1,558 matches
-
46; Eugen Simion, Memorialistică, RL, 1988, 29; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 339-349; Lovinescu, Sburătorul, I, 157, II, 9, passim, III, 45, passim, IV, 10, passim, V, 35, passim; Ciopraga, Amfiteatru, 433-437; Micu, Scurtă ist., II, 78-79; Alexandru Arion, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, RL, 1999, 21; Simion Bărbulescu, Simion Stolnicu sau Despre tentația efemerului, Ploiești, 2002; Dicț. scriit. rom., IV, 406-408; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002, 14-16; Dicț. analitic, IV, 662-667. R.S.
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
plină de „eroi”, („primul constructor”, „excavatoristul”, „Ilici”). Poetul crede că e un mesager al poporului, iar versul său ar fi ecoul uralelor străzii. Declamator și cu un oportunism la vedere, autorul identifică „scânteia” în învățătura de partid: „Sunt ca o torță jinduind după flacără / Și de aceea trec pragul sediului de partid mereu / știind că aici voi găsi totdeauna scânteia / ce-mi aprinde ideile până la incandescență”. Acest volum rămâne totuși ca un păcat de tinerețe, ceea ce explică de ce în antologia Zigurat
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
vremea să-l facă cunoscut tribului ca urmaș al său. Seara, când toți cei de pe afară s-au întors la adăpost, după ce au închis, după obicei, gura peșterii, s-au dus cu toții în fundul ei, la locul vrăjilor. Acolo, la lumina torțelor din rășină de brad, sub chipurile zugrăvite cu roșu, însemnînd viață, ale cerbului din pădure, ale păsării de pe cer și ale peștelui din apă, alături de desenul palmei lui, ca semn al puterii ce avea, a furat pe peretele afumat marginile
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
al manifestelor rozicruciene, procedase la fel. În 1616, acesta publicase Chymische Hochzeit Christiani Rosenkreutz (Nunta chimică a lui Christian Rosenkreutz), despre care pretindea că este doar traducerea unei scrieri latinești mai vechi, din 145920. Andreae se pretindea doar purtătorul unei „torțe”, nu autor original. O „torță” care va fi înmânată, mai apoi, celui mai talentat dintre discipolii săi, Comenius 21. Cine era autorul Nunții chimice? Andreae se născuse la Würtenberg în 1586, într-o distinsă familie luterană. Fusese educat în acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fel. În 1616, acesta publicase Chymische Hochzeit Christiani Rosenkreutz (Nunta chimică a lui Christian Rosenkreutz), despre care pretindea că este doar traducerea unei scrieri latinești mai vechi, din 145920. Andreae se pretindea doar purtătorul unei „torțe”, nu autor original. O „torță” care va fi înmânată, mai apoi, celui mai talentat dintre discipolii săi, Comenius 21. Cine era autorul Nunții chimice? Andreae se născuse la Würtenberg în 1586, într-o distinsă familie luterană. Fusese educat în acest spirit, dar a evoluat în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
carte a ritului sacrificial al transgresiei, desfășoară, într-o scenografie cu spectre, iele, năluci și aburi stihiali, motivul abolirii hotarelor prin combustie erotică: „E beată de lumină și iubitoare / [...] Veșmântul pe trup i-a luat foc. / Trece strălucind ca o torță / curând va incendia orizontul coborând peste liniștitul foburg / flacăra unui al doilea amurg. / Luminii ei pustiitoare faceți-i loc”. O inversare de semn a arderii se va produce începând cu Bolta glisantă. Sub zodia unei „cosmogonii devalorizate”, N. abandonează brusc
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
în octombrie 1921, cu subtitlul „Revistă literară și științifică săptămânală”, și la București, lunar, din octombrie 1925 până în mai 1926. Barbu Nemțeanu precizează din primul număr direcția modernistă a publicației și, atacând „Revista celorlalți”, afirmă: „Nu vom zice deci: «Aprindeți torțele să luminăm prezentul literar». Nu vom zice că «am pornit cu târnăcoapele ca să zdrobim arta veche, pentru a închipui una nouă!» Vom spune: «Aprindeți torțele și dați foc revistei care își propune o astfel de cruciadă»”. În consecință, se afirmă
PAGINI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
număr direcția modernistă a publicației și, atacând „Revista celorlalți”, afirmă: „Nu vom zice deci: «Aprindeți torțele să luminăm prezentul literar». Nu vom zice că «am pornit cu târnăcoapele ca să zdrobim arta veche, pentru a închipui una nouă!» Vom spune: «Aprindeți torțele și dați foc revistei care își propune o astfel de cruciadă»”. În consecință, se afirmă că P.l. „se prezintă cu o atitudine cu totul modernă”, căci „orice fel de artă va găsi ospitalitate în paginile libere ale revistei noastre. Singura
PAGINI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
