1,760 matches
-
a avut succes. Ei, În timpul nopții s-a oprit ploaia și a făcut loc unei zile frumoase, luminoase și reci de iarnă timpurie, și la unu fărĂ un sfert am trecut prin ușile batante de la Chicote ca să beau un gin tonic Înainte de prînz. Erau foarte puțini clienți la ora aia și doi chelneri au venit Împreună cu directorul la masa mea. ZÎmbeau cu toții. — L-au prins pe criminal? Întrebai. — Nu glumi la ora asta. Da’ tu l-ai văzut cînd a tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ca de ceară, cu brațele desfăcute larg și picioarele Întinse, și chiar că semăna puțin cu un fluture. Dar, știți, nu prea mult, totuși. Dar nici a om nu prea arăta. Semăna mai degrabă cu o vrabie moartă. — Un gin tonic, spusei. — Trebuie să scrii o poveste, Îmi spuse directorul. Asta-i aur ce-ai văzut aici. — Aur, spusei. Uite ce e, o englezoaică pe care-am cunoscut-o aici, aseară mi-a zis că n-ar trebui s-o scriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
asemănĂtor cu peștele-cu-spadă. . G-men În original, prescurtarea de la Government men - termen informal care desemnează agenții F.B.I. . Pește carnivor din familia Sciaenidae. . Bitter folosit, În catități mici, În amestecul unor cocteiluri, de obicei pentru a atenua gustul de chinină din apa tonică. . BĂtălia de pe Somme (1 iulie-18 noiembrie 1916), cea mai sîngeroasă luptă din Primul RĂzboi Mondial, cu peste un milion de victime. . Cocteil alcătuit dintr-un amestec de Campari, vermut dulce și apă minerală (n.r.). . Cocteil format prin adăugarea de gin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cu șampania în față și să nu ne fie permis să ne atingem de ea. Un sunet prelung se aude la interfon. Barney se repede să răspundă misteriosului oaspete. Cu toții am dus paharele la gură (în afară de Davey, care bea apă tonică și rezistă mai ușor tentației). Haideți să fim serioși, bodogăne Stewart, care stă alături de mine, sorbind din șampanie. Avem o ladă întreagă de terminat, trebuie să începem. Barney rămâne lângă ușă cu o expresie pe cât de nervoasă, pe atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cinei de la care tocmai veneau. Abia mai târziu aveam să aflu ce anume reprezenta o astfel de cină dată de domnul Garamond. Belbo trecu imediat la distilatele lui preferate, Diotallevi reflectă Îndelung, dezorientat, și se hotărî să ia o apă tonică. Găsirăm o măsuță În fund, eliberată chiar atunci de doi tramvaiști care a doua zi de dimineață trebuiau să se scoale devreme. „Va să zică, va să zică”, rosti Diotallevi, „Templierii ăștia...” „Nu, acum v-aș ruga, să nu mă faceți să mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
plin de sentiment (ce rușine), dar cu voce tare și că trebuie să fi povestit o Întâmplare nespus de frumoasă, cu pasiune și compasiune, pentru că Dolores avea ochii strălucitori, iar Diotallevi, prăbușit În insanitatea unei a doua sticle de apă tonică, Își Întorcea serafic ochii către cer, sau, mai bine zis, către tavanul barului, câtuși de puțin sefirotic, și murmura: „Și poate că ei erau toate astea la un loc, suflete pierdute și suflete sfinte, grăjdari și cavaleri, bancheri și eroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
operație chirurgicală sănătoasă la glanda pineală, Templierii ar fi putut deveni Ospitalieri, adică niște persoane normale. Războiul corupe circuitele cerebrale, pesemne din cauza zgomotului canonadelor sau ale focului grecesc... E cazul multor generali”. Era ora unu noaptea. Diotallevi, amețit de apa tonică, se clătina pe picioare. Ne-am salutat. Eu mă distrasem bine. Și ei la fel. Încă nu știam că Începuserăm să ne jucăm cu focul grecesc, care arde și mistuie. 15 Erard de Siverey Îmi spuse: „Sire, dacă credeți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
servisem cu cornulețe cu rahat, iar sub fereastra camerei doi muncitori spărgeau trotuarul cu baroasele. A urmat băiatul unei colege, profesoară de română. Îl chema Octav și era student în anul trei la Chimie. Chimiștii sunt oameni toleranți, timizi și tonici. Îi predam după cele patru volume de Essential English publicate de Eckersley prin anii ’50, înainte de dispariția shillingului și de apariția lui Frank Zappa. Pe la al doilea volum m-a apucat o oboseală dubioasă. Îmi venea să mă întind pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
