870 matches
-
aceasta sfântă mănăstire dator să fie și igumenul care va fi dupe vremi a cerca să aibă purtare de grija pentru cerdacul (casa) ce s-au făcut di cătră domniia me pe moșie mănăstirii ca să nu să răsipească și să tocmească cele ce s-or strica dupe vreme.” - Uite de unde aveam să aflu, mărite Spirit, că vodă Matei Ghica și-a făcut „Casa de vânătoare” pe moșia mănăstirii Sfântul Atanasie!Nu ți s-o făcut dor și de alte noutăți, dragule
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sapată a lui Sf. Spiridon, se poate ceti următoarele în limba românească: „La 1704, 1758 și 1807 s-au zidit din nou în locul altei mai vechi mănăstire, iar acum în zilele prea Inălțatului Domn Mihail Grigorie Sturza voievod s-au tocmit cu turn și cu frontoane, sub Epitropia boierilor Alecu Sturza Vist...,Spătariul Iacovachi Veisa și Vornicul Grigore Crupenschi. Leat 1847.” Si spune mai departe N.A.Bogdan: „...pe o icoană de argint foarte veche a S-tului Spiridon, ce este pusă pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
câteva ori, pe strada principală a târgului, urmați de fanfară. De obicei se aducea fanfara din Valea Mare (o localitate de muzicanți-țigani, situată pe stânga cam la jumătatea drumului dintre Pungești și Vaslui ), condusă de Oancea, respectiv Măguță. Rareori erau tocmiți țiganii de la Porcăreți. După plimbarea prin târg, cei cu țurca luau casele la rând. De regulă cam toată lumea îi primea. Cei mai mulți din obligație. După cum știi, în cele trei zile ale Crăciunului, fanfara tocmită pentru sărbători își făcea datoria. Cele trei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
condusă de Oancea, respectiv Măguță. Rareori erau tocmiți țiganii de la Porcăreți. După plimbarea prin târg, cei cu țurca luau casele la rând. De regulă cam toată lumea îi primea. Cei mai mulți din obligație. După cum știi, în cele trei zile ale Crăciunului, fanfara tocmită pentru sărbători își făcea datoria. Cele trei după amieze erau dedicate tinerilor, băieți și fete (un fel de discotecă a zilelor de astăzi), în timp ce serile, până spre miezul nopții, erau la dispoziția însurățeilor. Cine participa la aceste petreceri de Crăciun
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cap de capră sculptat din lemn care, cu ajutorul unei sforicele, putea clămpăni în ritmul dorit) era jucată de Costică Florea. Frații Lupu o făceau pe jidanii, Grigoruță a lui Cârciu pe-a modoranul iar Micul lui Ciobanu era Vasilache. Am tocmit trei țigani - vioară, țambal și acordeon - , care locuiau pe marginea drumului numit Dealul Crucii. A fost frumos. Dar a fost pentru prima dată și ultima oară când am participat la o astfel de manifestație. După aceea m-am cam rupt
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pețitului oficial, respectiv logodna. De regulă logodna o organizează părinții viitoarei mirese, la ei acasă. Astfel părinții feciorului, împreună cu acesta vin în pețit într o seară de sărbătoare, numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale ambelor părți. Iar în cazul familiilor mai înstărite tatăl viitoarei mirese se îngrijește să tocmească și un muzicant care să știe a o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale ambelor părți. Iar în cazul familiilor mai înstărite tatăl viitoarei mirese se îngrijește să tocmească și un muzicant care să știe a o aduce frumos fie din fluieră, fie din caval fie din diblă. într-astea gazdele, respectiv viitoarea soacră mică ajutată de câteva sucăcițe încarcă masa, iar mesenii în timp ce se ospătează aduc vorba despre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să rămână fete bătrâne. În aceste seri acolo la gazdă se făceau de fapt două mese, una la care se așezau feciorii cărora le veniseră «fetele cu colacu», iar cealaltă masă , numită și «masa verde» era destinată feciorilor care nu tocmiseră «fete cu colac». În ziua de crăciun, primarul(judele) convenea cu fetele satului, acceptarea cetei la joc în gospodăria acestora. Cele care primeau ceata erau vizitate apoi într-una din seri în curte unde se făceau trei jocuri, ca mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
proprietarii moșiei și, ca să nu mai aibă surprize cu legea încă în vigoare, hotărăsc mutarea la Ipotești. Poate că intenționau să-și facă doar o reședință de vară. Poate. Oricum, trebuiau să repare casa, așa că au procedat în consecință: au tocmit meșteri, ajutați de niște soldați aduși din Botoșani, încercând mai întâi să consolideze acoperișul pentru a putea reface pereții. Dar construcția fiind mult prea șubredă se prăbușește. Așa s-a produs surparea casei 37. Proprietara, care a trăit până în 1980