prozator, cu Casa cu geamurile portocalii. Devine o figură cunoscută a cafenelei literare și unul dintre promotorii modernismului în literatura epocii, altfel marcată puternic fie de posteminescianism, fie de un tradiționalism sămănătoristo-poporanist, pe care le combate direct în articolul-program Aprindeți torțele!, din propria-i publicație „Revista celorlalți” (1908). Este, pentru scurt timp (în 1906), redactor la ziarul liberal „Viitorul”, apoi, tot temporar, funcționar la Constanța. În 1910 o cunoaște pe Claudia Millian, cu care se căsătorește în 1914. Continuă să animeze
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
rămăsese pe catarge. în clipa aceea, aproape că ar fi fost gata să se revolte, iar gîndurile secundului înspăimîntat păreau ale lor. Dar, lăsînd din mînă lanțurile zăngănitoare ale paratrăznetului și apucînd harponul aprins, Ahab îl flutură ca pe-o torță în fața echipajului, jurînd că-l va străpunge pe cel dîntîi marinar care va cuteza să se atingă de-o parîmă. îngroziți de înfățișarea lui și ferindu-se de lancea de foc pe care-o agita, oamenii se traseră înapoi neputincioși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sub spuză!/ În beznă se ivise-o stea - Râvnită călăuză./ Poetul clocotea acum De vajnic dor de viață/Setos să Își deschidă drum Prin caerul de ceață;/Și despicând Într-un târziu Însingurării zidul,/În minte Îi pătrunse viu Cu torțe mii - Partidul,/În rând cu trudnicii, porni Cătușele să sfarme/ Și tăinuit, el zi cu zi Le făurește arme. (Ă)”./(St. CAZIMIR. - În rând cu trudnicii porniă Lui A. Toma la a 75-a aniversare). PROZA - VEDERE GENERALĂ Anul 1950
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
colaborator între 1946 și 1951), până la suspendarea gazetelor democratice de către guvernarea de dreapta. A colaborat masiv la numeroase periodice: „Absolutio”, „Mântuirea”, „Clopotul”, „Caietele lunare”, „Revista pentru toți”, „Adam”, „Zodiac”, „Magazinul”, „Stânga”, „Cuvântul liber”, „Reporter”, „Curierul israelit”, „Jurnalul”, „Jurnalul de dimineață”, „Torța”, „Răspântia”, „Femeia și căminul”, „Timpul”, „România liberă”, „Flacăra”, „Presa noastră”, „Viața românească”, „Magazin”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „La Roumanie d’aujourd’hui” ș.a. Semnătura consacrată va fi F. Brunea-Fox (aluzie la producătorul de jurnale de actualități), cu variante prescurtate: F.
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
de papagal”, 1928, 162; Tudor Teodorescu Braniște, Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană hitleristă, „Torța”, 1945, 7; B. Elvin, F. Brunea-Fox, „Hârca piratului”, VR, 1958, 3; George Macovescu, Farmecul pământului, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 83-94; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 509-511; Sașa Pană, Născut în ‘02, București
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
tihnă peste tihnă suprapuse/în hăul unui bloc”. Versurile acestea au fost eliminate de cenzură, însă întregul volum poartă o încărcătură subversivă. În Ucroniile (1988), spațiul „Recluziunii” împrumută chipul Saharei, prin care umblă fantoma poetului, numit aici „Prin-burg-Înecatul”. Cartea Cuțitele, torțele, măștile (1990) așază în prim-plan tema poetului. Imaginile baroce și expresioniste sunt concurate de expresia esențializată, memorabilă, de o clasică limpezime: viața e „un vers la care ții/dar care pur și simplu nu-ți iese”, singurătatea e „crima
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
Apărută în 1995, Arta fericirii, carte cu un titlu ironic, aproape ca o definiție, e o culegere din întreaga operă de până acum. SCRIERI: Viața cu mine, viața fără de mine, București, 1982; Omul interior, București, 1985; Ucroniile, București, 1988; Cuțitele, torțele, măștile, București, 1990; Arta fericirii, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Dacă..., RL, 1983, 7; Eugen Simion, Faptele și „mitofaptele” poeziei, RL, 1983, 11; Alex. Ștefănescu, Corzile grave ale lirismului, RMB, 1983, 9 martie; Cornel Ungureanu, Viața în Megalopolis, O
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
paginii scrise, ca mai toți „ viețiștii”. Se afirmă nezgomotos, cu poeziile grupate în Pământ și soare (1927). Semnează în „Gândirea” (redacția clujeană), „Adevărul literar și artistic”, „Glasul nostru” (Bacău) sau „Însemnări ieșene”, cu reveniri, după al doilea război mondial, în „Torța”, „Viața românească”, în „Universul” (la rubrica „Mișcarea în magistratură”). Sub pseudonimul Grigore Filip, de care mai uzase în „Opinia” din Iași, în anii interbelici, ia parte la dezbateri ce vizează cultivarea limbii, inițiate de revista „Cum vorbim”. Hrănit de energii
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