felul de porcării, spirt, esență de migdale, urină etc. Când nu mai putea nici să zvâcnească, am început să jucăm tenis cu el, cu paletelele noastre grosolane de plastic. Apoi l-am înmormîntat, încă viu, într-o cutie de vin tonic, peste care am turnat pământ și l-am bătătorit. Între noi era același lucru. Toată ziua ne urmăream prin șanțurile labirintice de canalizare. Coboram acolo prin locuri anume, pășind pe țevi smolite și peste robinete uriașe, apoi ne intra în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
asta cam și fusese specialitatea lui pe vremea studenției. Ducea într-o mână găletușa de plastic albastru plină pe jumătate cu apă și Perlan, în care se bălăcea un burete portocaliu. Se învîrtea în jurul Daciei, ștergând și curățind, în aerul tonic al primăverii, care provoca desfacerea mugurilor întregului material lemnos din curtea blocului: salcâmi și gard viu. Acesta era arhitectul Emil Popescu. Tot ce s-ar mai putea spune despre el este inutil și chiar ridicol. Contează oare că fuma "Cișmigiu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bravo! Seara, ajungi cu ei În Ring și, oricît ar fi de proastă muzica, distracția e maximă. Te Întorci de la bar, ținîndu-te de o tavă plină cu pahare cu vermut și cu lichioruri colorate sintetic și cu niște ginuri cu tonic chioare, fentînd viermuiala generală de pe terasă. Și dai peste trei nemțoaice care Încă n-au pățit un agațament. How are you, girls? țipi la ele ca să acoperi balamucul. Fine, thank you. We are having fun. Do you want more fun
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ostașii care fac de serviciu la bucătărie. În ușa infirmeriei, un ciorchine de halate albe fumează și gesticulează, rîsetele izbucnesc sonor la fiecare a treia replică. De după colț, apare un Aro cîntînd din toate pistoanele și arcurile lui o muzică tonică - claxonează melodios nu se știe exact pe cine, pentru că de văzut, tot nu se vede nimic, deși ceasul arată ora 12. Toată treaba asta ar putea fi ceva ca un bal al fantomelor, dacă fantomele ar avea niște organe sexuale
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din secție, după care tot alaiul, Împreună cu cutia uriașă, sigilată și ștampilată pe la colțuri, părăsește pavilionul ORL. Același lucru Îl fac și eu, cît se poate de ilegal, pe o ușă de serviciu, parcurgînd În viteză aleile pustii; un zumzet tonic, punctat de acute care vin din diverse radiouri sau din minți un pic Înfierbîntate, se aude din toate clădirile spitalului; dar, altfel, e liniște. Mă duc glonț În salonul lui Rică, unde de asemenea s-a Încheiat procesul de votare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
deși, se pare că nu e de ajuns, a rămas fără țigări și nu poate să fumeze din tutunul meu blond, pentru că e mai slab ca al lui, țigările mele sînt paie, mi-o spune cu bucurie. Dar altfel e tonic, e Încă verde, Îl găsesc aproape neschimbat, poate cu mici variațiuni - care țin mai degrabă de capricii climaterice sau de alți factori efemeri. Ne vedeam rar Înainte, de cîteva ori pe an, dar În ultimii ani ne-am văzut chiar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
bine croit, dar uzat, și o bluză oarecare, albă. Adam McCaffrey rămăsese în grădină, cu cățelul lui. Ți-a spus sora-șefă că or să-i dea drumul din spital? întrebă Brian. În curând. Alex și Gabriel beau gin cu tonic. Gabriel fuma. — Și unde crezi că o să se ducă după aceea? întrebă Gabriel, zvârlindu-și părul pe spate cu o mișcare a capului. — Unde-ți închipui? răspunse Alex. Acasă. Gabriel se uită la Brian, care refuza să-i prindă privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tăcere, după care Hattie adăugă: Doriți o băutură? O băutură? John Robert observă pe o măsuță de bambus, acoperită cu o placă de cristal, spre care Hattie își întinsese mâna, o sticlă de gin, o sticlă de vermut, una de tonic, un vas cu gheață și un pahar. John Robert era antialcoolic și nu se simțise niciodată ispitit să renunțe la deprinderile sobre ale familiei sale. Totuși, nu era un fanatic și, din când în când, la câte o petrecere, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
antialcoolic și nu se simțise niciodată ispitit să renunțe la deprinderile sobre ale familiei sale. Totuși, nu era un fanatic și, din când în când, la câte o petrecere, ca să facă plăcere gazdelor, lua câte un pahar cu sifon sau tonic stropite cu puțin vermut. De astă-dată se uită cu dezaprobare la recuzita mondenă. Sper că tu nu bei, sau da? Doamne ferește! răspunse Hattie, râzând. N-am pus în viața mea gura pe un strop de alcool. Rozanov își spuse: „N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Se ridică greoi de pe banchetă. — Lasă că amestec eu băuturile. Se îndreptă spre măsuță și luă paharul din mâna lui Hattie. Puse niște cuburi de gheață în el, apoi turnă un deget de vermut și o mare cantitate de apă tonică. Era cea mai slabă dintre băuturile care ar putea fi numite alcoolice, totuși era o băutură. Îi întinse lui Hattie paharul și își prepară și el un amestec similar. Continuau să stea amândoi în picioare, ceea ce era semnificativ. John Robert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
