KorAP: Find »[drukola/base=torționar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...44 >

1,077 matches

Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520

apărut în 1990. Iată în ce constă reeducarea. Securitatea dorește distrugerea rezistenței morale a deținuților politici prin intermediul unei grupări de deținuți condusă de Eugen Țurcanu. Gruparea are sarcina reeducării prin aplicarea torturii neîntrerupte. Reeducarea constă, așadar, în a pune pe torționar în aceeași celulă cu victima sa ca să-l poată tortura continuu. Scopul este simplu: transformarea victimei în torționar. Dar ca să ajungă în această poziție, trebuie să-și renege toate principiile, să se declare vinovat de crime comise împotriva țării și

Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
grupări de deținuți condusă de Eugen Țurcanu. Gruparea are sarcina reeducării prin aplicarea torturii neîntrerupte. Reeducarea constă, așadar, în a pune pe torționar în aceeași celulă cu victima sa ca să-l poată tortura continuu. Scopul este simplu: transformarea victimei în torționar. Dar ca să ajungă în această poziție, trebuie să-și renege toate principiile, să se declare vinovat de crime comise împotriva țării și, convins de măreția comunismului, să depună mărturii chiar și împotriva familiei. Testul final constă în torturarea celorlalți deținuți

Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
este de a-i atrage pe intelectualii care au suferit în trecut. Martorii devin astfel vinovați. Nu-i altceva decât metoda de reeducare folosită la închisoarea Pitești: victima își pierde statutul de victimă din momentul în care se transformă în torționar. Desigur, nu toți intelectualii colaborează cu sistemul. Datorită liberalizării, un nou val de intelectuali alege calea exilului. Cu toate acestea, reabilitarea funcționează în avantajul noii politici culturale, proaspăt desprinsă de sovietici. Ea presupune parcurgerea unor etape prestabilite: eliminarea detaliilor biografice

Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
tupeu al lacheilor", publicat în 1990, Vladimir Tismăneanu exclamă: "Credeam că numai în Balcani se poate întâmpla așa ceva: după decenii de servilă prosternare la picioarele unor despoți sanguinari, după o pe cât de umilitoare, pe atât de bine remunerată pactizare cu torționarii securității, purtătorii de cuvânt ai recent prăbușitelor regimuri comuniste să renască precum niște prunci inocenți, gata să dea lecții întregii cetăți și să-i ponegrească fără jenă pe cei care înfruntaseră tirania"248. Unul dintre cele mai importante studii, Originile

Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547

de onoare ce confirmă și consolidează propriul nostru statut de public supraveghetor. În felul acesta, supravegherea devine cumplit de crudă, de nemiloasă, căci, în mod flagrant, ceea ce se presupune a fi invizibil se vede în toate detaliile. De data aceasta, torționarul e de față. Deși, în raport cu fantoma, din punct de vedere ontologic, el se află la același nivel cu supravegheații, din punct de vedere politic, le este superior: un tiran în devenire. Asemenea unui aparat de fotografiat, scena revelează negativul fotografiei

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
cei doi au, ca prezență, același statut, indiferent de natura relației lor. Stau față în față, obraz lîngă obraz, trup lîngă trup... la bine și la rău. Orice îndrăgostit e fericit să-și vadă perechea, orice victimă urăște contactul cu torționarul ei. Dar supravegheatul? Lui îi va fi întotdeauna refuzată posibilitatea de a-și identifica „partenerul”, căci „dublul” său relațional este o umbră, o fantomă sau o bănuială. Regimul supravegherii se definește printr-o reciprocitate trunchiată: lipsește celălalt, care totuși există

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

Jela este ziarist, scriitor și editor. A publicat: Cazul Nichita Dumitru- Încercare de reconstituire a unui proces comunist, Humanitas, București, 1995; Telejurnalul de noapte, Polirom, Iași, 1997; Această dragoste care ne leagă, Humanitas, București, 1998; Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar, Humanitas, București, 1999; Lexiconul negru, Humanitas, București, 2000; Reușești sau mori. Convorbiri cu Vladimir Bukovski, Humanitas, București, 2003; Afacerea Meditația Transcendentală, Humanitas, București, 2004. A tradus, În colaborare sau individual, diferite lucrări esențiale despre Gulag: Cartea neagră a comunismului, Stéphane

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și palme. Arestatul era legat de mâini și de picioare, iar pe sub legături era trecut un drug de fier. Atârnat de acesta, cel anchetat era bătut cu o curea, până la leșin - procedura era numită, cu cinism, de către anchetatori rotisor. Inventivitatea torționarilor nu avea uneori limite, iar cel torturat nu rezista mijloacelor folosite. Aurel Florian, un fost militant social-democrat15, relatează chinurile prin care a trecut un coleg de celulă, pînă la decesul În cursul anchetei: Ce nu i-au făcut! I-au

