1,417 matches
-
mă alungi de la căpătâiul lui Postel, pe când eu, sub numele de Abatele d’Herblay, te-am făcut să-ți Închei una dintre incarnările tale În inima Bastiliei (oh, cum mai simt și acum pe față masca de fier la care Tovărășia, cu ajutorul lui Colbert, mă condamnase!), m-ai cunoscut pe când spionam conciliabulele tale cu d’Holbach și Condorcet... — Rodin! exclam eu, ca lovit de un trăsnet. — Da, Rodin, generalul secret al iezuiților! Rodin, pe care nu-l vei Înșela făcându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
chipuri virginale, o, Stăpână, frumoasă ești ca soarele, albă ca luna, iată, Îl reneg până și pe Dumnezeu, și Sfinții, și pe Pontiful Roman Însuși, mai mult voi zice, Îi reneg pe Loyola și jurământul criminal care mă leagă de Tovărășia-mi, implor o sărutare doar, și-apoi să mor. A mai făcut un pas, târându-se pe genunchii lui zbârciți, cu tunica ridicată pe șolduri, cu mâna Încă Întinsă spre această fericire de neatins. Deodată a căzut Înapoi pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
periferia Centrului”. Un studiu de caz privind canonizarea critică a avangardei românești Post-scriptum Bibliografie Capitolul I. De la estetism la preavangardism Astfel mă întorceam, în nenumărate seri de vară, la sfîrșitul veacului trecut, spre casa părintească de la marginea orașului. Reveneam, în tovărășia familiei, pe străzi cu zgomotele potolite și trotuarele pustii (...) Așteptam... așteptam... și nu știam ce. Așteptam probabil ca vremea să ne apese mai puțin și totuși să ne zdruncine mai mult. Ne omora monotonia acelui sfîrșit de veac de liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pantaloni de la Zara, pulovere de la Joseph. Acum, În ciuda faptului că ieșeam rar la restaurante ca Zuma, aveam o viață socială mai plină decît oricînd Înainte. Nu sînt genul competitiv, dar deseori m-am simțit ușor demodată și prost Îmbrăcată, În tovărășia iubitelor și soțiilor prietenilor lui, și hotărîsem să mă țin mai atent sub observație și să Încep să-mi cumpăr haine mai bune. Chiar dacă acestea erau la reduceri. Majoritatea prietenilor lui Dan erau foști colegi de școală. Avînd În vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cu Andy? — Exact. Pariu pe ce vrei tu. — Cred că greșești, răspund. Știu că e superficială, și spun asta cu toată dragostea pe care i-o port, dar sîntem prietenii ei și Întreaga idee a serii e să fii În tovărășia prietenilor tăi, nu să te duci la cine știe ce restaurant de fițe. — Ascultă-mă pe mine, o să se ducă la restaurant, rîde Trish. Haide, sun-o. E acasă, numai ce-am vorbit cu ea. Pe urmă, dă-mi iarăși telefon. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ridicat pantalonii ca să-i vadă. — Ăăă, face Dan din prag, iar eu sar cît colo, cred că e posibil să fi petrecut cam mult timp cu Tom În ultima vreme. Ceva Îmi spune că ai nevoie de un pic de tovărășie adultă. Și ne bufnește pe amîndoi rîsul. E Însă un obicei greu de lepădat, iar eu, una, nu sînt amatoare să mă descotorosesc de el deocamdată. Astfel, Îi arăt cu degetul lui Tom tot ce vedem. Mai și traduc din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
tot timpul nemulțumit, deoarece eu sînt convinsă că nu doarme nici pe departe atît cît ar trebui, ajungi inevitabil să te Întrebi dacă Trish face ce trebuie. Îmi place la nebunie să fiu mamă și acum, că mă bucur de tovărășia prietenelor mele, Îmi place la nebunie și să fiu femeie. Îmi place că putem Împărtăși totul și orice, că nu ne judecăm una pe alta, ci ne acceptăm așa cum sîntem. Mă consider extrem de norocoasă că am găsit asemenea prietene În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
așa-i? Restaurantul chinezesc din Belsize Park Îți sună bine? Foarte bine, răspund eu luîndu-mi În grabă haina din hol. Perfect, chiar. CÎtă vreme pot să fiu În pat Înainte de ora nouă, eu sînt mulțumită. — Mă bucură să aflu că tovărășia noastră e atît de prețuită, spune Marcus, ridicînd dintr-o sprînceană În vreme ce ieșim la mașină. — N-o lua personal, rîd eu. Sentimentul ar fi același și dacă am lua masa cu... Îmi scormonesc mintea să găsesc pe cineva. — Charlie Dutton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