Cuvinte nemuritoare. Sublima eschivă a limbajului revelat, Cerașu-Prahova, 1999; Simion Stolnicu sau Despre tentația efemerului, Ploiești, 2002; Introducere în opera lui Al. Piru, Pitești, 2002; Ca o barcă împinsă de vânt, Brașov, 2003. Ediții: Simion Stolnicu, Șerpuiri între lut și torțele de aur, pref. Vladimir Streinu, București, 1973, Printre scriitori și artiști, pref. edit., București, 1988. Traduceri: Gérard Leroy, Dumnezeu este un drept al omului, București, 1993; San Juan de la Cruz, Poeme mistice-Canticos espirituales, ed. bilingvă, Brașov, 1996; Bahya Ibn Paquda
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
au fost ridicate baricade. Trupe turcești blochează ieșirile dinspre chei. Dar vântul bate În continuare din direcția greșită. Pe la miezul nopții Își schimbă totuși direcția. Începe să bată spre sud-vest, adică dinspre Înălțimile turcești spre port. În beznă se adună torțe. Trei soldați turci stau Într-un atelier de croitorie. Torțele lor luminează suluri de pânză și costume pe umerașe. Apoi, pe măsură ce lumina crește, devine vizibil croitorul Însuși. Stă la mașina de cusut, cu piciorul drept Încă sprijinit pe pedală. Lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Dar vântul bate În continuare din direcția greșită. Pe la miezul nopții Își schimbă totuși direcția. Începe să bată spre sud-vest, adică dinspre Înălțimile turcești spre port. În beznă se adună torțe. Trei soldați turci stau Într-un atelier de croitorie. Torțele lor luminează suluri de pânză și costume pe umerașe. Apoi, pe măsură ce lumina crește, devine vizibil croitorul Însuși. Stă la mașina de cusut, cu piciorul drept Încă sprijinit pe pedală. Lumina crește și mai tare și Îi dezvăluie chipul, orbitele goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se rostogolea ceața. Ramele roz de la un milion de geamuri scânteiau. Mai aproape, Încoronată cu propriile raze de soare și Îmbrăcată ca În Grecia antică, Statuia Libertății le ură bun venit. ― Vă place? Îi Întrebă căpitanul Kontoulis. ― Am văzut destule torțe cât să-mi ajungă pentru toată viața, spuse Lefty. Dar de data aceasta Desdemona se arătă mai optimistă. ― Măcar e femeie, spuse ea. Poate că aici oamenii n-or să se omoare Între ei toată ziua, bună ziua. CARTEA A DOUA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ecran apare un actor cu o perucă strâmbă. ― Ăsta-i Tezeu, explică Milton. Are un ghem de ață pe care i l-a dat prietena lui, Înțelegi? Și-l folosește ca să găsească ieșirea din labirint. Acum Tezeu intră În labirint. Torța lui luminează pereții de piatră făcuți din carton. În drumul lui sunt oase și cranii. Pe imitația de stâncă sunt urme de sânge. Fără să-mi iau privirea de pe ecran, Întind mâna. Tata bagă mâna În buzunarul de la haină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dolari, Îl făcu orb la orice altceva. Jumătate de milion de parai! Milton aruncă În jur o privire sălbatică, Însetată. Reclama la sandvișuri prăjite era În flăcări. Scaunele de bar acoperite cu piele de zebră erau ca un șir de torțe. Și, Înnebunit, se Întoarse și se grăbi afară, la Oldsmobile... Unde mă Întâlni pe mine. ― Callie! Ce naiba cauți aici? ― Am venit să te ajut. ― Ți-ai pierdut mințile? țipă Milton. Dar, În ciuda supărării din glas, se lăsase În genunchi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
capul. — Nu-s pisici, zâmbește, ci pui de tigri. Din întunericul zidului se conturează pe nesimțite un perso naj fantastic, cu o coroană pe cap, înfășurat într-o pânză fină de diferite culori, care se schimbă în funcție de cum bate lumina torței din perete, trecând rând pe rând de la albul orbitor al crinului la galbenul șofranului și la roșul aprins al trandafirului. Face o plecăciune adâncă în fața lor și grăiește cu o voce ușor cântată: — Tigrul trăiește în ținuturile hyrcanilor și ale
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și în tradiții ancestrale fără nici o noimă. Orice eroare devine un semn de rău augur, iar o simplă inversiune de cuvinte este considerată drept greșeală. — Am auzit că la Anagnia, nu departe de aici, s-a văzut pe cer o torță luminoasă... Avertismente? Minuni? Sau simple evenimente ce sfidează ideea noastră de normalitate? — Cică o vacă hrănită pe socoteala Statului a început să vorbească... Și nu s-au făcut ispășiri prin jertfe? se minunează Nero. — Semn rău, se aude o voce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Livia și de restul familiei imperiale, care stau răbdători să le vină și lor rândul să plece. Distanța până la zidul incintei este străbătută relativ ușor. Dincolo de ea, șase sirieni musculoși, îmbrăcați în tunici roșii din lână de Canusium și cu torțe aprinse în mâini, îl așteaptă pe principe. S-au înșirat de o parte și de alta a trăsuricii imperiale cu două roți, incrustată în relief cu plăci de argint, aur și fildeș. Al șaptelea este sus pe capră. De jur
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]