770 matches
-
duce la dispariția, să zicem, a vinului de struguri din podgoriile de la Cotnari și a brânzei din lapte și a pâinii din grâu. Dar literatura cu amprentă proprie va dăinui și dincolo de noi. Am mai mulți prieteni (cred) în Europa, trăitori în limbile de circulație importante... Oricâte eforturi au făcut să cunoască literatura română din bibliotecile lor publice, a fost imposibil... Ce crezi că lipsește literaturii române actuale să depășească bariera de receptare europeană? Păi, în ignoranța mea, eu cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să le pună pixul în mână. Singura șansă de dezvoltare creativă și poate chiar spirituală pe care o are Europa la ora actuală, este tocmai menținerea și încurajarea acestor visători pe limba lor! Am mai mulți prieteni (cred) în Europa, trăitori în limbile de circulație importante... Oricâte eforturi au făcut să cunoască literatura româna din bibliotecile lor publice, a fost imposibil... Ce crezi că lipsește literaturii române actuale să depășească bariera de receptare europeană? Într-adevăr, pare trist la prima vedere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
literatura din Basarabia. E negreșit o ramură a literaturii române, pe care o istorie mașteră a urgisit-o și care se cade să aibă parte de atenția noastră specială. Sigur că există o anumită defazare culturală a basarabenilor față de noi, trăitorii în România, însă ea nu ne îndreptățește la desconsiderare. Spre deosebire de N. Manolescu, îl socotesc pe Grigore Vieru drept un poet nu mai puțin însemnat decât, de pildă, Octavian Goga, drept un alt bard al "pătimirii noastre", în alte circumstanțe, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
totuși, că poezia e confesiune totală, fără rest. Dacă n-ai fi Aurel Pantea, ce alt scriitor ți-ar fi plăcut (plăcea) să fii? Mi-a plăcut, îmi place, să fiu Aurel Pantea. Am mai mulți prieteni (cred) în Europa, trăitori în limbile de circulație importante... Oricâte eforturi au făcut să cunoască literatura română din bibliotecile lor publice, a fost imposibil... Ce crezi că lipsește literaturii române actuale să depășească bariera de receptare europeană? Literaturii în sine nu-i lipsește nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o carte în totalitate cenzurată se vede că în comunism poezia era un mare pericol. Cât privește dictatura ca o cale de întoarcere la cultură este o contradictio in adjecto. Sau in abjecto...? Am mai mulți prieteni (cred) în Europa, trăitori în limbile de circulație importante... Oricâte eforturi au făcut să cunoască literatura română din bibliotecile lor publice, a fost imposibil... Ce crezi că lipsește literaturii române actuale să depășească bariera de receptare europeană? Rușii au investit milioane de ruble pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se insinuează în carne, în inimă, în creier. Sângele e șuvoiul care mișcă turbina din trup, care produce zgomotul, furia, energia, sinergia...! Poetul ar fi, din această perspectivă, a celui care produce rana, chiar sinucigașul de serviciu, degustătorul stărilor limită, trăitorul care a inventat civilizația capabilă să se dezvolte pe tăișul unei lame de ras. Și se trăiesc veșnicii greu de cuprins în minte și în cuvinte chiar pe suprafața tăișului unei lame de ras...! Omul a demonstrat-o în încercarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
asupra metodelor isihaste transmise prin câteva texte anterioare: este vorba despre Pseudo-Hrisostom (data acestei mărturii rămâne incertă, putând merge până către secolul al XI-lea), Pseudo-Simeon Noul Teolog 223(la puțină vreme după primul), Nichifor Monahul și Grigore Sinaitul (ambii trăitori în secolul al XIII-lea). În aceste texte, tehnica rugăciunii inimii e descrisă destul de exact, diferențele între cele patru mărturii reducându-se la câteva detalii, pe care Stăniloae le are în vedere 224. Este vorba despre următorul scenariu: după ce s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la ars blănuri sau pedalat în pielea goală (astea vor fi deja rutină: pielea va protesta pe toate drumurile, ca o nouă flamura, care nu reprezintă, nu simbolizează, ci etalează, expune, manifestă la propriu). Conștienți sau nu, tot mai mulți trăitori în 2008 vor îmbrățișa curentul „eco“: unii așa, de fițe; alții din instinct de înregimentare; și alții - nu prea multi, dar suficienți să țină aprinsă flama verde - chiar din conștiința. Tot mai mulți se vor convinge că altă cale nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
