1,440 matches
-
măști alegorice (dobitoace, păsări, „himere” hibride, grotești), se comunică o solitudine morală adâncă, a Inorogului, într-o lume și o istorie văzute, „ieroglific”, cu o luciditate amară, fără iluzii. Peste mai bine de un veac după moartea învățatului prinț moldovean, tipograful și scriitorul Anton Pann, născut la Sliven, în Bulgaria, se adresa unui public cumpărător („prenumeranți” de calendare și cărți), târgoveți și mărunți mahalagii, iubitori de cântece de lume, de povești și „anegdote”, de proverbe, de glume, de „istorioare”. Năzdrăvăniile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
foarte îndatorat, Joi seara. T. C. (apud Masson 1874: 82-83) În aceste circumstanțe, John Lambert a decis că băiatul nu mai putea fi ucenicul său. Să ne amintim și de faptul că Chatterton trimisese cu cîteva luni înainte scrisori către tipografi și librari din Londra, care l-au asigurat că îl vor sprijini dacă decidea să se mute acolo. Întrebat de James Thistlethwaite (unul dintre prietenii săi) la Colston's Hospital ce ar face dacă toate perspectivele sale prezente ar eșua
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
care amintește incontestabil de cea a lui Epicur... Erasmus vorbește așadar de o Casă și de Grădina ei ca de niște ocazii filosofice. Mai mult: ca de niște ocazii de a filosofa. Exegeza stabilește asemănări între aceste locuri și casa tipografului Frobenius din Basel, a canonicului Jean Botzheim din Constanz, a dragului său prieten Thomas Morus de la Chelsea sau aceea în care filosoful a locuit o vreme la Anderlecht. Personal, țin mai ales la interpretarea acestei Case - și asta în afara contextului
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și referințele expediate la sfârșitul volumului; idem glosarul; o punctuație cu siguranță foarte justificată din punct de vedere științific dar - Montaigne el însuși indecis și imprecis în chestiune își acest lucru se înțelege: el dicta!) și i-a lăsat pe tipografi să-și facă treaba... - o altă opțiune, cea a ediției Arlăa, de exemplu, nu presupune o trădare mai semnificativă a textului, ba chiar o pune mai la îndemână din punct de vedere intelectual. De citit, așezat la birou, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pretins scrisă de un oarecare Amerigo Vespucci, în care autorul vorbea despre descoperirea unui paradis pe glob, în urma celor patru călătorii ale sale. În cărticică nici nu era amintit numele lui Columb. Ce era, de fapt? Astăzi cunoaștem că un tipograf anonim a publicat broșura, făcând un fals, fără știrea navigatorului Amerigo Vespucci (marinar italian aflat în serviciul spaniol și portughez). Iscusitul tipograf pornise de la scrisoarea particulară a acestuia, adăugând o prezentare a călătoriei portughezului Cabral, care în 1500 descoperise Brazilia
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
sale. În cărticică nici nu era amintit numele lui Columb. Ce era, de fapt? Astăzi cunoaștem că un tipograf anonim a publicat broșura, făcând un fals, fără știrea navigatorului Amerigo Vespucci (marinar italian aflat în serviciul spaniol și portughez). Iscusitul tipograf pornise de la scrisoarea particulară a acestuia, adăugând o prezentare a călătoriei portughezului Cabral, care în 1500 descoperise Brazilia. Cărțulia de succes a ajuns în 1507 la doi geografi germani, M. Waldseemuller și M. Ringmann, care au numit noul continent America
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și 1948 este ziarist independent la „Tribuna nouă” din Cluj. Deținut politic în 1949, la Cluj și Arad, se vede după aceea constrâns să ducă o existență marginală, trecând de la o meserie la alta: om de serviciu, legător de cărți, tipograf, electrician, contabil. Între anii 1957 și 1984 a fost profesor de limba franceză și de limba română la Liceul „Ioan Slavici” din Panciu. A debutat în 1939, cu poemul Stepa, sub pseudonimul Ilariu Spulber, în „Jurnalul literar” al lui G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285602_a_286931]
-
urmare a propunerii venite din partea tipografiei Faber, marele cercetător umanist Erasmus a pregătit un text al Noului Testament în limba greacă, pe care reformații l-au adoptat imediat; pentru Vechiul Testament aveau la dispoziție un text ebraic publicat în 1517 de către tipograful evreu Daniel Bomberg. Prima ediție „Bomberg” a Bibliei a fost retipărită mai târziu, în 1524-1525, de către Iacob ben Chayyim și a fost acceptată ca text al Vechiului Testament. Cu timpul, astfel de ediții au primit epitetul de textus receptus. Controversa
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
