Tinerimea - disponibilă”, N Tăutu zicea: „Cum ar putea sta tinerimea aceasta cu brațele încrucișate înaintea evenimentelor care decid viitorul destinului ei? Curentul e prea puternic și furtuna prea violentă. Atitudinea se impune” (nr.3/1933). Iar T. Cristureanu în „Bucovina de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și grăbit să-l aplaude”... În articolul „Opriți l!” același Pavel Pavel scoțând în evidență esența fascismului german explica ceea ce reprezenta hitlerismul: „ asasinate, jaf, agresiune, violență” (nr.4/1933. În articolul „Tinerimea - disponibilă”, N Tăutu zicea: „Cum ar putea sta tinerimea aceasta cu brațele încrucișate înaintea evenimentelor care decid viitorul destinului ei? Curentul e prea puternic și furtuna prea violentă. Atitudinea se impune” (nr.3/1933). Iar T. Cristureanu în „Bucovina de azi - Bucovina de mâine” trăgea același semnal: „Paiațe ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Marea adunare populară revendicativă, cu care ocazie s-a format un comitet condus de Doxachi Hurmuzachi, cu misiunea de a redacta un program de revendicări pentru întreaga populație; se devansa astfel reacția față de „Apelul către românii de pretutindeni” lansat de tinerimea română aflată la studii la Buda, care spunea că „frații noștri bucovineni se îngrijesc destul de puțin de naționalitate” pentru că „jugul balaurului de Metternich i-a apăsat cu totul”; tot în martie 1848 preoții și călugării din Bucovina - după ce prin ordonanța
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai mult decât oricare altul (vezi broșura Svolgimento e carattere della storia delle religioni, Bari, ed. Laterza, 1924, precum și prefața de la cartea lui La religione di Zarathustra nella storia religiosa dell’Iran, Bologna, ed. Zanichelli, 1920)”, scria Eliade în Foaia tinerimii, la 1 mai 19261. Iar din India îi scrie lui Pettazzoni: „Vă rog să-mi dați un extras al studiului dvs. «Ahura Mazda the Knowing Lord», știți că sunt foarte interesat de religia Persiei și mai ales colecționez cu dragoste
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a fost doar un punct turistic, ci o închisoare cu condiții extrem de aspre, devenită, după anul 1948, locul de detenție pentru polițiști, jandarmi, cei din Siguranța fostului stat burghez. Penitenciarul din Tîrgșor, universitatea elevilor și studenților, aici a pierit floarea tinerimii române. Codlea, centrul de lichidare al lotului de germani, care au constituit procesul "Bisericii Negre". Craiova, închisoare cu regim dur, depozit pentru luptătorii din munți, celebră pentru ciorba de iarbă, felul unu și doi al politicilor. Nicăieri poate nu găsim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
școală medie economică la București. Țara de activitate - România. S-a afirmat: - Ca un deosebit trompetist în fanfara liceului dirijată de prof. Vasiliev. Fanfara liceului a obținut în repetate rânduri premii însemnate participând la „Concursul Fanfarelor școlare” organizate anual de „Tinerimea Română” la București. - Ca funcționar responsabil de sector în finanțele publice din București cu cinste, principialitate și putere de muncă deosebită. CARACONSTANTIN Ioan Id. S-a născut în anul 1918 în com. Pocrovca Nouă, județul Izmail (azi, Ucraina). Decedat. Stud.