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
când Cuvântul iluminează într-o străfulgerare această contopire, consfințind-o50. Presărate de-a lungul întregii opere, există contexte care au neîndoielnic, dincolo de ecourile trăirii concrete, o rafinată tentă inițiatică; numai că învățându-le papagalicește când nu trebuie (căci așa e (în)tocmită programa școlară!), ele sunt repetate și reținute otova. Exemplu ilustrativ: De treci codri de aramă, de departe vezi albind/ Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint 51. Furați de frumusețea imaginilor, dar și de muzicalitatea versurilor, se iau îndeobște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
înfloresc din mila/ Codrului, Măriei Sale128. Povestea codrului este, în fapt, povestea întregii structuri vii a cosmosului: Lună, Soare și Luceferi/ El le poartă-n a lui herb129. Toate vietățile trăiesc în armonii de Eden. De ce, atunci, nu s-ar tocmi și îndrăgostiții tovarăși pădurii, căci reacțiile lor sunt asemănătoare cu ale tuturor celorlalte viețuitoare ale sale ? O fac, adâncindu-se în vraja-i învăluitor-odihnitoare: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
probabil, rolul de inițiator în declanșarea conflictului dramatic. Din nefericire (pentru mine) piesa este scrisă în germană, limbă din care, până la aceste adânci bătrâneți, n-am izbutit a pricepe decât vreo trei cuvinte (foreiber, tischlaifer, schlaffwagen), așa că, până se va tocmi tâlmaciul necesar, nu pot emite nici măcar obișnuitele aproximații. Prozele însă, sunt caligrafiate (cu tuș, îngrijit, zici că-i scris cu "italic" la computer!) în românește. N-aș zice că aduc cine știe ce mare noutate stilistică și că ar putea provoca niscaiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o întrebăm și pe dânsa. Să ascultăm ce-o să zică ea, sărmănica. Trebuie să-și dea și bacalaureatul. Apoi, negreșit, s-au lăsat convinși. Și-n toamnă, pe la sfârșitul lui octombrie s-a făcut nuntă mare și frumoasă. A fost tocmit să cânte și-a venit de la Fălticeni Alexandru Bidirel cu orchestra lui vestită. Și s-a adus vin de la Odobești. Nuni mari au fost "oameni făloși / și la pungă groși" subinginerul Mândrilă, din partea soacrei Zitta și preotul Mircea Vlad, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cine știe cât or fi umblat piciorușele lui toată vara? Doarme somnu’ morții, nenorocitu’ de el. Sfinte Dumnezeule, părințele, ce ne-om mai face și cu ăsta? Acuma lasă-l aicea și-om mai vedea. Îi auzeam de-afară sfădindu-se și tocmindu-se și aproape strigând că ce vorbă-i aia, băiețică? Și Andrei se dădea de ceasu’ morții explicându-ne cum că-i chiar o vorbă la locu’ ei, nea, n-o să mai găsiți la banii ăștia să vă dați și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nădejduiesc spre meserearea lui (CM.1567: 254v) (6) a. Iară să va fi mâncat de gadine, adevereadze aceaia, deci nu plătească (PO.1582: 252) b. de veți fi făcut voi vreo tocmeală (DÎ.1600: XXXI) c. să nu veți fi tocmit voi altă tocmeală mai bună (DÎ.1600: XXXI) d. de va fi făcut vreo răotate încă să fie peritcu judecată (DÎ.1599-600: XXV) e. cine cum va fi fostu și el (CSV.1590-602: 45v) (7) a. De va neștine fi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și alți constituenți decât (nu) cumva (48d-f). (48) a. sănu cumvasă aibă smenteală creștinătatea și ceaste 2 țărî (DÎ.1600: XXXIII) b. sănu cumvasă să tâmple să fie neștine svătuit și amăgit de vicleșugul șearpelui (VRC.1645: IIr) c. Fii tocmindu-te cu pârâșul tău curând, până ești pre cale cu el, sănu cumvasă te dea pârâșul giudecătoriului și giudețul te va da slugii și în temniță te va aruca (NT.1648: 7r) d. sănu cumva truda noastră și ustenealasă piiardemu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în vechile texte românești: (53) a. [Grăi-va]V [adevăru]Oîntr-înrima sa [carele nu prilăsteaște cu limba sa]S (PH.1500−10: 9v) b. [Luat-au]V [pre voi]O [Tatăl]Sîn mila lui (CC1.1567: 11v) c. Și-[au tocmit]V [oștile]O [Ieremia vodă]Sasupra târgului, la sat la Aréni (CLM.1700−50: 161v) d. ș-[au întinsu]V [corturile]O [Schinder pașea]Sdireptu deasupra taberii leșăști (CLM.1700−50: 184r-v) e. Deci cându au fostu în mijlocul pădurii,[făcut