înțelegeri a istoriei textului ebraic al Vechiului Testament 1. Mult mai cunoscută este însă cea de-a doua ediție a Bibliei rabinice, prevăzută cu semne masoretice, ediție îngrijită de către Iacob ben Chayyim, între 1524-1525, la Veneția, și publicată de către același tipograf, Daniel Bomberg. Apărea astfel prima ediție care arăta mare atenție față de semnele masoretice și față de accente, această ediție fiind considerată, până în secolul XX, drept textus receptus al Bibliei ebraice. A primit numele de Biblia rabinică întrucât pe lângă textul ebraic conținea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Eminesciana, București, 1944, 85-114; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 50-53; Gh. I. Georgescu-Buzău, Mihail Kogălniceanu înnoitorul, București, 1947; Popovici, Romant. rom., 377-406; Dan Simonescu, Contribuția lui M. Kogălniceanu la dezvoltarea și îmbogățirea limbii literare, CIL, I, 67-87; Dan Simonescu, Mihail Kogălniceanu ca tipograf și editor la Iași, SCB, 1957; Dumitru Hâncu, Kogălniceanu, București, 1960; Virgil Ionescu, Mihail Kogălniceanu, București, 1963; Al. Zub, Reflecțiile unui pașoptist, CRC, 1968, 38; Al. Zub, Scrieri ale lui Mihail Koglniceanu din vremea mișcării revoluționare de la 1848, „Studii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
regelui, ci numai pentru prințul Henric"în cazul în care nu ar fi trăit suficient de mult încât să ajungă să îl instruiască. Regele Iacob era o fire bolnăvicioasa și supraviețuise mai multor tentative de asasinat. Regele i-a cerut tipografului sau, Robert Waldgrave, să păstreze secretul asupra acestei cărți și a comandat o ediție de numai șapte exemplare. Cu toate acestea, cartea și toate informațiile conținute de această au fost scoase din țară.“ <footnote Sommerville, John. "Basilikon Doron" în Political
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Provine din mediul muncitoresc, ca fiu al Mariei (n. Ispas), și al lui Marin Păscu, mic meșteșugar. Va zugravi lumea în care a copilărit în întâiul sau volum de schițe, Din lumea celor obidiți (1912). A practicat felurite meserii: zidar, tipograf (culegător, zețar) și legător de cărți, mecanic. Autodidact, editează și conduce revista „Spre lumină” (1912, împreună cu Stelian Vasilescu), „Gazeta tinerimei” (1919, împreună cu I. Tedescul și Al. Terziman), precum și publicațiile cu orientare de stânga „Omul liber” (1923-1925), „Cugetul liber” (1927-1929) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
Liturghier (1570), o Psaltire slavo-română (1577), culminând cu monumentala Carte ce se cheamă Evanghelie cu învățătură (1581). Adăugând, la toate acestea, tipăriturile lui biblice în limba slavonă (Evangheliar, 1562, 1579, 1583, Liturghier, c. 1568-1570, Psaltire, 1577 ș. a.), precum și activitatea altor tipografi brașoveni contemporani lui Coresi (diacul Lorinț tipărește un Evangheliar la 1570 și o Evanghelie la 1579, Călin tipograful reproduce la 1566 Evagheliarul coresian), se poate conchide că sfârșitul secolului al XVI-lea a fost momentul decisiv de trecere de la circulația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
la toate acestea, tipăriturile lui biblice în limba slavonă (Evangheliar, 1562, 1579, 1583, Liturghier, c. 1568-1570, Psaltire, 1577 ș. a.), precum și activitatea altor tipografi brașoveni contemporani lui Coresi (diacul Lorinț tipărește un Evangheliar la 1570 și o Evanghelie la 1579, Călin tipograful reproduce la 1566 Evagheliarul coresian), se poate conchide că sfârșitul secolului al XVI-lea a fost momentul decisiv de trecere de la circulația orală, eventual manuscrisă, a Bibliei, la prezența ei reală, sub formă de carte, în toate colțurile teritoriilor locuite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
susceptibilă de a se menține însă în limitele factualității. În exemplul nostru, argumentul ad hominem, ca expresie a subiectivității camuflate, traduce intenția unei flagelări publice subtile, prin manipularea peiorativă a unui sens aparent meliorativ (exemplu C. Beldie este calificat drept tipograf conștiincios), cât și prin dinamica unor conectori logico-argumentativi: "Nu mă îndoiesc că ești un tipograf conștiincios și dotat cu spiritul răspunderii profesionale, deși, până astăzi, mărturisesc, nici această problemă măcar nu am dezbătut-o cu mine însumi privitor la vocațiile
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ca expresie a subiectivității camuflate, traduce intenția unei flagelări publice subtile, prin manipularea peiorativă a unui sens aparent meliorativ (exemplu C. Beldie este calificat drept tipograf conștiincios), cât și prin dinamica unor conectori logico-argumentativi: "Nu mă îndoiesc că ești un tipograf conștiincios și dotat cu spiritul răspunderii profesionale, deși, până astăzi, mărturisesc, nici această problemă măcar nu am dezbătut-o cu mine însumi privitor la vocațiile dumitale. Pe mine m-ar fi interesat insul care a scris fără să iscălească, nu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