experiență și cu o concepție despre literatură. Cum a ajuns, oare, să creadă că textele lui au valoare? Prefațatorul cărții, Nicolae Busuioc, face duet cu Vasile Fetescu, enunțând, într-un limbaj bombastic, alte banalități: „Omul biologic este înlocuit cu cel trăitor al sentimentelor metafizice și morala lui ia calea spre bunătate, justețe și cunoaștere, spre înțelegerea lucrurilor în esențialitatea lor“ etc. Cu forțe unite, autorul și prefațatorul cărții îl doboară pe cititor, plictisindu-l până în esențialitatea lui. Sticla Si diamant Sub
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
privi, În voie, Valea Bistriței. Nu era, nicăieri, nici un drum bătătorit. Erau doar poteci făcute de animalele pădurii În căutare de apă proaspătă. Șuvoaiele pârâului se Învolburau mai jos, bolborosind printre bolovani. Pe ambele maluri se ridicau brazi bătrâni, scorojiți, trăitori ai vremurilor de demult. Mai sus se ridicau alte creste, umbrite de alte păduri de brad. Era un fel de muzică În toată acea Înfățișare a naturii, o Învolburare armonioasă de vârfuri, o sălbăticie care nu ascundea nici o amenințare, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de la Dumbravă... O săptămână întreagă i-au snopit, zi și noapte, prin cele beciuri... și au venit acasă gata înscriși, cu cererile semnate în toată regula... și cu ciocu mic, ca niște mielușei. Restul satului au semnat toți până la ultimul trăitor cu poziție în Registrul Agricol, în doar trei-patru zile. Au apărut în sat elevii de liceu și studenții cu poruncă de la directorii lor că se pot întoarce la învățătură numai cu adeverința de colectiviști a părinților... Mai câțiva militari, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la mine? Când vor înflori cireșii, dragul mamei Vasilaș, răspundea Măriuța-mama ce scotea la iveală câte o lacrimă amară în coada ochilor căprui. Da? Mama, da? Da, băiatul mamei! Așa! Pe când vor înflori cireșii!.. Drumul Omului Fără îndoială că orice trăitor pe acest pământ își are drumul lui: de o zi, de o săptămână, de o lună, de un an, de o viață. La constatarea dată, pe lângă fiecare dintre aceste segmente de timp se mai poate face adaosul sau mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pornite din timpul zilei. Pentru a spori lumina, se plantară făclii în jurul meselor ce ridicau fuioare de fum alb-cenușiu, ca o ofrandă adusă de etnie Cerului care, în marea sa bunătate, îi adăpostea sub acoperișul său și pe ei, acești trăitori obijduiți ai pământului. Nunta se desfășură pe toată durata nopții, cu băutură și fripturi de batal și de porc. Fiecare nuntaș își tăia câte o porție, după pofta inimii, însoțind bucatele de ulcele pline ochi, cu vin din renumite podgorii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că și lupul mănâncă din oile pe care ciobanii le numără în fiecare dimineață. Poate aveau și ei, țiganii, asemenea păsărilor cerului, același drept de a se bucura de darurile pe care Mama Natură le lăsase tuturor, fiind și ei trăitori pe acest pământ. Frica de necunoscut însă îi făcu pe oamenii corturilor să caute, fie și vremelnic, ascunzișuri, locuri cât mai dosnice, pe lângă păduri și lunci, ocolind satele și drumurile umblate și ferindu-se de ochii și brațul legii. De când
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
în posesia bulibașei Iorgu Stănescu? S-a văzut, nu o dată, că tagma rromilor a fost năpăstuită de legi și legiuitori fiindcă nu s-a ajuns niciodată la înțelegerea că și ei trebuie tratați și respectați ca oameni, fiind și ei trăitori pe pământul acestei țări. Care ar fi vina lor? Că se conduc după principii statuate de mii de ani, străine nouă, că au fost întotdeauna și vor să fie, neabătut, oameni liberi!? Rromii se constituie poate printre puținele comunități de pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
înșelat de aparențe. Merseră așa, mână în mână, fără să-și vorbească, doar privindu-se din când în când. Pe fețele lor se putea desluși acea strălucire care dă oamenilor puterea de a trece peste toate vămile și vămuirile sortite trăitorilor acestui pământ, un nume fără egal, steaua speranței. Intrând în casă, Alex îl căută pe Mihăiță peste tot. Negăsindu-l, începu să-l strige. Acesta apăru răvășit din ascunzătoarea sa provizorie, tremurând încă de teama care îi intrase în sânge
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Da. E timpul. Timpul există din nou. Și e timpul ca ei doi să redevină adulți. Oameni maturi. Responsabili. E timpul să-și ia din nou în primire rolurile pierdute acum o oră și să se amestece cu gloata de trăitori din care fac și ei parte. Vine. E aproape. E aici. Clipa despărțirii. Da. Amândoi știu că e vorba doar de o despărțire temporară. Dar ce contează. E greu să zici pa. De pildă, eu nu i înțeleg deloc pe