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
perioada de vârf a practicării experimentului a fost marcată de transferarea În august-septembrie 1951 a două loturi de „studenți” de la Pitești. Din cei 116 și, respectiv, 54 de transferați la Gherla, În decembrie 1951 plecau Eugen Țurcanu și alți câțiva torționari și victime, iar În 14 ianuarie 1952 un alt grup de 39 era transferat la Baia Sprie (Arhiva Penitenciarului Gherla). Se Încheia experimentul care prin monstruoasa lui desfășurare ne oferă imaginea a ceea ce se pregătea pentru contingente și mai largi

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
peste 100 au rămas cu infirmități foarte grave”20. Au fost pronunțate 22 de condamnări la moarte pentru crimă de acte de teroare În grup, 18 dintre ele fiind executate În 1954-195521. Documentele anchetei și procesului intentat celor 22 de torționari sunt relevante pentru modul În care a fost deturnată realitatea desfășurării reeducării În totalitatea ei, care dintr-o monstruoasă crimă pregătită, organizată și desfășurată de Securitate a devenit o acțiune a Gărzii de Fier și a cercurilor imperialiste pentru compromiterea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Lucrări literare, reportaje" Dumitriu, Petru, Drum fără pulbere, ESPLA, București, 1951. Ivasiuc, Alexandru, Păsările, Cartea Românească, București, 1970. Jela, Doina, Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist, Humanitas, București, 1995. Jela, Doina, Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar, Humanitas, București, 1999. Jela, Doina, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Humanitas, București, 2000. Liiceanu, Gabriel, Declarație de iubire, Humanitas, București, 2001. Preda, Marin, Cel mai iubit dintre pământeni, Cartea Românească, București, 1980. Smaranda Vulturtc "Smaranda Vultur" Un trist bilanț

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ajungându-se la experimentul unor hibrizi, prin dezumanizare metodică: „De-a lungul experienței de la Pitești, categoria martorului inocent a fost pur și simplu suprimată”4. Executorul acestui fenomen (conducând un lot de schingiuitori) a fost, cum spuneam, Eugen Țurcanu, un torționar machiavelic, care ajunsese să-și fascineze uneori chiar și victimele. Virgil Ierunca vede În Țurcanu un Piotr Verhovenski (personaj dostoievskian din romanul Demonii) dus dincolo de limita răului și un al doilea marchiz de Sade5; alți memorialiști văd În el un

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
uneori chiar și victimele. Virgil Ierunca vede În Țurcanu un Piotr Verhovenski (personaj dostoievskian din romanul Demonii) dus dincolo de limita răului și un al doilea marchiz de Sade5; alți memorialiști văd În el un doctor Mengele românesc; dar Țurcanu este torționarul prin excelență, În carne și oase, astfel Încît partitura sa este mai degrabă aceea de Mengele. Pentru reeducații aduși În pragul schizoidiei, chiar și după epuizarea reeducării (adică după ce Țurcanu a fost executat), Țurcanu este un călău adorat, un zeu

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
terifiant și protector În același timp, reeducații-model neacceptându-i moartea și considerându-l mereu viu. Se cuvine precizat totuși că puțini dintre cei care au participat la fenomenul Pitești au fost călăi structurali (cu excepția primului lot de reeducatori), majoritatea fiind torționari conjuncturali, siliți sau din instinct de conservare. Neo-omul, pe obținerea căruia miza reeducarea prin sânge, era individul depersonalizat, robotizat și mai ales virtualul torționar. De-a lungul anilor fatidici 1949-1952, cât a durat reeducarea, Țurcanu Întocmise un dosar de aproape

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
au participat la fenomenul Pitești au fost călăi structurali (cu excepția primului lot de reeducatori), majoritatea fiind torționari conjuncturali, siliți sau din instinct de conservare. Neo-omul, pe obținerea căruia miza reeducarea prin sânge, era individul depersonalizat, robotizat și mai ales virtualul torționar. De-a lungul anilor fatidici 1949-1952, cât a durat reeducarea, Țurcanu Întocmise un dosar de aproape 2.000 de pagini În care inventaria și clasifica torturi, adăugând constatări psihologice privitoare la victime. Memorialul ororii 6 prezintă torturile utilizate În reeducare

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
dosarul macabru dispărut odată cu executarea autorului lor. Comparând fenomenul Pitești cu alte metode de reeducare, Banu Rădulescu 7 arată În ce constă originalitatea malefică a experimentului românesc: victimele erau alese cu precădere dintre studenți, aceștia trăiau În aceeași celulă cu torționarul, care, de preferință, trebuia să fie cel mai bun camarad al victimei, schingiuirea era reluată contrapunctic și după reeducare, iar pentru a supraviețui, fosta victimă era silită să devină călău. La rândul său, Virgil Ierunca pune În paralel fenomenul Pitești

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
În reeducabili și „catolici” (fanatici anticomuniști). Costin Merișca (Tragedia Pitești), care a trecut prin reeducare, sintetizează Într-un „ghid sinoptic” pe cât posibil riguros faptele reeducării, Înfățișate prin intermediul unei cronici: aceasta monitorizează schingiuirile În spațiu și timp, cu numele victimelor și torționarilor, Într-un stil sec, telegrafic, cum Îl numește autorul. Cartea sa completează sugestiv, la nivel faptic, eseul despre Pitești al lui Virgil Ierunca. În opinia unei victime vinovate (categorie propusă sugestiv de Viorel Gheorghiță), a unui reeducat la Pitești ce

