3,163 matches
-
va naște fără să se chinuie? Ce om va fi acela care s-a ivit pe lume alunecând ca dintr-un cornet cu frișcă? Așa cum cofetarul meu are grijă să-mi stoarcă dintr-unul - în fiecare dimineață - un AVE pe tortul meu personal. § Va urma un capitol în care va intra în rol Caravella. Până atunci, te gândești la cei care, de-a lungul timpului, au locuit în garsonieră; la cei care, dintr-un motiv sau altul, au avut, cândva, cheia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
firitiseam și lăsam gloata să vină la mine? Unde-s boierii care-mi îngenuncheau, unde curtenii care mă preamăreau, unde răzășii, câți mai erau? Unde-s mințile luminate, în care capete plecate, sub ce mâini împreunate? Unde-s fripturile, unde torturile, unde mi-s cărțile, slujnicele, pantofii de-atlaz, luleaua, rădvanul, cafeaua? Unde-mi sunt câinii, paharnicul, vornicii, zimbrii și urșii? Dar blănile lor? Unde-s albinele, sfecla*, cotnarul, unde mi-e vinul, în general? Ubi sunt? — Minunat ai grăit! - ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și cele goale, transparente ca suflarea unui muribund. Exitus. Domnul D. se ridică din fotoliu ușor, pe fața destinsă apare un zîmbet șmecheresc de puști care pune la cale o șotie. Își Îndeasă În gură o jumătate de felie de tort, lăsată de cineva prea ghiftuit ori prea nobil - așa ne Învățau mamele noastre pe vremuri că e frumos să lași totdeauna o bucățică În farfurie. Ce tîmpenie! - și se strecoară tiptil În vestibul, Își pune fulgarinul pe umeri și Închide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
toate celelalte, iar până la urmă s-a pornit atât de tare, de parcă nu pentru mine s-ar fi întors ea, ci numai ca să ardă reviste și negative. Răul de pe urmă a fost împiedicat de Alajos, care i-a trimis un tort de adio și scrisoarea aferentă. Tortul era, de la prima vedere, o capodoperă, dar Amália i l-a returnat neînduplecată, cu mesagerul. În schimb, a examinat scrisoarea toată noaptea. M-a întrebat chiar și pe mine dacă nu găsesc vreo urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
a pornit atât de tare, de parcă nu pentru mine s-ar fi întors ea, ci numai ca să ardă reviste și negative. Răul de pe urmă a fost împiedicat de Alajos, care i-a trimis un tort de adio și scrisoarea aferentă. Tortul era, de la prima vedere, o capodoperă, dar Amália i l-a returnat neînduplecată, cu mesagerul. În schimb, a examinat scrisoarea toată noaptea. M-a întrebat chiar și pe mine dacă nu găsesc vreo urmă de batjocură în ea, dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
buni, atunci, prinși de vibrația sentimentelor de dreptate și de iubire pentru cei slabi și obidiți, am săvârși sau am simți nevoia să săvârșim (e același lucru, dat fiind că vorbim despre mișcări ale sufletului) atâtea fărădelegi, atâtea crime, atâtea torturi și răzbunări sângeroase pe care niciodată nu le-a săvârșit, ba chiar nici nu s-a gândit vreodată să le săvârșească, pentru a se îmbogăți și a trăi mai bine, nici cel mai mare criminal. Fără de voie, simțim aici nevoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
boierilor, Țarul Ivan al VI-lea a înființat "Opricina", adică "cei ce slujesc", o poliție secretă ai cărei membri purtau robe negre și aveau mână liberă să îi anihileze pe toți dușmanii țarului, fără a mai fi judecați. Crimele și torturile fără precedent au aruncat Rusia într-o baie de sânge. Teroarea cuprinsese țara până în cel mai mărunt cătun, de la o graniță la cealaltă. Boris Fiodorovici Godunov, fiul unui mărunt nobil scăpătat, și-a început cariera militară ca arcaș în armata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
1-2) de clacă pe pământul preotului, plata în bani sau natură a botezului, cununiei, înmormântării, la marile sărbători, când se mergea la fiecare casă (Nașterea Domnului, Botezul Domnului, la Paști), când primea pâine, fructe, un caier de in sau cânepă (tort). Așa cum îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de cânepă care se prepară după ce s-a îndepărtat crusta tare prin batere cu chilugul în piuă. Se facă mai multe foi care se ung cu această julfă și se însiropează. Se așează pe tavă și se taie ca un tort. Se făcea în mod obișnuit de sărbători. Nu am auzit atunci de proprietățile halucinogene ale cânepii. Cap. X - Viața