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
la lumea de Apoi, sunt doborâtă de singurătate, sunt stăpânită de dorința de a fi căsătorită, de a avea familia mea, de a avea copii mulți... Asta vreau de când am dat ochii cu viața (e tot ce își dorește orice trăitor pe această lume). Vise, vise, vise... viața mea e doar o iluzie, un vis continuu... în rest singurătate, izolare, posturi severe... Tot cu vise mă hrănesc... Mi-e atât de frică să nu-i pierd pe ai mei, încât sper
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Am recunoscut un român pe o plajă din Italia prin faptul că stătea cu mâinile în buzunarul șortului. Fără să știe, purta cu el o parte din sensurile înrădăcinate în mentalul nației sale; veacurile de nesiguranță în care strămoșii săi, trăitori în societăți primejdioase, au strâns bruma de bănuți (care deseori reprezenta toată averea lor) în buzunar ca să nu fie furați, se zăreau în gesturile lui (și asta aflându-se în mijlocul unui popor care începând de prin sec. al XIII-lea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și fălos Arareori în dragoste e credincios. Probabilitate Din părinți săraci cu duhul este puțin probabil să rezulte urmași cu potențialități intelectuale deosebite. Armonie Se pare că armonia și tihna sufletească în viața de familie se întâlnește mai rar la trăitorii în belșug și mai adesea la cei ce viețuiesc în condiții obișnuite. Zestre biologică Zestrea ereditară nu este drămuită în mod egal tuturor descendenților aceluiași cuplu. Dimensiunile și natura dotărilor native depind de hazardul biologic al fiecărui urmaș. Moștenitori Bătrânii
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
se lăbărțau, subțiindu-se ca un contur de filigran. Caravana cinematografică săptămânală, jurnalele, radioul și alte cele ale soitarilor cu fețe cenușii, prin conferințe, prin cuvântări, prin cântece populare aranjate, prin descântece băbești măsluite, tocau nervii țăranilor din toate stările, trăitori în Goldana, vorbindu-le de viața nouă din colhozuri (aceleași moșii, cu alți stăpâni!), în care trebuia ca toți să tragă la jug, sub steagurile roșii. Copiii veneau cu nasuri vinete de frig, de la școala fără lemne în sobă, fredonând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
intră în grajd, pipăind, prin obscuritatea înserării, biciul cu coada de sânger. Stând în cumpănă o clipă, renunță la bici, luă un pripon cu capul întărit printr-o brățară de fier, dezlegă de pe sârmă lanțul lui Stalin, câinele cel bătrân, trăitor de pe vremea lui socru-său, și ieși cu el pe poartă. Fără să pornească vreun iureș, printre potlogarii cu picioarele pline de rapăn nici socialismul, cea mai înaintată societate a omenirii, nu face vreo brânză cu desculții! medită goldăneșteanul sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
parfumurile miezului fraged mâlul roșu, ca steagul Partidului difuzaseră în fiecare, astfel încât, cu toate că soarele scăpăta spre apus, poftele mesenilor de la Goldana se întețiră și mai aprig. Primul care dădu semnalul insatisfacției a fost Chirpic de la Kotonoaga, care evocă parcimonia chiaburilor, trăitori în Goldana, înainte de venirea democrației populare: Vezâcă, mai sunt isploatatori printre noi!... Să-i raportăm lu' Tovarășului Popescu!.. Aprobându-i spusele, într-un simulacru de susținere, Iuga Panțâru hohoti ironic, arătând cu degetul, spre feliile roșii de pe tăvi: Așa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-și ține înclinată șmecherește bereta de rigoare a Marii Companii Vestice de Turism. Din prea îndestulata lui experiență de organizator și de responsabil pentru megaexcursii și pentru alte mari deplasări pe trasee majore, își dăduse seama imediat că orășenilor acestora, trăitori de metropolă, pe care era evident că-i paște Alzheimerul, degenerescența musculară ori, cel puțin, anchiloza pretimpurie, li se agitase, deja, în subconștient, dorința furibundă, irepresibilă de a ieși din autocar și de a cutreiera apostolește, cu pași târșiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-l sprijină. Pricină se mută, bombănind, în jâlțul negru) Nu mai voiesc să-ți știu de nume. Să pleci din ochii mei și de la casa mea, dacă nu vrei să te socot și eu pe tine asemenea celui mai netrebnic trăitor al împărăției mele și să te dau gâdelui să-ți taie capul cu satârul, pe butuc! LIANA: Tată... PRICINĂ: Tu nu mai ai tată. Ai avut și n-ai știut a-l prețui! (Cei trei sfetnici șușotesc între ei.) Iară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]