el ca să-i văd fața. Dintr-o săritură a fost în picioare și a șters-o, îmbrâncindu-mă. Deși îi văzusem chipul doar o clipă, mi-a fost de-ajuns: era donatistul care ne vizitase curtea. Nu mi-am prevenit tovarășii, din care cauză a putut să se strecoare rapid pe ușă și să dispară în noapte fără să fie prins. M-a trântit la pământ, și longobardul cu mantaua de piele mi-a sărit în ajutor. - Te-ai lovit tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Ca toți băieții longobarzi, și el a fost îmboldit să se împreuneze cu sclave, imediat ce a ieșit din pubertate, însă nu s-a îndrăgostit niciodată. Încât aerul său serios și purtarea severă se îmblânzeau și se preschimbau în voioșie în tovărășia verilor, dar dispăreau cu totul în prezența Gailei. În acele clipe devenea din nou tânărul care pendula între înfumurare și pierderea de sine: se poticnea în cuvinte atunci când voia să se arate sigur pe el și devenea nătâng atunci când dorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
speriați decât de propriul gând, că mormântul unui om atât de sângeros e săpat în poarta mănăstirii. Încet, cu anii, s-a înrădăcinat credința că spiritul voievodului bântuie ținutul. Și nu era departe de adevăr. Vlad Dracul i-a ținut tovărășie lui Zogru un timp. El culegea veștile, plutea pe deasupra pădurii, asculta ce spun călugării și venea apoi să stea de vorbă. Și-au povestit viețile, și-au împărtășit experiențele. Până într-o zi de august a anului 1481, când fantoma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Cea mai răscolitoare mișcare morală, creștinismul, n-a avut alt înțeles, poate, decît tocmai pe cel de a elibera pe om, însingurându-l (...) căci dacă adevărul e ceva colectiv, social, comunicabil, creștinismul e individual și incomunicabil. Negreșit, creștinismul regăsește apoi tovărășia, întemeiază apoi Biserica. Dar o găsește in el. ” Fragmentul citat din cartea De caelo sau Încercare în jurul cunoașterii individului, semnată de C. Noica, încearcă să transmită dependeța pe care o au oamenii față de confort. Încă din antichitate, oamenii au format
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
văzut de copil și mi-a rămas bine Înfipt În minte. Mai Întâi am aflat că, dacă era rău și nemilos, ceva mic putea să ucidă ceva mare. Pe urmă, am aflat că, dacă pleci la lupta de sânge cu tovarășii potriviți, n-ai ce alege din vrăjmaș. Și, În sfârșit, am aflat că noi, oamenii neamului meu, ne meritam numele de scoborâtori din lupi. De ce nu se repeziseră bourii ăia asupra lupilor? Ce-i făcuse să stea locului? De ce erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
norocos. Dar arareori știi să profiți de norocul tău chior, a apreciat Ravelstein. Eram obișnuit cu asemenea Înțepături. Ravelstein mă socotea talentat și inteligent, dar lipsit de cultură, naiv și pasiv - introvertit. Afirma Însă că atunci când mă găsesc Într‑o tovărășie potrivită mă transform Într‑un interlocutor inspirat și le spunea studenților lui că nu există subiect important pe care eu să nu‑l fi luat În discuție. - Da, și la ce rezultat am ajuns cu toate subiectele astea importante? Urmând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
am ținut de multe ori companie, diminețile. Întrucât locuiam pe aceeași stradă și nu aveam un program regulat, veneam imediat după micul dejun. Nikki, care se ducea la culcare la patru dimineața, dormea dus până la zece, iar Ravelstein, lipsit de tovărășie, moțăia, cu picioarele rășchirate. Doctorii Îl drogau (adică Îl tranchilizau), dar asta nu‑l Împiedica să gândească, - să privească felurite probleme sub aspectul lor originar. Și chiar când era ațipit, puteai Învăța multe despre el urmărindu‑i chipul specific evreiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ai relansat În viață, nimic nu te mai poate opri. Și apoi, trebuie să trăiești de dragul meu. Adeseori Îmi aminteam de Ravelstein cum se Întreba care dintre prietenii lui era cel mai eligibil să‑l urmeze curând. „Ca să‑mi țină tovărășie”, adăugam eu. Și după ce mi‑a cercetat cu seriozitate culoarea feței, ridurile, Înfățișarea, a decis că eu eram cel mai potrivit să‑l urmez. Așa era el. Dacă‑i cereai să fie direct, nu te cruța. Sinceritatea lui era ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Lancaster, puterea (Henry IV), vitejia (V) și blândețea (VI).” E o aluzie nu numai la zbuciumata istorie a Angliei ci și la Henry VI, Partea a III-a, piesă pe care Iulia a văzut-o în toamnă la Odeon în tovărășia lui Cornel, „așteptând mereu, din partea soartei, vreun nou semn, vreo dulce hotărâre,” ceea ce e o nouă aluzie, nu numai la cele două domnii ale lui Henry VI. Da, dar acum nu-i toamnă, își spune Iulia. Și împăturind