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
eseul despre Pitești al lui Virgil Ierunca. În opinia unei victime vinovate (categorie propusă sugestiv de Viorel Gheorghiță), a unui reeducat la Pitești ce depune mărturie despre faptul că a fost victimă, dar și că a fost silit să fie torționar efemer, nuanțarea fenomenului Pitești este aceea Între a fi În infern - situație de care au parte toți deținuții politici - și a face parte din infern - situație specifică doar pentru reeducați 11. Chiar dacă reeducații nu au fost sfinți, ci doar oameni

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
sublim, Între ele existând variate comportamente care nu trebuie blamate atât timp cât nu ating limita de jos. Reeducarea avea patru etape, fiecare reprezentînd o „bolgie” specializată. Prima, demascarea externă, consta În obligativitatea victimei de a deconspira ceea ce tăinuise la ancheta oficială. Torționarul avea În această etapă funcția unui duhovnic „negru”, spovedania victimei trebuind să fie o inventariere a unor culpe politice apte să satisfacă auditoriul. Cea de-a doua etapă, demascarea internă, consta În denunțarea „igienică” a celor care-i facilitaseră victimei

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
enumeră trei soluții posibile În fața reeducării: refularea, moartea și nebunia, Însă doar cea dintâi depinde de voința celui torturat. Sinuciderea era utopică, reeducarea nu putea fi evitată, iar victimele erau silite să supraviețuiască doar ca să devină călăi. Disperarea victimei devenite torționar era dramatică. D. Bacu17 prezintă cazurile unor reeducați care Își conștientizau condiția de epave umane și care, la origine, erau inocenți, dar, odată deveniți torționari, absolut puri rămâneau doar cei morți În timpul torturilor. Nu zadarnic amintește D. Bacu de persecuțiile

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
fi evitată, iar victimele erau silite să supraviețuiască doar ca să devină călăi. Disperarea victimei devenite torționar era dramatică. D. Bacu17 prezintă cazurile unor reeducați care Își conștientizau condiția de epave umane și care, la origine, erau inocenți, dar, odată deveniți torționari, absolut puri rămâneau doar cei morți În timpul torturilor. Nu zadarnic amintește D. Bacu de persecuțiile la care erau supuși primii creștini (autorul pledează pentru ideea de satanizare și de laborator antichristic la Pitești), deși se cuvine făcută o specificare: dacă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
echipelor de informatori, studierea viitoarelor victime); etapa a doua consta În demascarea propriu-zisă (completarea anchetei efectuate de Securitate, aplicarea tehnicii de „spălare a creierului” și recompunerea altei personalități a victimei); etapa a treia consta În intrarea fostei victime În rândul torționarilor. După Nicu Ioniță, fenomenul Pitești a constat Într-o „inginerie psihopatologică” ce urmărea transformarea făpturii umane În contrariul său, printr-un proces de inducție și inversiune psihologică. De aceea, Închisoarea Pitești trebuie privită, În perioada 1949-1952, ca un „laborator experimental

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
se confecționează o coroană de spini: ceilalți deținuți sunt siliți să Îngenuncheze În fața lui, să Îi sărute dosul și organele genitale; cutiile de conserve În care s-a introdus mangal sunt aprinse pentru a tămâia celula 30. La ceasul Învierii, torționarii repetau ritualic, ore Întregi, „Hristos s-a masturbat”, iar victimele erau silite să răspundă „Adevărat s-a masturbat” (scenă relatată, Într-o mărturie orală, de Nicu Ioniță). Aș observa Însă că, dincolo de componenta teatrală blasfemică, torționarii nu au putut să

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
30. La ceasul Învierii, torționarii repetau ritualic, ore Întregi, „Hristos s-a masturbat”, iar victimele erau silite să răspundă „Adevărat s-a masturbat” (scenă relatată, Într-o mărturie orală, de Nicu Ioniță). Aș observa Însă că, dincolo de componenta teatrală blasfemică, torționarii nu au putut să evite substratul profund transfigurator al Paștelui; căci, În felul lor, deși hulitor la nivel oral și gestual, deținuții au trăit În mod concret la Pitești un fel de imitatio Christi, deși silită și grotescă. Alte texte

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
directivă a pregătirii liturghiei negre mai ales de Paște, printr-un ceremonial obscen 31. Punctul maxim al experimentului de la Pitești Îl constituie tortura Între victime sau „tortura prin noi Înșine”, cum o numește Bordeianu („Întretortura”, cum o definește Paul Goma): torționarii aleși dintre fostele victime torturau fără să vrea (atunci când nu era vorba de sadici), ca niște mecanisme stricate, Într-un delir colectiv; au fost cazuri În care, În timp ce Își chinuia victima, torționarul plângea, iar victima Îi cerea să fie lovită

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]