7,315 matches
-
La persoanele cu o ținută corectă, organele interne se găsesc și ele într-o poziție corectă; astfel, inima, plămânii, ficatul, stomacul și intestinele activează în condiții normale. Ca rezultat al ținutei incorecte a corpului, în special la vârsta copilăriei, cutia toracică se îngustează treptat și se aplatizează, marginile omoplaților se depărtează de coloana vertebrală și încep să iasă afară, ca un fel de “aripioare”, spatele se rotunjește, abdomenul începe să iasă în afară. Dacă nu se iau măsurile necesare pentru corectarea
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
Dacă nu se iau măsurile necesare pentru corectarea ținutei, coloana vertebrală se deformează, dând naștere scoliozelor, cifozelor etc. Toate acestea au o mare influență asupra sănătății, făcând ca activitatea inimii și a plămânilor să devină dificilă, respirația superficială, mobilitatea cutiei toracice să se reducă, iar starea generală de sănătate să se înrăutățească. Particularitățile anatomo-fiziologice ale ținutei și devierile ei de la normal se determină nu numai prin simptome exterioare, ci și prin caracteristicile funcționale ale organismului uman, care sunt determinate de interdependența
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
diferite perioade ale vieții, ținuta se poate schimba, devenind mai bună sau mai rea, sub influența mediului exterior, condițiilor de viață, de învățătură, de practicarea exercițiilor fizice. Ca aspect exterior, ținuta se caracterizează prin forma coloanei vertebrale și a cutiei toracice, prin poziția capului, centurii scapulare, a brațelor, trunchiului, bazinului și a picioarelor. Din punct de vedere fiziologic, ținuta poate fi privită ca o deprindere, ca o îmbinare anumită a reflexelor condiționate, care asigură menținerea unei poziții obișnuite a corpului. Formarea
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
gazelor cronice sau a constipației, țineți o bilă de oțel sau o piatră rotundă netedă lângă pat. Dimineața, înainte de a vă trezi din pat, rotiți acea greutate pe abdomen, în direcția deplasării colonice, adică dinspre partea inferioară dreaptă spre cutia toracică, de-a latul colonului transversal și din nou în jos, spre stânga, spre rect. Aceasta este o metodă excelentă pentru a elimina acumulările de gaze, desprinzând materiile fecale compacte și stimulând mușchii intestinali inferiori să se contracte înainte de prima vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
rolul pe care îl joacă diafragma. Diafragma este o membrană musculară rezistentă și totuși flexibilă, care separă pieptul de cavitatea abdominală. Atunci când plămânii se dilată, aceștia împing diafragma în jos, iar când se contractă, o trag în sus, în cavitatea toracică (figura 3.3) Figura 3.3 Respirația diafragmatică: (stânga) inspirație/dilatare, (dreapta) expirație/contractare Deși majoritatea medicilor occidentali consideră în continuare că diafragma e un mușchi relativ lipsit de importanță care este implicat în respirație doar în mod pasiv, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
relativ lipsit de importanță care este implicat în respirație doar în mod pasiv, e suficient să aruncăm o privire în natură pentru a ne da seama că omul este menit să respire în principal cu ajutorul diafragmei, și nu al cutiei toracice și al claviculelor. Din cauza lenii, ignoranței, fumatului, poluării, constipației și altor factori, adulții din ziua de astăzi respiră în mod invariabil superficial, la nivelul pieptului, și nu profund, la nivelul abdomenului, așa cum ar trebui. Respirația toracică angajează mușchii intercostali să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și nu al cutiei toracice și al claviculelor. Din cauza lenii, ignoranței, fumatului, poluării, constipației și altor factori, adulții din ziua de astăzi respiră în mod invariabil superficial, la nivelul pieptului, și nu profund, la nivelul abdomenului, așa cum ar trebui. Respirația toracică angajează mușchii intercostali să dilate forțat partea superioară a cutiei toracice, micșorând, astfel, presiunea aerului din piept, acesta intrând prin sucțiune. Totuși, acest tip de mișcare nu antrenează și partea inferioară a plămânilor, care are, de departe, ce mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
fumatului, poluării, constipației și altor factori, adulții din ziua de astăzi respiră în mod invariabil superficial, la nivelul pieptului, și nu profund, la nivelul abdomenului, așa cum ar trebui. Respirația toracică angajează mușchii intercostali să dilate forțat partea superioară a cutiei toracice, micșorând, astfel, presiunea aerului din piept, acesta intrând prin sucțiune. Totuși, acest tip de mișcare nu antrenează și partea inferioară a plămânilor, care are, de departe, ce mai mare suprafață. În consecință, avem nevoie cam de trei ori mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
