877 matches
-
din sus de poartă (la nord n.n), una mare și alta mai mică, și din gios de poartă (la sud n.n)... una mare și doao mici, care să fac cinci, și poarta la mijloc, care dughene m-am tocmit cu tot lemnul mieu”. Să vezi însă câte obligații își ia meșterul teslar: “Și între dugheni să fac poarta... mare bună,... și orice fiară ar trebui la poartă cea noa să fie a mele și la cea veche iară așa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
începutul. La 13 septembrie 1755 (7264), Manolachi teslarul “au jăluit... că nu l-ar fi lăsat să facă dughenile după cum i-au fost tocmala, ce l-au sâlit de le-au făcut mai mare decât pe măsura ce s-au tocmit și temelia încă și-au înălțat-o mai mult de tocmala ce-au avut... și cu aceste pricini ar fi cheltuit mulți bani ai lui... piste preț”. La acestea “Părintele prefectu” a răspuns “că după ce i-au gătit dughenile și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-au așezat plătindu-i deplin. Și încă i-au mai dăruit... lemnul tot cu her (fier n.n), cu scânduri, cu șindrilă, cu toati a șepti dugheni vechi ce le-au răsâpit”. Mai zice prefectul că l-a mai tocmit pe Manolachi încă pentru 95 de lei ca să-i facă “prispă pe dinainte dughenilor di piatră și să podească hudița porții și doă ișitori și poarta din dos”. Acestea însă în contul lemnului vechi, a pietrei primite în dar”. Până la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Adineauri nu încăpeai de popa Cozlea, egumenul de la mănăstirea Aroneanu. Acum uite că la 8 februarie 1676 (7184) găsim la aceeași mănăstire pe egumenul Cozma, care împreună cu soborul spune: “Scriem și mărturisim cu cestu zapis al nostru” precum “ne-am tocmit cu părintele egumen... de la Svânta mănăstire de la Dealul Mare (Hadâmbul n.n) de-am făcut schimbătură”. --Ce “schimbătură” puteau face două mănăstiri din afara Iașilor? --Aronenii le-au dat celor de la Dealul Mare “Un loc de dughene ce iaste pe Podul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cârtitor. Nu are decât să aștepte judecata Divanului. --Ia ascultă tu, Toma Necredinciosule, ce spune cofetarul: “Și giudecata căutând pravila au aflat scriind la carte 22 lucruri bisericești și a casălor celor sfinte... <de nu va plăti rânduiala ce-au tocmit acel ce au lucrat în loc strein perde-va lucrul său>”. --Din câte îmi aduc eu aminte, de fiecare dată, în asemenea cazuri, i se “prețăluia” casa, pivnița sau orice altă construcție avea împricinatul și era despăgubit. --Aici lucrurile nu s-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
capra face și oaia trage. Dar să nu dăm bucuria pe scârbă, ci să vedem ce “schimbătură” s-a mai făcut la 31 martie 1793. --M-ai făcut curios, prietene - m-a atenționat gândul de veghe. --Trebușoara ce urmează s-a tocmit fiind de față “Iacov mitropolit Moldavii” și numeroși martori. Zapisul este făcut de Iordachi Aslan biv vătav de copii “la mâna dumisale căminarului Toader Balș”, prin care spune că având moșia Ostopceni “la ținutul Ieșii, în ocolul Turii” și “dumnealui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce spune biata Costina: “Adecă eu, Costina,... scriu cu acest zapis al miu... și limbă de moarte precum am făcut eu, Costina, această casă cu banii mei,... treidzăci de lei din munca soțu-miu, Mateiu,... Iar cu părintele, egumenul, m-am tocmit cu doi lei numai de an de loc. Iar casa s-au făcut când au venit Moiseiu cu leșii de-au prădat Chervăsărie în dzilele lui Costandin sân (fiu n.n) Duca vodă”. Numai că un oarecare Todor a făcut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vă mai port, să vă sprijinesc și să vă mîntuiesc. 5. Cu cine Mă veți pune alături, ca să Mă asemănați? Cu cine Mă veți asemăna și mă veți potrivi? 6. Ei varsă aurul din pungă, și cîntăresc argintul în cumpănă; tocmesc un argintar să facă un dumnezeu din ele, și se închină și îngenunche înaintea lui. 7. Îl poartă, îl iau pe umăr, îl pun la locul lui; acolo rămîne, și nu se mișcă din locul lui. Apoi strigă el, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