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Zač. 14. Luându véste Ieremia vodă de pogorâtul Ungurilor, precum au putut, au strânsu oastea țărâi și s-au gătit a stare cu războiu împrotiva lui Răzvan. Într-o dumenecă era, cându au apropiiat oștile ungurești de Suceavă. Și-[au tocmit]V [oștile]O [Ieremia vodă]Sasupra târgului, la sat la Areni (CLM.1700−50: 161v) Interpretarea focală (ca focus informațional) a obiectului este de asemenea posibilă, iar acest fapt nici nu ridică probleme teoretice (sub ipoteza izomorfismului periferiilor sintactice, la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o mandală, cu sufletele apărute în fotografii. Căldură de stârv al cerului prag, din el răsare soarele. Acolo nu-s nemuritorii, doar cei căzuți, pe ei îi numărăm. Și după putrezire nu strălucire-urmează. Divinitatea noastră, istoria, o groapă ne-a tocmit, din câte nu-i rost de înviere 1194. În locul beatitudinii eterne sufletul ajunge după o călătorie prin care străbate cerurile concentric strânse în jurul unui nucleu material. Acolo e templul, orientul etern, lumina. Câtă grijă pentru a da un rost paradisului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
compus doi psalmi: Psalm I Tulburate-s apele pământului până-n adâncuri..., căci neamurile-au ridicat copita și cu potcoava nepăsării au ucis pe sfinții lui Dumnezeu... Cine Te va răzbuna, Dumnezeule?... Nelegiuiții s-au prins în horă și lăutar au tocmit pe Veliar... Pute pământul pe urmele pașilor lor și duhoarea lor omoară pe cei slabi... Isbăvește-Te, Dumnezeule, întru slujitorii Tăi. Până la marginile pământului să se audă strigarea celor fără de lege. Arde-i pe ei cu focul mâniei Tale! Și stârvurile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
își dădeau coate. Diaconul s-a foit, a mai tușit, a mai rostit de câteva ori: „Se vede, se vede! Călugăr prost!”, apoi l-a privit cu aer disprețuitor. Preotul rămăsese ghemuit între un țăran și un negustor care se tocmeau pentru o marfă. Trenul a ajuns la Cemăuți. Pe peronul gării, conducătorul românilor bucovineni, preoțimea, corul pregătit pentru primirea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Melchisedec, erau în mare emoție. Arhiereul nu apărea nicăieri. Încet, după ce își pusese insemnele mitropolitane, înainta dinspre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și a apotecarilor, pentru vizite, operații și medicamente; a neguțătorilor, pentru marfele ce vând la particularii care nu sunt neguțători; a directorilor de pensionate, pentru prețul pensiunii școlarilor lor, si a altor maiștri, pentru prețul uceniciei; a servitorilor care se tocmesc cu anul, pentru plata simbriei lor; se prescriu printr-un an. (Cod civil 1905, 1908). --------- Cu privire la alin. 4 din art. 1904, a se vedea art. 176 din Codul muncii. Articolul 1905 Prescripția în cazurile mai sus arătate se va împlini
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
domiciliul petiționarului, locul de destinație precum și toate informațiile ce dau putință de a se constată că petiționarul îndeplinește toate condițiile necesare pentru a obtine permisul. Pentru muncitori aceste comunicări vor trebui să mai cuprindă și numele patronului care i-a tocmit. Permisul de trecere nu se va elibera, dacă în termen de douăzeci de zile dela expedierea comunicării, autoritatea competența a celeilalte Părți se opune la această, fie pentru motive de siguranță sau de ordine publică, fie pentru că nu sînt îndeplinite
CONVENŢIE din 7 decembrie 1929 între REGATUL ROMÂNIEI şi REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMÂNO-POLON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
lucruriloru de căratu, afară de neapărate intemplari; - este asemene respnndetoru pentru tote stricaciunele, afară de cele ce vinu din chiaru smintela lucrului sau dintr'o neaperata intemplare. Articolul 100 Candu din pricina unei neaperate intemplari, nu s'a sevirsitu transportulu la soroculu celu tocmitu, atunci nu se poate cere de la carausu nici o despăgubire cu cuventu de intardiere. Articolul 101 Primirea lncrurilor transportate și plata prețului de căratu stinge ori ce reclamația împotriva cărăușului. Articolul 102 Candu priimitorulu nu voiesce sau se impotrivesce a priimi
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
fi pornitu, ori catra acesta, ori catra o a treia persosa în socotela lui. Articolul 317 La intemplarea preveduta prin cele din urmă doue articole, sindicii voru avea dreptulu prin împuternicirea judecătorului comisaru, se cera predarea marfuriloru, plătindu vendatorului pretulu tocmitu între dinsulu și fălitu. Articolul 318 Sindicii voru putea, cu voia judecătorului-comisari, se priimesca de bune cererile ce li se voru face pentru luarea în-apoi de mărfuri. De se va ivi prigonire, tribunalulu va hotărî, ascultandu și pe judecătorului-comisaru. Capitolul
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]