spirituală a satului. Manifestări ale spiritului popular în satele comunei Filipeni X. 1 Costumul popular de lucru și de sșrbștoare Ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind la putere, practică o politică murdară de represiune, atât în plan colectiv, supunând orașul capitală jignirii unei stări de asediu ordonate de însuși guvernul țării, cât și în plan individual, interogatorii dure, detectoare de minciuni, amenințări și, cine știe, torturi dintre cele mai grele, deși adevărul ne obligă să spunem că, dacă au existat, nu putem să depunem mărturie, nu eram prezenți, ceea ce, dacă ne gândim bine, nu înseamnă prea mult, întrucât n-am fost prezenți nici la traversarea mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
explica acest fenomen? Și-a ținut ochii ațintiți asupra mea până când am terminat de vorbit, apoi a întors capul. Pe fața lui era o expresie ciudată și m-am gândit că poate așa arată un om când a murit pradă torturilor. N-a scos un cuvânt. Am simțit că aici conversația noastră a luat sfârșit. XXII M-am instalat la Paris și am început să scriu o piesă. Duceam o viață foarte ordonată, lucrând dimineața, iar după amiaza învârtindu-mă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Împlinească iubirea lor romantică s-a scurs Încet, cu mulți fluturi de noapte deasupra capului și parfum venind din grădinile de pe marginea drumului, dar fără cuvinte doar pe jumătate rostite, fără suspine... După aceea au mâncat În antreul bucătăriei niște tort cu ciocolată și au băut bere de ghimber, iar Amory și-a anunțat decizia: — Plec dimineață devreme. — De ce? — De ce nu? a replicat el. — Fiindcă nu-i nevoie. — Cu toate acestea, plec. — Bine, dacă insiști să fii ridicol. — O, nu pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
câteva ori. Numai câte o baracă de negri, de un cenușiu argintat În clarul de lună vârstat de stânci, mai spărgea linia lungă a terenului gol. Dincolo se Întindea liziera neagră a pădurii, o glazură Închisă la culoare pe un tort de frișcă, iar drept În față - orizontul Înalt și clar conturat. Era mult mai frig - În așa măsură Încât frigul i-a Învăluit și le-a alungat din minte toate nopțile calde. - Sfârșitul verii, a spus șoptit Eleanor. Ascultă tropăitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
era încurcată și nu găsea un cuvânt de alinare. Domnul Popa se uită cu frică în ochii soției și găsi repede soluția. - Ce mai încoace și încolo, să intre darul nașilor! Era rândul lui Mișu să plângă: darul era un tort. Frumos, de ciocolată, măricel, cu mirele și mireasa pe el, dar un tort. Ținându-se de mână cu emoția tristeții, mirii tăiară tortul în aplauzele nepăsătoarei audiențe. Se uitară unul la altul, cu ochii în lacrimi de dezamăgire, în timp ce doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cu frică în ochii soției și găsi repede soluția. - Ce mai încoace și încolo, să intre darul nașilor! Era rândul lui Mișu să plângă: darul era un tort. Frumos, de ciocolată, măricel, cu mirele și mireasa pe el, dar un tort. Ținându-se de mână cu emoția tristeții, mirii tăiară tortul în aplauzele nepăsătoarei audiențe. Se uitară unul la altul, cu ochii în lacrimi de dezamăgire, în timp ce doamna Popa, la al patrulea pahar de whisky original, începuse să fredoneze nelipsita Căsuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
mai încoace și încolo, să intre darul nașilor! Era rândul lui Mișu să plângă: darul era un tort. Frumos, de ciocolată, măricel, cu mirele și mireasa pe el, dar un tort. Ținându-se de mână cu emoția tristeții, mirii tăiară tortul în aplauzele nepăsătoarei audiențe. Se uitară unul la altul, cu ochii în lacrimi de dezamăgire, în timp ce doamna Popa, la al patrulea pahar de whisky original, începuse să fredoneze nelipsita Căsuța noastră, acompaniată în canon de doamna doctor. Domnul Popa, jenat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
se spun atâtea grozăvii, când ieși în fața cabanei ca să te uiți la cerul înstelat de iarnă, primul sărut și cineva care‑ți aduce‑n dar o stea. Hans vrea să guste și el o dată o felie din aia groasă de tort, cu multă cremă, dar Sophie îi interzice. N‑are voie nici să se pilească și să înceapă să cânte ca tirolezii sau să scuipe pe cineva. Plimbări palpitante cu mașina în care frații mai mari fac pe șoferul - tata le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