se prezinte la un test de angajare la Compania Municipală de Transport Public din Los Angeles. Dar Hollywoodul l-a salvat din nou. Studiourile Monogram erau înconjurate de pichete de demonstranți: o coaliție de sindicate sub drapelul AFL. L-au tocmit ca spărgător de grevă - cinci dolari pe zi și, ca bonificație, o slujbă asigurată după încheierea grevei. A spart capete două săptămâni în șir, de le bâzâiau ălora creierii, fiind atât de dibaci la mânuitul bastonului de cauciuc, încât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ridică pe Ilie la cer, făcându-l stăpânul furtunilor, fulgerului și tunetului. h) în legenda lui Numa Pompilius - mare preot și al doilea rege legendar al Romei, după Romulus - este descris felul în care, după o furtună îngrozitoare, suveranul se „tocmește” cu Jupiter pentru a înlocui sacrificiile umane prin decapitare (ritual care te făcea stăpân al fulgerelor) cu sacrificii de substitute sau cu ofrande alimentare. Iată dialogul descris de Ovidiu (Fastele, III, 333) și de Plutarh (Numa, XV) : Numa : Spune-mi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de chinezi și am plecat din Luzon unde am trăit un an de zile. Câțiva credincioși japonezi surghiuniți la Manila mi-au făcut rost în taină de banii trebuitori. Astfel am putut să cumpăr această joncă mâncată de termite, să tocmesc marinari și să plec din Luzon. Nu știu ce crede Domnul Iisus despre faptele mele nesăbuite. Acum nici măcar nu pot desluși dacă voința Domnului a fost să rămân legat toată viața de locul meu de stareț la Manila sau să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
iar primăria a acordat loc de târg, care se ține în fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala, Biserica, Dispensarul; Gara; Poșta; Cooperativa de consum; Banca (o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
iar primăria a acordat loc de târg, care se ține în fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala, Biserica, Dispensarul; Gara; Poșta; Cooperativa de consum; Banca (o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sângele? Haideți să-l vindem acestor ismaeliți și mâinile noastre să nu se atingă de el, fiindcă este fratele nostru și carne din carnea noastră”. „Testamentul lui Gad”, din Testamentul celor doisprezece patriarhi, spune că Iuda și Gad s-au tocmit cu ismaeliții pe treizeci de galbeni, ei doi oprindu-și zece și împărțindu-i pe ceilalți douăzeci cu restul fraților. O legendă târzie, creată de un anume frate Faber, pelerin din Nürnberg, povestește următoarele: cele treizeci de monede de argint
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de Isus. Posedau ei instrumentul prin care să decidă în mod conștient că Isus nu lucra în Duh? Răspunsul e pozitiv: evreii au acționat conștient și sistematic, prin natura lor malefică, împotriva Duhului. I-au întins curse lui Isus, au tocmit martori mincinoși, i-au negat învierea etc. Dar, zice Augustin, să presupunem că până și asemenea indivizi ajung la o pocăință sinceră. Cine le-ar putea refuza convertirea? Concluzia vine de la sine, după eliminarea ipotezelor care s-au dovedit referitoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