problemă măcar nu am dezbătut-o cu mine însumi privitor la vocațiile dumitale. Pe mine m-ar fi interesat insul care a scris fără să iscălească, nu omul care a tipărit; sau ca să înțelegi mai bine, responsabilitatea redactorului, nu a tipografului; căci jignirea măgulitoare a bănuielii că scrii și dumneata nu mi-aș fi permis să ți-o aduc". Această ultimă frază ascunde, sub mantia oximoronului, o voluptate a desconsiderării intelectuale atât de des întâlnită în gazetăria polemică a autorului Spinilor
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Colegiul, ce va inspira pe cel înființat după 1640 la Trei Ierarhi, în Iași, va deveni ulterior o reputată academie teologică. M. dezvoltă activitatea editorială de la Lavra Pecerska - traducând și corectând texte, scriind prefețe și lucrări originale, supraveghind pregătirea meșterilor tipografi și gravori, ca și răspândirea cărților, imprimate cu litere latine, în Țările Române. Revede Moldova în 1645, când oficiază la Trei Ierarhi nunta, cu substrat politic, a fiicei lui Vasile Lupu, Maria, cu nobilul protestant lituanian Janusz Radziwill. Activitatea cultural-religioasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
marcat o reformă a tradiționalei culturi bizantino-slave, așezând-o în relație cu umanismul european. Acest proces de înnoire culturală slavo-ucraineană se răsfrânge favorabil în Țările Române în timpul domniilor lui Vasile Lupu și Matei Basarab. Mitropolitul Kievului trimite materiale și meșteri tipografi pentru înființarea unor tipografii românești la Câmpulung (1635), Govora (1637) și Iași (1642), unde ajunge chiar Sofronie Poceaski, fost rector al Lavrei Pecerska. Ediții rutene stau la baza unor tipărituri românești din epocă sau inspiră lucrări lexicografice în Țara Românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
comunității, legate de relația dintre oameni și pământ. Îmi revine mereu În minte un text al lui Vasile Pavelcu, din 1943, „timpul și spațiul În lumea rurală”, inclus Într-un volum, Perspective, publicat la cunoscutul Institut de Arte Grafice al tipografului ieșean Athanase Gheorghiu. Lumea rurală, scria psihologul ieșean, Înainte de a veni noul regim și colectivizarea, are o altă Înțelegere asupra spațiului, țăranul percepe pământul prin intermediul efortului necesar pentru a-l străbate, al familiarizării cu drumul, distanța, relieful. Spațiul, locul, vatra
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
TIPOGRAFUL ROMÂN, publicație apărută la București, bilunar, între 1 august 1865 și februarie 1866, 25 februarie 1870 și aprilie 1871. Prima serie a gazetei era redactată de Petre Ispirescu și de G. Walter, tipografi și editori, și avea caracterul unei publicații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
TIPOGRAFUL ROMÂN, publicație apărută la București, bilunar, între 1 august 1865 și februarie 1866, 25 februarie 1870 și aprilie 1871. Prima serie a gazetei era redactată de Petre Ispirescu și de G. Walter, tipografi și editori, și avea caracterul unei publicații profesionale. Cu numărul 9, primul al seriei a doua, T.r., deși rămâne proprietatea celor doi editori, apare sub îngrijirea lui I. Heliade-Rădulescu, modificându-se în consecință atât ortografia, cât și conținutul, potrivit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
profesionale. Cu numărul 9, primul al seriei a doua, T.r., deși rămâne proprietatea celor doi editori, apare sub îngrijirea lui I. Heliade-Rădulescu, modificându-se în consecință atât ortografia, cât și conținutul, potrivit principiilor heliadiste, explicate pe larg în editorialul Tipograful român. Număr de număr, Heliade va semna articole în care își apără pozițiile lingvistice (Principie de ortografie română, Despre ortografia erudiților sau a vorbelor științelor și celor străine), altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
pe 15 aprilie (ea este și infirmieră, și secretară, întrucât biata Sibylle nu-și mai poate folosi brațul stâng). Sper să pot lucra până în iunie; trebuie să pun la punct ultimele capitole din Histoire II (primele sunt deja culese, iar tipograful așteaptă nerăbdător restul...). (Apropo: Payot v-a trimis Histoire I în mai 1976; ați primit-o?) Un editor din Stockholm, René Coeckelberghs, va publica o versiune suedeză din Pe strada Mântuleasa (această cărțulie tocmai a apărut la Gallimard sub un
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
București, unde predau profesorii de la Liceul „Gheorghe Lazăr”. Cărțile au exercitat o fascinație deosebită asupra lui I., care și-a dorit să devină librar, făcând chiar o perioadă de ucenicie în Librăria Socec din Iași, când învață și meseria de tipograf. În 1941-1945 luptă pe front și este luat prizonier. Întors în țară, intră în lumea presei, pe care o va sluji timp îndelungat, ocupând funcții de redactor și redactor-șef la „Lupta Moldovei” (Iași), „Canalul Dunăre- Marea Neagră” (Constanța), „Opinia” (Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]