1,334 matches
-
alături de tatăl meu. Îmi pare uneori că-l mai zăresc în ușorul tremur al aerului, cum stă cu mâinile încrucișate, cu picioarele ușor desfăcute, întinse, privind îngândurat spre mine. Uneori parcă zăresc și conturul de abur al acelui orb, cu toiagul lui pe genunchi, cântând din muzicuță în timp ce veverița de demult încă stă uimită în coadă în fața lui și-l ascultă. Dintre multe alte imagini ale tatălui meu, aceasta a fost să-mi rămână cea mai pregnantă, însoțindu-mă acum în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
doar, tainică și nedeslușită, a înaintării spre mine prin pașii rugilor. Pași împleticiți, pași grei, pași ducând parcă niciunde. Mers firav, dus doar de nuiaua credinței mele pe care, în clipe ca acestea de scris și închipuire, mi-l văd toiag al vredniciei. Știu că nu sunt așa. Știu că mă mint în toate clipele mele. Dar mai știu, cred că știu, nădăjduiesc acest văl al științei, că minciuna mea nu este decât o pată infimă pe potirul strălucitor al mântuirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de un ram al salciei, se legăna sub pale de vânt, de parcă un metronom tăcut măsura pașii nemărginirii care în acele clipe trecea tocmai prin ținutul acela uitat, îndepărtat. Venisem cu gând tulbure să sfârșesc în acel depărtat loc și toiagul orbului, cadențându-mi parcă plecarea din mine, m-a readus iarăși în Lume. Și am primit, încă o dată, puterea de a mă ridica și de a porni senin pe drumul meu întru coborâre... 17tc "17" Am fost pus, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
atunci, chemată de buzele și răsuflarea orbului, spre lumina celor câtorva lumânări. Bastonul orbului, atârnat de o grindă deasupra tarabei, se legăna încet, nehotărât, părelnic, mișcat de șoptita cântare a bătrânului cu cărțulia jerpelită și a orbului cu muzicuța lui. Toiagul acela alb, lucind stins în zvâcnetele de lumină ale lumânărilor, părea că, atârnat de fir pogorât din cer, cadența în balansul lui dusul unei minuni, când Însuși Pescarul aruncase nada și chema sufletele să se avânte spre El. Țăranii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ajunsese și el la acel capăt de Lume. Îl ascultam, lăsându-mă doar învăluit de taina cântecelor, de lumina începutului de toamnă, spălată de orice umbră, lumină pură pogorând nu din înălțimile cerului, ci țâșnind parcă din salcia aceea, din toiagul alb al orbului, din întinsul luciului de apă, din cioturile munților cu desene sinilii în depărtare, din liniștea și din uitarea tuturor depărtărilor în care mă prăbușisem. Lumină venită din străfunduri, revărsată peste Lume ca o dărnicie a celor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pe popă și nici măcar pe mine nu mă închipuiam, cu toate visurile mele de izbăvire, șutați tocmai în Rai. Rămăseserăm doar eu și Kerim în părăsirea localului. Orbul care până atunci cântase din muzicuță la o masă de lângă godin, cu toiagul lui atârnat de un fel de parâmă care spânzura ca o funie de rufe între burlanul sobei și rafturile cu sticle de la tejgheaua lui Borisoff, vânzătorul, plecase și el, șonticăit, trăgându-și ciotul de picior. Kerim ascultase până atunci muzicuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dat femeia aceea doar întoarce amuzată capul, se trage puțin spre dulapul cu pantofi de lângă ușă, lăsând să se strecoare pe lângă ea un bătrân într-un fulgarin alb, cu ochelari negri de orb, cu mâna întinsă în care ține un toiag alb, despicând aerul, pipăindu-și înaintarea, ducându-se spre bucătărie. Va asculta cum orbul discută ceva cu o femeie, poate chiar cu Veturia sau cu ochelarista pirpirie care tot insistase ca eu să gust din tortul ei, cum necunoscutul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dus și ea privirea spre capătul vagonului, urmărind orbul cu muzicuța și cântecul acela învăluitor. Mă cercetase Moartea, mă ademenise cu gândul că am găsit acea povestire pierdută de demult, ascultase cum cuvintele cad în mine, aduse poate de cadența toiagului alb al orbului lovind peretele vagonului, lovituri surde, grele, înăbușite, ca picurii ploii de demult, din acea noapte pierdută. Moartea mă îndemnase poate să cobor la Karanphilou, ea ducându-se în dusul ei, lăsându-mi doar împăcata bucurie a adulmecării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