astăzi e minunată. Se schimbă numere de telefon. Cuvântul‑cheie „tu” își face timid apariția și este un prim „tu” timid. Se plănuiesc o excursie și o vizită, la vară, în vilegiatură. Se fac sandvișuri. Se împart felii uriașe de tort pe farfurii de carton. Rainer plonjează din ascunzătoarea sa asupra Sophiei și spune că acum trebuie să înceapă, în sfârșit, o fază a prieteniei lor care să se deosebească fundamental, ar îndrăzni el să spună, de tot ce‑a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
să iau o pauză!“. Dar nu mi-a spus decât: „Într-adevăr te pricepi să trasezi linii!“, apoi a tras puternic pe fiecare nară câte douăzeci și cinci de centimetri, ca și cum ar fi vrut să stingă, suflând, vreo cincizeci de lumânări de pe tortul de la ziua de naștere. În tot timpul acesta din nări Îi atârna În modul cel mai elegant posibil un fir de secreție nazală amăruie. O jumătate de oră mai târziu a Început să tremure ca frunza și m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
imposibil de descris. Judecată ca întreg, Herbertstrasse era ca o machetă alcătuită din bătrâni mareșali de infanterie și mari amirali echipați în uniformele de paradă, obligați să stea pe scaune de campanie extrem de mici și de incomode. Casa ca un tort imens de nuntă la care fusesem chemat ar fi fost mai potrivită pe o plantație din Mississippi, impresie întărită de slujnica tuciurie care mi-a răspuns la ușă. I-am arătat legitimația mea și i-am spus că sunt așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
câteva zile? Toată povestea asta nu păruse vreodată să aibă vreo legătură cu el, deși nu mă îndoiam nici o clipă că s-ar bucura de perspectiva ca Himmler să se facă de rușine. Pentru el ar fi glazura groasă de pe tortul care ar avea ca principal ingredient arestarea lui Weisthor și a altor conspiratori anti-Heydrich din cadrul SS. Ca să o dovedesc, însă, urma să am nevoie și de altceva în afară de hârtiile lui Weisthor. Ceva mai elocvent și fără echivoc, care să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ca de o închiriere punctuală. Regula jocului e fixată de la bun început. Ea a fost aceeași pentru toți și așa va fi pe veci, care-i prostul să-și imagineze că s-ar putea sustrage legii comune? -11- Scheletul cu tortul. Când Vezuviul petrifică orașele Pompei și Herculanum - în 79 d.Hr. -, el acoperă și Boscoreale, un oraș de 17 000 de locuitori care au pierit și ei ca Pliniu cel Bătrân. în 1895, niște arheologi descoperă cetatea, o scot parțial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
o comoară compusă din vase de preț și fresce din epoca augustiană. Printre piesele de argintărie, o cupă filosofică î!) pe care este reprezentată o scenă ciudată: Zenon stoicul și Epicur figurează în jurul unei mese pe care se află un tort, ceea ce n-ar fi deloc uimitor dacă cei doi n-ar fi reprezentați în cea mai desăvârșită dintre nuditățile ontologice: ca schelete. Zenon îl amenință cu degetul pe Epicur care se înfruptă din tort... Și, în acest timp, cu laba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mese pe care se află un tort, ceea ce n-ar fi deloc uimitor dacă cei doi n-ar fi reprezentați în cea mai desăvârșită dintre nuditățile ontologice: ca schelete. Zenon îl amenință cu degetul pe Epicur care se înfruptă din tort... Și, în acest timp, cu laba întinsă a cerșetorie, cu râtul întins, un purceluș în carne și oase confirmă identitatea filosofului din Grădină. Exegeza clasică vede aici o piesă pseudo-epicuriană. O putem interpreta și ca pe o lecție stoică, cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Locul III - Livia Ciupav Sfârșitul ploii - cățelul adulmecă un fir de iarbă Mențiune - Corneliu Beldiman după-Nviere - aprinse încă pe drum păpădiile Etapa 76 - 4 V 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Zi de naștere - de atâtea lumânări nu mai văd tortul Locul II - Corneliu Beldiman dăruindu-și flori - pe strada îngustă doar pomii și vântul Locul III - Doina Bogdan In coada sapei, pălăria la uscat - clopot de amiaz’ Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu c-un smoc de iarbă cosașul șterge coasa - soarele
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]