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
scriu”(Gânduri albe, p. 535). 1919. Apare la Bârlad revista Florile dalbe (19 numere între 1 ianuarie și 15 decembrie) sub conducerea unui comitet alcătuit din G. Tutoveanu, V. Voiculescu, Tudor Pamfile, M. Lungeanu. Colaborează la Revista copiilor și a tinerimii, Luceafărul, Neamul Românesc, Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația neamului nostru, Lumina etc. 1920 - Premiul de poezie al Academiei Române pentru volumul Din Țara Zimbrului și alte poezii. Membru al Societății Scriitorilor Români. Apare volumul Pârgă, Editura Cartea Românească
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
aromeală pe la con fe rințele de la Ateneu, unde, când nu aveam nimic nou de aflat, persiflam și ne-amuzam, ca niște infatuați și impertinenți ce eram, pe seama bietului vorbitor; apoi cercetarea pinacotecii, prăfuită și pustie, de la Ateneu și a expozițiilor „Tinerimii Artistice“ din Panorama Griviței; și, În sfârșit, introducerea prin contrabandă, pe fereastra privății de la Ateneu sau cu com plicitatea oamenilor de serviciu, la concertele simfonice, unde ascultam - care cum ne găseam cu proaspăta genealogie țără nească sau târgoveață În spinare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Câte ceva din amintirile unui client al borde lurilor de odinioară, de bună-credință și Încă cu sănătoase apetituri virile. - Inocențe și candori unde cu gândul nu gân dești; iar calea virtuților domestice stă mereu deschisă preote selor amorului. - Procesiunile nocturne ale tinerimii studioase de acum cincizeci de ani spre Crucea de piatră, spre Gramont și spre Chiriță, sălașele fetelor fără de mofturi. - Despre „trufan dalele“ și „prospăturile“ picate din provincie pe pavajul Bucureș tilor și prubuluite de „nenea“ cel păros ca un câine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bordel, care este o adevărată instituție, străveche și universală, cu tradiții și rădăcini adânci În umanitatea ticăloasă de totdeauna; o instituție sinceră și corectă cu sine Însăși și față de lume; indispensabilă sau contând mult În educația și morala sexuală a „tinerimii studioase“, cum eram noi, liceenii și studenții, cât și pentru Întreaga obște a mascu lilor chinuiți de șarpele concupiscențelor; conducând uneori, cum am mai spus, pe tinerele sale oficiante de-a dreptul spre cărările virtuților domestice, ca neveste cu bărbat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din Vechiul Regat și cele impuse de noua realitate etno-statală (cultul valorilor românești, ortodoxismul, cultul strămoșilor, cultul patriei, deschiderea spre Europa etc.). Acum se produc primele afirmări în plan național ale tinerilor de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Radauti, la Concursul „Tinerimea Română”, au loc reprezentații cultural naționale ale Societății Culturale „Bogdan-Dragoș”, se înființează revista „Muguri”, se întreprind excursii la Cernăuți și în tară, toate conturând tradiția culturală pe care, acum, o invocăm la acest liceu. Iar profesorii Ilie Vișan și Nicodim
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
În chiemarea acesta dascălesca va fi datoriu numitulu Pavelu Monea a se porta amesuratu legiloru bisericesci șî politice, șî adeca a fi pilda fapteloru bune crescinesci, a merge șî a petrece în Biserica cu evlavie, cantându șî cetindu, - a inveția tinerimea scolara în frica lui Ddieu, în rugaciuni șî în cântări bisericesci; a o duce la Biserica in tote dîlele șî cu deosebire Sâmbăta sera șî în presera Serbatoriloru la rugaciunile de sera, șî Dumineca la slujba dumnidieiască, precum șî în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ia în seamă cuvintele lui Jan Amos Comenius, spuse acum aproape o jumătate de mileniu în cartea sa de căpătâi Didactica magna: „Nu se află alt mijloc mai puternic sub soare pentru înlăturarea decadenței omenești decât o bună educație a tinerimii”. Și această bună educație să se realizeze în școli pe care el le numea temple ale umanității și, adăugăm noi, de către familie, instituțiile culturale, artistice, civice, religioase, organizații non-guvernamentale, mass-media, adică de către întreaga societate. Să edificăm deci o societate educativă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
-ul cărții („Buna creștere a tineretului este garanția cea mai sigură a fericirii unui stat”), a marelui pedagog ceh J.A. Comenius („Nu se află alt mijloc mai puternic sub soare pentru înlăturarea decadenței omenești decât o bună educație a tinerimii.”) sau a marelui nostru cărturar N. Iorga, din ale cărui scrieri selectează motto-ul unuia dintre texte („Școala cea mai bună este aceea în care înveți, înainte de toate a învăța.”) Mistral, poetul francez (prieten cu Alecsandri al nostru) care a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]