1,162 matches
-
că este „clar și precis” sau „prea intelectual”, în timp ce alții îi declară gândirea „nici prea clară, nici prea coerentă”. Așadar, în ce sfânt grafolog am putea crede? Pentru mai multe detalii Bernaud, J.-L., Les Tests d’intelligence, Dunod, col. „Topos”, Paris, 1999. Binet, A., „La graphologie et ses révélations sur le sexe, l’âge et l’intelligence”, L’Année psychologique, nr. 9, 1904, pp. 179-210. Huteau, M., Ecriture et personnalité: approche critique de la graphologie, Dunod, Paris, 2004. De unde vine expresia
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Această utilizare intensivă a dus totuși la apariția necesității unor îmbunătățirii care au fost întreprinse de Lewis Terman de la Universitatea din Stanford sub denumirea de „test Stanford-Binet”. Pentru mai multe detalii Bernaud, J.-L., Les Tests d’intelligence, Dunod, col. „Topos”, Paris, 1999. Binet, A.; Simon, T., „Le développement de l’intelligence chez les enfants”, L’Année psychologique, nr. 14, 1908, pp. 1-94. Huteau, M.; Lautrey, J., Les Tests d’intelligence, Éditions La Découverte, Paris, 1997. Ce este coeficientul de inteligență
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
1989, apud Huteau, 2006) Metode Corelație Eșantion de lucru Teste de aptitudini .38-.54 .53 Evaluarea colegilor sau a superiorilor Teste de inteligență generală .43 .25-.45 Pentru mai multe detalii Bernaud, J.-L., Les Tests d’intelligence, Dunod, col. „Topos”, Paris, 1999. Cesselin, F., Comment évaluer le niveau intellectuel: adaptation française du test Terman-Merrill, Armand Colin, Paris, 1959. Huteau, M.; Lautrey, J., Les Tests d’intelligence, Éditions La Découverte, Paris, 1997. Huteau M., Ecriture et personnalité: approche critique de la graphologie
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
am putea spune că, la fel ca în Pao Pao, asistăm și aici la manifestări ale unei logici performative, indicii ale unei discursivități aflate în perpetuă metamorfoză. În loc de o abordare „strategică” a construcției textului, care s-ar cantona într-un topos sigur, bine delimitat, cum se întâmplă în cazul operelor canonice, cu Bilete pentru prieteni ne aflăm în fața unui parcurs „tactic”293, compus dintr-o succesiune de mutări spontane și imprevizibile. Cu alte cuvinte, în fața unui discurs care se încumetă să
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cuvinte, în fața unui discurs care se încumetă să condenseze și să transmită experiența anonimă și lipsită de măreție a cotidianului, recurgând sistematic - implicit sau explicit - la o logică a utilizării, reciclării și asimilării tactice a altor texte și a altor toposuri. Putem constata astfel cum aplecarea către înregistrarea cât mai exactă a detaliilor concrete coexistă în mod paradoxal la Pier Vittorio Tondelli cu interesul pentru ceea ce este deja codificat; semnele și lucrurile tind parcă să alunece unele într-altele, ordonate după
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sinceritate, pentru obținerea căruia e nevoie de un rafinament extrem”. O incontestabilă abilitate stilistică vădește și compoziția părții a cincea (care completează seria deschisă de prima și a treia secvență), unde aluziile livrești conturează de astă dată un soi de topos al Orientului, trimițând cu gândul la lirica primilor romantici (la Dimitrie Bolintineanu, cel din Florile Bosforului, să spunem). De altfel, pe aceleași principiu al pastișei (și pornind de la aceeași sursă - poezia secolului al XIX-lea), Cărtărescu va construi mai târziu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mai bine dacă aveți liber, poate ieșim puțin prin oraș, la o bere ceva.» până să vină vără-miu fericit cu coletul în brațe, eu îi și luasem fetei numărul de telefon”. În sfârșit, ultima parte readuce în prim-plan toposul Orașului (prin notația aparent neutră „peste Bucur Obor se lăsase de seară”) și, asociat cu acesta, pe cel al năstrușnicului raion de instrumente muzicale: „deci, dacă vrei să-ți cumperi o stație/mergi de la Lizeanu o stație/și ajungi la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acționând asupra unor retorici ale inversiunii, este puțin favorabilă interpretărilor care vizează o obiectivare relativă. O deplasare a problematicilor este deci necesară pentru a ieși din aceste forme unilaterale de diviziune. Nu se pune problema, desigur, să se revină asupra toposului unei neutralități golite de sens care să se poată ridica fantasmatic împotriva figurilor angajamentului, a cărui valorizare etică face de acum parte integrantă din piață. Perspectiva adoptată urmărește să decripteze, atât în privința actorilor și a grupurilor microsociale studiate, cât și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a spiritului și spre eliberarea imaginației creatoare de limitele ei raționale și logice, iar lumea fantastică apare în mituri, basme, povești, legende, balade, epopei, poeme eroice, povestiri, nuvele. Romanul însuși, o creație a lumii moderne, face din spațiul fantastic un topos frecventat foarte des, însă fantasticul nu se oprește aici căci el este prezent și în poezie, teatru, film, arte vizuale. Lumea fantastică are propria ei organizare, cu propriile ei condiții de existență, cu propria ei logică. Odată acceptat, fantasticul poate