răsturnate, așa cum stătuse ea între ele. Îmi voi turna un pahar de vin și, ridicându-l, voi face gestul de a ciocni cu toți cei de față, întrebând: — Ei, nu cântă nimeni? Orbul, din cotlonul lui, tresare. Își anină albul toiag de un raft al bibliotecii, scotocește în buzunarul de la piept și scoate o muzicuță. O mângâie ușor, de parcă ar vrea să o încălzească, apoi și-o duce la buze. Trage puternic aer în piept. — Chiar nu mai cântă nimeni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de câlți de cânepă din care țăranul își face saci pentru cereale. Pe spate, cămașa avea aplicată o cruce, dintrun material negru și în picioare avea sandale. În această ținută simplă și asupra cu crucea în mână și cu un toiag din lemn de corn, Părintele Nil Dorobanțu a cutreierat și a răscolit sate, propovăduind cuvintele dumnezeiești ale Sfintei Scripturi. „Dumnezeu este pretutindenea de față, în ceruri și pe pământ, în adâncuri și în nemărginitul spațiu al Universului.” (Sf. Grigorie de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
I se închine!" 7. Și despre îngeri zice: "Din vînturi face îngeri ai Lui; și dintr-o flacără de foc, slujitori ai Lui"; 8. pe cînd Fiului I-a zis: "Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este în veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate: de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns cu un untdelemn de bucurie mai presus decît pe tovarășii Tăi." 9. Tu ai iubit neprihănirea și ai urît nelegiuirea. 10. Și iarăși: "La început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
despre îngeri zice: "Din vînturi face îngeri ai Lui; și dintr-o flacără de foc, slujitori ai Lui"; 8. pe cînd Fiului I-a zis: "Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este în veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate: de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns cu un untdelemn de bucurie mai presus decît pe tovarășii Tăi." 9. Tu ai iubit neprihănirea și ai urît nelegiuirea. 10. Și iarăși: "La început, Tu, Doamne, ai întemeiat pămîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
3. după perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema "Locul preasfînt." 4. El avea un altar de aur pentru tămîie, și chivotul legămîntului ferecat peste tot cu aur. În chivot era un vas de aur cu mană, toiagul lui Aaron, care înfrunzise, și tablele legămîntului. 5. Deasupra erau heruvimii slavei care acopereau capacul ispășirii cu umbra lor. Nu este vremea să vorbim acum cu de-amănuntul despre aceste lucruri. 6. Și după ce au fost întocmite astfel lucrurile acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
20. Prin credință a dat Isaac lui Iacov și Esau o binecuvîntare, care avea în vedere lucrurile viitoare. 21. Prin credință Iacov, cînd a murit, a binecuvîntat pe fiecare din fiii lui Iosif, și "s-a închinat, rezemat pe vîrful toiagului său." 22. Prin credință a pomenit Iosif, cînd i s-a apropiat sfîrșitul, de ieșirea fiilor lui Israel din Egipt, și a dat porunci cu privire la oasele sale. 23. Prin credință a fost ascuns Moise trei luni de părinții lui, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
ore, cu ajutorul ambarcațiunilor. Dar Pietro simțea că era prea târziu. Mult prea târziu. Aceeași zi, ora 17.30, Murgești, În lunca Bârladului - Te-ai hărnicit deodată, Erina, sau mi se pare mie? Întrebă bătrânul Litovoi, intrând În bucătărie sprijinit În toiag. - Poate... răspunse Erina Înroșindu-se. Ultima dată mi s-a ars cozonacul. Când s-o Întoarce Cosmin, vreau să fie masa plină. - Dar ai femeile din casă, nu trebuie să te muncești tu cu năzdrăvanul ăla de cozonac! Uite, te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
curtea Înconjurată de cireși Înfloriți, sprijinindu-se de umărul Erinei. De când venise de la Suceava, Oană părea hotărât să Învețe din nou să meargă. Nu reușea decât cu mare greutate, dar se chinuia fără nici un geamăt, sprijinindu-se ba de un toiag, ba de pereții camerei, ba de umărul sau brațul Erinei. Din câte Înțelesese Mitruț Albu, măria sa cedase rugăminților căpitanului, care nu vedea ce rost ar fi avut să rămână la Suceava fără a putea face nimic, preferând să se retragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