petecul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-i prețul, draga mea, altfel ce vroiai să facem, să putrezim tot în așteptare, nu vezi că lumea-i așa făcută, că comunismul ăsta pe care îl slujim nu-i decât curvăsăreală și minciună“, i-a fost frică de Dumnezeu, „tovarășii în ilegalitate, cînd stăteau închiși prin subsoluri, crezi că se mai uitau la chestii de-astea când era vorba de cauză, conspirativitate și risc, crezi că nu aveau și ei probleme de astea, dar și le rezolvau fără a complica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și cerură două sticle de bere foarte rece. Foarte rece! E atât de ușor...! Chelner! Încă o bere... Și, după o clipă, sosea atât de rece, de spumoasă, galbenă, transparentă și îmbietoare ca și cea dinainte. Și ca să le țină tovărășie, un ceviche cu raci, și niște creveți la grătar, și niște gustărele cu șuncă slabă, și niște feliuțe de brânză... — Spuneți ceva, părinte! — Taci din gură, fiule, ca n-am mai mâncat ca lumea de când am plecat de la Misiune. Afurisitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cu foșnetul lor cânta în șoaptă povestea celor adormiți de aici. Păsări care zboară și cântă prin copaci, flori firave tremurânde la adierea vântului, fluturi mângâindu-le... gâze căutându-și neobosite floarea favorită... Viața pulsează aici, cu zgomot măsurat, ținând tovărășie celor morți. Acolo, sub piatră... acolo își doarme somnul veșniciei și Vasilica... In genunchi, cu mâinile pe mormânt, Iorgu se ruga... -Fata, Fata!.. Tie, care m-ai ocrotit o viață, îți deschid inima... înaintea ta îngenunchez... arată-mi drumul de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
anvergura lui. Membrele corpului de pază și protecție se bucurau de meritate și nemeritate danii, din partea patronului lor. Cele mai multe dintre ele deveniseră cliente permanente ale unora dintre cele mai mari și, nu În rare cazuri, deochiate, case de petrecere, În tovărășia diferiților parteneri; care mai curați, care mai necurați, dar, cu toții, neîntrecuți profitori, tocând, permanent, marile sume de bani pe care patronul le dăruia distinselor sale gardiene, zicea el, pentru Încrederea nestrămutată În credința cu care ele Îl slujeau. Făcea, opinie
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
acele emoții specifice elevului și studentului în anumite momente ori etape. Este un băiat calm, foarte bine echilibrat emoțional. Era pretențios cu sine. Nu numai la învățătură, ci și la sport ori la Marian Malciu activități extrașcolare obligatorii, la alegerea tovărășiilor și distracțiilor, la îmbrăcăminte și chiar la felul în care mergea ori alerga... Îi plac excursiile foarte mult, mai ales la munte. Urcă pe jos chiar și iarna. Adică urca..., acum, nevăzător, nu mai poate, din nefericire. A avut necazul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de integrare se datorează nevoii de a scăpa de sensul de sufocare ce unii îl trăiesc înlăuntrul anumitor structuri de viața consacrată, dar și necesității de a scăpa de sentimentul de neîmplinire spirituală ce poate fi perceput în viața laicală. Tovărășia și sprijinul reciproc pot fi utile și bune, însă nu trebuie să pierdem din vedere că una dintre realitățile pe care trebuie să le acceptăm cu generozitate și onestitate în viață este aceea a limitei, care face parte din orice
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
parte din orice opțiune ce, în mod necesar, comportă limitări de ordin ideal, imposibil de evitat, și care, la nivel concret, sunt trăite prin acceptarea faptului că orice alegere, de obicei, limitează atât bucuriile cât și truda. Această propensiune spre tovărășie este și semnul care, uneori, indică dificultatea consacraților și a consacratelor de a se simți cu adevărat în largul lor în propriile comunități, ajungând să caute spații cu o «normalitate» și spontaneitate sporite, în afara propriilor ambiente. Pentru a tăia din
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
sale este definit prin grupul (nsu(i. Pe de o parte, el st( la col(ul str(zii (i-i frecventeaz(, rînd pe rînd, pe comercian(îi care ocup( cele patru col(uri. Pe de alt( parte, el ((i urmeaz( tovărășii pe str(zi, (n s(lile de biliard (i, uneori, la ei acas(. (n afară acestor acte de rutină, Liebow se las( antrenat în cursul evenimentelor nea(teptate (i dramatice (n care Tally este amestecat: el devine astfel sus(în
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]