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
acesta, spune Gabi, când îl aplicăm de pe pozițiile finitudinii unei stări amenințate de finitudine (valorile create în câte o Atlantidă). Însă tipul acesta de a pune problema este hibrid, pentru că leagă temporalitatea de valorile absolute. Ea a dat naștere unui topos (timpul care devorează totul), care continuă să dizolve gândirea și experiența spirituală. Și indiferent de rafinările pe care le-a atins felul de a pune problema timpului, la Augustin sau la Heidegger, noi continuăm să rămânem la imaginea timpului liniar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se află într-o companie aristocrată, a unor tineri, care pun tot felul de întrebări legate de dragoste, în maniera celor descrise a avea loc la curțile din Franța. Plăcerile nobile ale celor din regatul Napolelui au fost asociate cu toposul grădinii idilice, pline de splendoare, în care tinerii manierați trăiesc clipe de desfătare spirituală. Motivul acesta devine încărcat de melancolie pentru că amintește de o lume ideală, în acord deplin cu natura, pe care autorul se pare că a cunoscut-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sale mai timpurii, reprezintă unul dintre aspectele paradoxale ale autorului în ultima parte a vieții sale, deoarece, în chiar ultimii ani de viață, a considerat potrivit să retranscrie Decameronul.16 Vittore Branca consideră că această scrisoare este mai curând un topos literar decât o critică reală sau o subestimare a propriei creații.17 La fel va proceda și Chaucer în Povestirile din Canterbury, acestea încheindu se cu o Retractare finală, menită să aducă în prim plan valorile morale, pe care societatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
desemna „durerile dragostei”. În exordium, naratorul povestește despre o doamnă, Maria, pe care a întâlnit-o într-o biserică de Paști și care i-a dăruit noului îndrăgostit fericire supremă și lumină, elemente convenționale ale iubirii medievale. și urmând un topos antic, el declară că la cererea femeii a scris cartea, pe care de altfel i-o dedică. Proemul este un procedeu retoric, prezent în fiecare operă boccaccescă, scrisă după Caccia di Diana, și care are rolul de a stabili o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Aici lucrarea este închinată iubitei absente a naratorului, Filomena, pentru care va spune povestea lui Troiolo și a suferinței lui, cauzate de plecarea Criseidei. Opera are rolul de a-i alina propria durere legată de plecarea iubitei sale. Găsim convenționalul topos al învinuirii proprii: autorul a scris această lucrare în rime simple (folosind forma versului popular narativ, ottava), în limba florentină, într-un stil necăutat și a găsit consolare în actul creației.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 29. (trad. n.) 950 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se află într-o companie aristocrată, a unor tineri, care pun tot felul de întrebări legate de dragoste, în maniera celor descrise a avea loc la curțile din Franța. Plăcerile nobile ale celor din regatul Napolelui au fost asociate cu toposul grădinii idilice, pline de splendoare, în care tinerii manierați trăiesc clipe de desfătare spirituală. Motivul acesta devine încărcat de melancolie pentru că amintește de o lume ideală, în acord deplin cu natura, pe care autorul se pare că a cunoscut-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sale mai timpurii, reprezintă unul dintre aspectele paradoxale ale autorului în ultima parte a vieții sale, deoarece, în chiar ultimii ani de viață, a considerat potrivit să retranscrie Decameronul.16 Vittore Branca consideră că această scrisoare este mai curând un topos literar decât o critică reală sau o subestimare a propriei creații.17 La fel va proceda și Chaucer în Povestirile din Canterbury, acestea încheindu se cu o Retractare finală, menită să aducă în prim plan valorile morale, pe care societatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
desemna „durerile dragostei”. În exordium, naratorul povestește despre o doamnă, Maria, pe care a întâlnit-o într-o biserică de Paști și care i-a dăruit noului îndrăgostit fericire supremă și lumină, elemente convenționale ale iubirii medievale. și urmând un topos antic, el declară că la cererea femeii a scris cartea, pe care de altfel i-o dedică. Proemul este un procedeu retoric, prezent în fiecare operă boccaccescă, scrisă după Caccia di Diana, și care are rolul de a stabili o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Aici lucrarea este închinată iubitei absente a naratorului, Filomena, pentru care va spune povestea lui Troiolo și a suferinței lui, cauzate de plecarea Criseidei. Opera are rolul de a-i alina propria durere legată de plecarea iubitei sale. Găsim convenționalul topos al învinuirii proprii: autorul a scris această lucrare în rime simple (folosind forma versului popular narativ, ottava), în limba florentină, într-un stil necăutat și a găsit consolare în actul creației.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 29. (trad. n.) 950 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