fondase În anii ’30. Aplecat peste geamul mașinii, Îi ținea probabil un discurs șoferului, cu părul lui alb fluturând În vânt, cu pălăria În mâna stângă și bastonul sculptat, cu măciulie de argint, În dreapta. Fima știa că bătrânul nu se tocmea, nici nu aștepta restul, ci termina o istorioară pe care o Începuse pe drum. De peste cincinzeci de ani le ținea șoferilor de taxi din Ierusalim un seminar permanent despre legendele hasidice și povestirile religioase. Era un povestitor pasionat. Avea obiceiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Flory curge o vreme ca orice apă tulbure din timpuri de pionierat. Curge ea nelimpezită pînă cînd, la un prag nevăzut, izbucnește din nou ca un gheizer. Ceasornicarii au plecat spre Illinois În căutarea lui Mr. George, iar Mrs. Flory, tocmită la restaurantul domnului Bailey, alt iriș cum s-ar zice, a dat de Încă o minune dintre cele multe cîte o amețiseră În ultimele luni: trebuia să adune și să ducă la spălat vasele de pe o curea lată care umbla
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dobașu’ lîngă ei“. Nea Snaco trompetistul apăsase fără să vrea pe o clapă a memoriei mele și făcuse să-mi defileze din nou pe dinainte sala de bal subpămînteană a muncitorilor imigranți din urmă cu un secol. Am Înțeles că tocmeau alămuri și tobe, dar pe ce fel de muzică or fi dănțuit ei la 1907? Din cîntările americane ale Floarei, am reținut o bucată ritmată pe care am asimilat-o mai tîrziu piesei lui Chuck Berry Let’s Twist Again
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
în acea perioadă să apară în oraș familia Ciurdaru, de data aceasta nu cu căruțele, că în cei doisprezece ani cât se scurseseră de la plecarea Teofanei din șatră, reușiseră să-și facă o casă a lor. Veniseră în oraș fiind tocmiți de un proprietar pentru anumite lucrări. Nu știau să citească dar văzând afișele au recunoscut figura Prințesei și nu atât figura ei că se schimbase mult în anii ce trecuseră, cât salba ce-i înfrumuseța imaginea stârnind discuții și comentarii
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a fost a lui. A celuilalt. A vizigotului. Nu a plâns. Nici când Tariq a vrut-o pentru el și l-a împroșcat pe Musa cu venin, ca o viperă ce e. Musa a plătit-o cu aur, s-a tocmit pentru ea sub privirea ei atentă, înțepenită pe mâna lui încărcată cu smaralde. După ce Tariq a oftat împăciuitor, scormonind absent în vintrele cufărului, Musa i-a scos de pe deget inelul mortului și a pus în locul lui un safir imens, aidoma
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
vărsat mai multe rânduri de lacrimi amare, apoi i-a închis ochii după care s-a ridicat și s-a adresat celor din preajmă: Și de-amu, luați-i și duceți-i pe amândoi la țintirimul dobitoacelor! Pentru Roibu voi tocmi o vorbă-două de adio... Sârma Nici nu vă puteți imagina cât a avut de pătimit Ghiță Solovăstru de când l-a văzut pe aprigul tovarăș Timpan în persoană, cu un val întreg de sârmă izolată sub braț, instalându-se în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Dimitrios încărca birja cu o mulțime de flori exotice, după care Filip și Nikolai plecau îmbătați de soare și de mirosurile afrodiziace ale petalelor spre cartierul oriental. Erau urmați, la câteva minute, de alte două birje, una cu lăutari țigani tocmiți cu ziua și cealaltă cu Dimitrios, distins și absent, îmbrăcat în smoching negru, joben pe cap, vestă înflorată, lavalieră de mătase prinsă cu un ac cu diamant și pantofi scârțâitori de lac negru. Avea mustața cănită și tunsă îngrijit deasupra
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
însoțit de o femeie nu tocmai tânără, dar arătoasă, care-și oferea serviciile, într-o cameră de la etaj, contra unei sute de lei. Nu mai avem atâta bănet nici unul dintre noi. Mai ieftin nu lași?! încercă un marinar să se tocmească. Pe gratis nu vrei?! îl apostrofă scurt femeia. Puneți și voi câte un pol la mijloc până se face sutarul. Și venim cu toții? întreabă unul, hlizindu-se tâmp. Asta-i bună! Trageți la sorți și norocosul vine cu mine. Ce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]