roade fără îngrijiri speciale. Vechiul Testament îi atribuie lui Noe plantarea primei culturi de viță de vie, considerându-l și printre primele persoane care au gustat din licoarea nou apărută. În orașul sumerian Nippur, berea și vinul erau folosite ca băuturi tonice, energizante, recomandate în scopuri medicale încă din anul 2000 î.Hr.. Mai mult, manifestările religioase specifice vechilor egipteni și asirienilor includeau petreceri la care se consumau băuturi alcoolice și care durau zile de-a rândul, sperând ei, pentru a căpăta proprietăți
Alcoolul - vechi pericol ascuns. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Mihoc Larisa-Georgiana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1910]
-
de obicei, însuși domnul doctor nefiind normal ci doar paranormal...Doriți o cafea ? Nu. Un ness ? Nu... Un... Nu ! Păcat. Cafeaua este oferită de cabinet total gratuit, pe când apa pe care ați băut-o se plătește separat. Este un hașdoio tonic, special preparat de dom’doctor din argile de cea mai bună calitate, alge oceanice mediteraniene, că are un verișor acolo, și plasmă vegetală înmugurită. Dacă n-ar fi prețul de producere atât de ridicat am exporta-o dar, din fericire
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
sufletesc, fără amor pentru el. Răutatea era singura simțire ce-1 mai bucura. Nu putea suferi să fie iubit. îi părea că e tentativă de asasinat. Amintirea fetei îi străbătu creierul cu o mică voluptate. Avea un flacon cu picături tonice acre și amare, ce-i da aceeași cutremurare și un minut de căldură la cap. Numai la cap circula parcă încă sîn-gele, sleit. Când Ada va reuși să pătrundă la Hallipii-Drăgănesti, va afla poate ce a devenit acea cantaridă. Cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
venise. Cit despre Sia, nu simțea nici o legătură de "cucoana", și în bărbatul unei mame, pe care n-o identifica bine, nu vedea decât pe ,,moșu" ca unealtă de beneficii și de răzbunări. Flirtul, din care se prelinge elixirul incestuos, tonicul pentru organisme degenerate, nu avea aci mare rol și nici iadul cu blestemele lui. Profesorul Rim flirtase la domiciliu, glumă îngroșată din imaginația lui libertină și din bădărănia Siei. Glumă agravată nu de rafinării și complicații psihologice, ci de împrejurări
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
generală, ce s-a restrâns ulterior la una personală și limitat privată. Dacă în epoca de tristă amintire, restrictiv socialistă, glumele spuse în surdină și doar în cercuri conspirative de prieteni siguri, vizau „capul tuturor răutăților”, creându-le o stare tonică de învingători subterani într-o societate cu botniță la gură, după triumful Revoluției derapate spre un făgaș de unde se poate lua fără a plăti nimic, focul sacru al epigramiștilor și-a adaptat calibrul și „punctul de ochire” spre alte realități
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
lui, destinul ar fi fost cel al tuturor anonimilor și nu am cuvinte să-i mulțumesc, păstrându-l viu în inima și sufletul meu! Cu musafiri în permanență, cu bucurii mari și mici, ne bucurăm că suntem sănătoși, păstrând o tonică speranță în viitor. La 30 august e sfântul Alexandru, patronul meu onomastic. Încă de dimineață ne autofelicităm pentru că Mariana mai poartă și numele de Alexandra, ne îmbrățișăm stăpâniți de puternice emoții și sentimente, verificate în cursul anilor și, mai ales
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Liliana se întrec cu vocile lor puternice, vibrante, cu înalte calități de voci cultivate. Multe romanțe, mai vechi și mai noi, precum și o salbă de piese de rezonanță deosebită din muzica ușoară românească și chiar și străină. Pe lângă vocile lor tonice, eu mă mulțumesc doar să fredonez, să mimez melodii atât de frumoase, care de multe ori mi-au indus sentimentul fericirii de a trăi anumite momente ale existenței mele care, cu toate unele rele și năpaste ce s-au abătut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]