astfel, presiunea aerului din piept, acesta intrând prin sucțiune. Totuși, acest tip de mișcare nu antrenează și partea inferioară a plămânilor, care are, de departe, ce mai mare suprafață. În consecință, avem nevoie cam de trei ori mai multe respirații toracice pentru a introduce în plămâni aceeași cantitate de aer pe care ne-ar oferi-o o singură respirație diafragmatică. Dr. A. Salmanoff descrie funcțiile respiratorii ale diafragmei după cum urmează: Este cel mai puternic mușchi din corpul nostru; funcționează ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
aceasta este superioară celei a inimii. Trebuie doar să vizualizăm suprafața diafragmei pentru a putea accepta faptul că funcționează ca o a doua inimă. Respirația claviculară, caracteristică bolnavilor de astm și de emfizem, este și mai puțin eficientă decât respirația toracică. În timpul respirației claviculare, sunt ridicate claviculele pentru a deschide porțiunea superioară îngustă a plămânilor. Respirația trebuie să fie foarte rapidă - ca a unui câine care gâfâie - pentru a putea introduce cantități suficiente de aer în acei mici saci pulmonari superiori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în care respirația diafragmatică devine imposibilă din cauza uterului ce se mărește. De asemenea, femeile au și tendința de a purta îmbrăcăminte strânsă pe talie, unde este suficientă și cea mai mică presiune pentru a îndrepta respirația în sus, spre cutia toracică și clavicule. O respirație abdominală completă și profundă trebuie să includă toate cele trei moduri de respirație, într-o dilatare lină și neîntreruptă a plămânilor, care începe în partea inferioară, și nu în cea superioară. Persoana care practică respirația profundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
practică respirația profundă mai întâi inspiră aerul încet în partea inferioară a plămânilor, lăsând diafragma să se întindă și să se curbeze în jos în cavitatea abdominală. Atunci când diafragma este întinsă la maximum, mușchii intercostali intervin pentru a deschide cutia toracică și a umple partea mediană a plămânilor cu aer. Pe măsură ce cutia toracică se dilată complet, persoana care respiră face un ultim efort pentru a-și ridica claviculele puțin, astfel încât aerul să pătrundă și în sacii pulmonari superiori înguști. În acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
plămânilor, lăsând diafragma să se întindă și să se curbeze în jos în cavitatea abdominală. Atunci când diafragma este întinsă la maximum, mușchii intercostali intervin pentru a deschide cutia toracică și a umple partea mediană a plămânilor cu aer. Pe măsură ce cutia toracică se dilată complet, persoana care respiră face un ultim efort pentru a-și ridica claviculele puțin, astfel încât aerul să pătrundă și în sacii pulmonari superiori înguști. În acest moment, umerii au tendința de a se cocoșa și gâtul se contractă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
prin nările larg deschise, trăgând aerul adânc în piept, până în partea inferioară a plămânilor, întinzându-vă diafragma în jos și lăsând abdomenul să se umfle. Atunci când partea inferioară a plămânilor s-a umplut, continuați să inhalați lin și lăsați cutia toracică să se dilate pentru a umple partea mediană a plămânilor, apoi mai inspirați puțin pentru a-i umple până în vârf. Nu este necesar și nici de dorit să vă umpleți plămânii complet la fiecare inspirație și nu trebuie niciodată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
terapeutice miraculoase, ci mai curând regularitatea ritmică a întregului proces de respirație, ca și cele trei tehnici fizice cheie care sunt aplicate în timpul scurtei etape de reținere. Expirația În exercițiile de respirație taoiste, expirația este mai importantă decât inspirația. Respirația toracică superficială lasă mereu în urmă un reziduu de aer stătut și de toxine în profunzimea plămânilor și aceste reziduuri trebuie să fie eliminate în totalitate pentru ca plămânii să fie umpluți în mod adecvat cu aer proaspăt. Când simțiți că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
stătut din organele abdominale spre inimă și plămâni. Așadar, are rolul unui debușeu al presiunii suplimentare aplicate circulației sangvine din abdomen în timpul reținerii respirației. Reținerea respirației în timp ce blocările sunt stabilite mărește substanțial presiunea din cavitatea abdominală, în timp ce presiunea din cavitatea toracică rămâne normală. Această diferență împinge în mod natural sângele în sus, de-a lungul venei cave, dinspre zona cu presiune înaltă din abdomen spre zona cu presiune normală din piept. Forța acestei propulsii, care funcționează ca o pompă de sucțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
curată, dar nu pe o saltea. Relaxați-vă corpul complet, ținând picioarele puțin depărtate, cu brațele de-a lungul trupului și cu gâtul întins confortabil. Puneți o palmă pe abdomen chiar sub ombilic și apăsați cu cealaltă mână pe cutia toracică. Goliți-vă în profunzime plămânii, apoi începeți să inspirați încet pe nas, dirijând fluxul de aer spre partea inferioară a plămânilor. Dacă diafragma și partea inferioară a abdomenului nu sunt complet blocate, veți simți cum abdomenul vi se umflă pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