întrebe străbunii: ce-ar f bine să facem? oamenii au început să întrebe: ce este bine să fac? Ce se va întâmpla cu mine când se anunță sfârșitul? Albii din guvern au venit și i-au dat lui Daou un toiag magic, cu vârful de argint, iar celorlalți conducători le-au dat toiege cu vârf de alamă. Șefii au fost mândrii, dar ca răsplată pentru aceste toiege, guvernul le-a luat prea mulți bărbați Fotse și pe unuii i-a ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întrebe: ce este bine să fac? Ce se va întâmpla cu mine când se anunță sfârșitul? Albii din guvern au venit și i-au dat lui Daou un toiag magic, cu vârful de argint, iar celorlalți conducători le-au dat toiege cu vârf de alamă. Șefii au fost mândrii, dar ca răsplată pentru aceste toiege, guvernul le-a luat prea mulți bărbați Fotse și pe unuii i-a ținut departe cam mult timp, încât nu și-au mai putut culegere recoltele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
anunță sfârșitul? Albii din guvern au venit și i-au dat lui Daou un toiag magic, cu vârful de argint, iar celorlalți conducători le-au dat toiege cu vârf de alamă. Șefii au fost mândrii, dar ca răsplată pentru aceste toiege, guvernul le-a luat prea mulți bărbați Fotse și pe unuii i-a ținut departe cam mult timp, încât nu și-au mai putut culegere recoltele, iar soțiile lor și-au găsit alți bărbați. Oamenii au început să spună: nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și poporul din ținuturile împăratului știu că este o lege care pedepsește cu moartea pe oricine, fie bărbat fie femeie, care intră la împărat, în curtea dinlăuntru, fără să fie chemat. Numai acela scapă cu viață, căruia îi întinde împăratul toiagul lui împărătesc de aur. Și eu n-am fost chemată la împărat de treizeci de zile." 12. Cînd s-au spus cuvintele Esterei lui Mardoheu, 13. Mardoheu a trimis următorul răspuns Esterei: "Să nu-ți închipui că numai tu vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
casei împăratului, înaintea casei împăratului. Împăratul ședea pe scaunul lui împărătesc, în casa împărătească, în fața ușii casei. 2. Cînd a văzut împăratul pe împărăteasa Estera în picioare în curte, ea a căpătat trecere înaintea lui. Și împăratul a întins Esterei toiagul împărătesc, pe care-l ținea în mînă. Estera s-a apropiat, și a atins vîrful toiagului. 3. Împăratul i-a zis: "Ce ai tu, împărăteasă Estero, și ce ceri? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăție, îți voi da." 4. Estera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
casei. 2. Cînd a văzut împăratul pe împărăteasa Estera în picioare în curte, ea a căpătat trecere înaintea lui. Și împăratul a întins Esterei toiagul împărătesc, pe care-l ținea în mînă. Estera s-a apropiat, și a atins vîrful toiagului. 3. Împăratul i-a zis: "Ce ai tu, împărăteasă Estero, și ce ceri? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăție, îți voi da." 4. Estera a răspuns: Dacă împăratul găsește cu cale, să vină împăratul astăzi cu Haman la ospățul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
casa lui Haman. 3. Apoi Estera a vorbit din nou înaintea împăratului. S-a aruncat la picioarele lui, a plîns, l-a rugat să oprească urmările răutății lui Haman, Agaghitul, și izbînda planurilor lui împotriva Iudeilor. 4. Împăratul a întins toiagul împărătesc de aur Esterei, care s-a ridicat și a stat în picioare înaintea împăratului. 5. Ea a zis atunci: Dacă împăratul găsește cu cale și dacă am căpătat trecere înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit împăratului, și dacă eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
treierat Galaadul cu treierătoarea de fier. 4. De aceea, voi trimite foc în casa lui Hazael, care va mistui palatele lui Ben-Hadad. 5. Voi sfărîma zăvoarele Damascului, și voi nimici cu desăvîrșire pe locuitorii din Bicat-Aven, împreună cu cel ce ține toiagul de cîrmuire în Bet-Eden; și poporul Siriei va fi dus rob la Chir", zice Domnul. 6. Așa vorbește Domnul: "Pentru trei nelegiuiri ale Gazei, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărîrea, pentru că au luat pe toți oamenii prinși de război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
luat pe toți oamenii prinși de război și i-au dat Edomului: 7. de aceea, voi trimite foc în zidurile Gazei, și-i va mistui palatele. 8. Voi nimici cu desăvîrșire pe locuitorii din Așdod, și pe cel ce ține toiagul împărătesc în Ascalon; Îmi voi întoarce mîna împotriva Ecronului și ce va mai rămîne din Filisteni va pieri", zice Domnul Dumnezeu. 9. Așa vorbește Domnul: "Pentru trei nelegiuiri ale Tirului, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărîrea, pentru că au luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]