echilibru pe care cuvintele, avalanșa de gânduri contradictorii, Îl Împiedică să se destrame - dar nu-i infuzează destulă forță Încât să-l sustragă deznodământului dinainte știut - ori măcar intuit. Sinuciderea intră În cadrul așa-numitelor teme macabre ale literaturii, devenind un topos cultural cam În aceeași perioadă cu artes moriendi 30. Termenul de „macabru” desemna reprezentările iconografice În care corpul uman era Înfățișat, Într-o manieră adeseori hiperrealistă, În stadiul de descompunere. Temele macabre aparțin studiului Evului Mediu și, În Franța, au
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nivele de codificare a mesajului publicitar: • iconic (similar iconicului denotativ barthesian); • iconografic (bazat pe tradiții culturale și convenții de gen, similar iconicului barthesian conotativ); • tropologic (al figurilor de stil vizuale, în primul rînd metafora și metonimia); • topic (al premiselor și toposurilor argumentării, cu prioritate toposul cantității "Toți utilizează produsul X" și toposul calității, al unicității produsului: "Numai X scoate orice pată"); • entimematic (structura narativă actualizată, eventual bazată pe un mister sau lovitură de teatru pentru accentuarea eficienței argumentative) Mediator între produsul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mesajului publicitar: • iconic (similar iconicului denotativ barthesian); • iconografic (bazat pe tradiții culturale și convenții de gen, similar iconicului barthesian conotativ); • tropologic (al figurilor de stil vizuale, în primul rînd metafora și metonimia); • topic (al premiselor și toposurilor argumentării, cu prioritate toposul cantității "Toți utilizează produsul X" și toposul calității, al unicității produsului: "Numai X scoate orice pată"); • entimematic (structura narativă actualizată, eventual bazată pe un mister sau lovitură de teatru pentru accentuarea eficienței argumentative) Mediator între produsul concret (țigările Marlboro) și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
iconografic (bazat pe tradiții culturale și convenții de gen, similar iconicului barthesian conotativ); • tropologic (al figurilor de stil vizuale, în primul rînd metafora și metonimia); • topic (al premiselor și toposurilor argumentării, cu prioritate toposul cantității "Toți utilizează produsul X" și toposul calității, al unicității produsului: "Numai X scoate orice pată"); • entimematic (structura narativă actualizată, eventual bazată pe un mister sau lovitură de teatru pentru accentuarea eficienței argumentative) Mediator între produsul concret (țigările Marlboro) și semnul abstract (ansamblul de semnificații indus de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se va distinge între o macroretorică (strategie discursivă) și o microretorică (studiu al figurilor de stil intrapropoziționale). Disciplină veche de peste 2000 de ani, considerată de unii cercetători capitol al semioticii generale, retorica include cinci subdiviziuni: inventio (inventarul de argumente și toposuri); dispositio (planul discursului persuasiv eficient); elocutio (arsenalul figurilor de stil); actio (care adaugă retoricii verbale gestualitatea, mimica, intonația etc.). SEMANTICA 1. Una din cele trei dimensiuni ale semioticii, alături de sintaxă și pragmatică. Ea studiază relația semn/designatum (concept) opus lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin fixarea cronotopului: "Vreau să încredințez posterității spre aducere aminte ceea ce s-a petrecut în cer la trei zile înainte de idele lui Octombrie, într-un an cum nu a mai fost altul, începutul celui mai ferice veac"144. Veacul fericit, topos literar ce originează în Teogonia lui Hesiod, este folosit ca monedă de schimb parodică pentru a face trecerea de partea cealaltă a baricadei, spre partizanatul politic. Mulți cercetători acreditează ideea că Seneca sprijinea aici politica lui Nero de întoarcere la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de nivelul unor palide caricaturi, scenele de alcov sunt centrul de greutate al poveștii etc.) Se respectă stilul eroic, dar subiectul e înlocuit cu întâmplări banale ori licențioase, iar antieroii sunt la ordinea zilei. Să nu uităm nici frecvența unor toposuri, reluate de astă dată răsturnat, căci principalele motive parodiate 214 sunt, în mare, aceleași: motivul spațiului sacralizat; motivul cuceririi; întemeierea; călătoria; lupta; motivul labirintului; castelul fermecat; insula; călătoria de inițiere în Infern; trecerea în revistă a eroilor; invocația; descrierea armelor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]