spre partea inferioară a plămânilor. Dacă diafragma și partea inferioară a abdomenului nu sunt complet blocate, veți simți cum abdomenul vi se umflă pe măsură ce inspirați. Atunci când abdomenul încetează să se mai dilate, continuați inspirația și simțiți cum se dilată cutia toracică, pe măsură ce partea mediană a plămânilor se umple cu aer. Țineți-vă respirația timp de câteva secunde, apoi începeți o expirație prelungă, lentă și controlată pe nas. De data aceasta veți simți cum cutia toracică se micșorează întâi, urmată de contractarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și simțiți cum se dilată cutia toracică, pe măsură ce partea mediană a plămânilor se umple cu aer. Țineți-vă respirația timp de câteva secunde, apoi începeți o expirație prelungă, lentă și controlată pe nas. De data aceasta veți simți cum cutia toracică se micșorează întâi, urmată de contractarea părții inferioare a abdomenului. Aceasta este senzația corectă care însoțește respirația abdominală profundă. Apoi, așezați o piatră rotundă, netedă sau o carte de telefon deasupra părții inferioare a abdomenului și repetați exercițiul cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în partea superioară și cea inferioară, în partea dreaptă și în stânga, în interior și în exterior, în zonele reci și cele calde etc. Eliberează canalele energetice de orice obstacole și intensifică așadar distribuția echitabilă a energiei. De asemenea, deschide cutia toracică și o dilată, ceea ce este în beneficiul tuturor exercițiilor de respirație. Este un exercițiu puternic pentru asimilarea qi-ului din atmosferă. Respirația alternativă prin fiecare nară Acest exercițiu alternează fluxul de aer din nara dreaptă și cea stângă, ceea ce echilibrează, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
permiteți abdomenului inferior să se dilate în timpul inspirației, contractați-l intenționat spre interior, pe măsură ce vi se umplu plămânii. Presiunea descendentă puternică exercitată de diafragmă este necesară aici pentru a împiedica această contractare a peretelui abdominal să împingă organele în cavitatea toracică. După ce s-au umplut plămânii, aplicați blocarea anală și cea de la nivelul gâtului (blocarea abdominală este deja aplicată), înghițiți cu putere pentru a împinge qi-ul în jos și țineți-vă puțin respirația. În timpul expirației, relaxați treptat peretele abdominal și lăsați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
este atins de tensiunea musculară de la acest nivel. Răsucirile deschid canalele energetice vitale care se află de-a lungul coloanei vertebrale, permițând fluxul liber al qi-ului între „rădăcinile” zonei sacrale și „florile” creierului. La nivelul trunchiului, acest exercițiu întinde cutia toracică, dilată plămânii și oferă un masaj extrem de stimulant organelor abdominale. Figura 4.1 Răsucirea coloanei și a trunchiului. A și B ilustrează extinderea finală a răsucirii în cele două direcții Acest exercițiu este benefic în special dimineața devreme, imediat ce v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
20-30 de balansări. Indicații: umerii trebuie ținuți întotdeauna lejer în timpul acestui exercițiu, mai ales când ridicați brațele. Descrieți un arc de cerc cât mai mare. În timp ce vă balansați brațele în jos, lăsați pieptul să se împingă în afară și cutia toracică să se dilate complet. Beneficii: moara de vânt întinde și încălzește mușchii intercostali care controlează cutia toracică în timpul respirației profunde. Aceasta flexibilizează și destinde mușchii pieptului, pentru a facilita respirația. De asemenea, întinde mușchii brațelor și ai umerilor, ușurând menținerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Descrieți un arc de cerc cât mai mare. În timp ce vă balansați brațele în jos, lăsați pieptul să se împingă în afară și cutia toracică să se dilate complet. Beneficii: moara de vânt întinde și încălzește mușchii intercostali care controlează cutia toracică în timpul respirației profunde. Aceasta flexibilizează și destinde mușchii pieptului, pentru a facilita respirația. De asemenea, întinde mușchii brațelor și ai umerilor, ușurând menținerea acestora relaxați în timpul exercițiilor ulterioare de respirație. Inima și plămânii sunt deschise și stimulate, mărind controlul asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
direcția opusă, începând să vă ridicați din spate și aplecându-vă în față. Se aplică aceleași indicații. Beneficii: beneficiile sunt, practic, aceleași ca și în cazul morii de vânt obișnuite, dar, în loc să se concentreze asupra întinderii părții frontale a cutiei toracice, această variantă deschide partea posterioară a cutiei toracice și flexibilizează toți mușchii care leagă partea superioară a coloanei cu umerii și gâtul. Întinderea pieptului Tehnică: stați în picioare în postura Calului și ridicați-vă brațele în față, la nivelul ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]