1,183 matches
-
noile și mai pământeștile idealuri umaniste." Meritul lui Vladimir Streinu este de a se fi apropiat în mai multe rânduri de creația lui V. Voiculescu pentru a-i pătrunde sensurile exacte și semnificația în epocă. Poetul este încadrat grupului poeților tradiționaliști care, după primul război mondial, au ținut dreaptă cumpăna lirismului nostru. Poetul însuși a probat de-a lungul timpului un talent robust, de certă noutate și originalitate. Ion Vinea capătă, sub condeiul inspirat al criticului, surprinzătoare dimensiuni mitologice: Dacă în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a îndeplinit sarcinile școlare este scăzută. În ceea ce privește prima rezidență a părinților, variabilă care nu a fost luată în calcul de sociologii elvețieni, am considerat că poate fi relevantă, pornind de la supoziția că o socializare primară în mediul rural, sensibil mai tradiționalist, și-ar putea lăsa amprenta asupra ideilor părinților privind educația. S-a vădit că apartenența ambilor membri ai cuplului prin naștere la mediul urban este asociată cu un nivel mai ridicat al studiilor, cu o talie mai scăzută a fratriei
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
43 66 1,26 166 1,35 În cazul fetelor care sînt cele mai înțelegătoare, mai receptive la cerințele exprimate de către mame, fapt care poate fi privit mai degrabă ca o calitate pentru o femeie care trăiește într-o societate tradiționalistă cum este cea românească, obiectivul educativ care apare în prim plan este acomodarea (sentimentul responsabilității, buna organizare, știința situației) și cooperarea deschidere față de cei din jur, sociabilitate, fidelitate față de grup la un nivel foarte puțin superior mediei. Pentru băieții care
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
un impact univoc doar asupra opțiunilor privind expresivitatea. S-ar putea ca la fiecare nivel de studii al mamei să intervină atît considerente legate de reușita școlară a copiilor, cît și de concepția generală a părinților privitor la educație mai tradiționalistă, punînd accentul pe cooperare și acomodare sau mai modernă. Ultimul aspect analizat privitor la obiectivele educative pe termen scurt îl constituie relația cu rangul nașterii copilului. TABELUL 8.13. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt în funcție de rangul
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
110 44% 111 39% 108 44% 333 42% Moralizării 110 17% 111 18% 108 10% 333 15% Faptul ca părinții să se fi născut la sat sau la oraș induce diferențe care sugerează ideea că socializarea primară într-un mediu tradiționalist își pune amprenta asupra atitudinilor pe care indivizii le au de-a lungul întregii vieți. Nu trebuie să uităm, însă, că cei proveniți de la sat au, în medie, un nivel de studii mai scăzut decît cei născuți la oraș. Deși
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a copiilor născuți pe rangul trei sau superior, explicabilă, probabil, prin faptul că părinții trebuie să împartă bugetul de timp disponibil între mai mulți frați a se vedea tabelul 3.9, Anexa 3. Este posibilă, însă, și o atitudine mai tradiționalistă a părinților cu familii numeroase și cu un nivel de școlaritate mai scăzut care ar putea valoriza în mai mare măsură păstrarea unei anumite distanțe în raport cu copiii. Părinții se implică diferențiat în interacțiunile cu copiii și în funcție de apartenența de sex
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dintre părinți și cadrele didactice susțin activitatea de învățare a copilului și reprezintă o resursă reală pentru el. Implicarea mamelor în comunicarea cu cadrele didactice este mult mai strîns legată de reușita copilului decît implicarea taților. Transpare, din nou, modelul tradiționalist de distribuire a rolurilor domestice în care mama are datoria, în primul rînd, de a veghea asupra vieții de zi cu zi a copilului, inclusiv în domeniul școlar. Am văzut, de altfel, că mamele interacționează cu copilul sensibil mai intens
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
25 de ani și încă într-o manieră ireversibilă. Sigur, există remanențe, persistă sechele, iar astea țin de ritmul nostru în istorie care, așa cum aprecia și Nicolae Iorga, le dă partenerilor noștri impresia că stăm pe loc. Suntem un neam tradiționalist, care generează rădăcini puternice, dar mai puține aripi. Matei Vișniec propunea, în acest sens, un Minister al Aripilor. Cu toate acestea, circa trei milioane de români și-au luat zborul spre alte zări, e adevărat, mai mult de nevoie. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
autorul este un calofil, preocupat de eufonia ritmică și de calitatea prozodiei (Iezerul, Sihastrul, „poveste poetică” - 1896). Ca și prietenul său Anghel Demetriescu, P., om cu serioasă cultură clasică, informat și cu privire la ideile și arta contemporană, a fost un teoretician tradiționalist, intrând în rezonanță cu autori și opere consacrate. Deși teoretiza insistent asupra preeminenței fanteziei între facultățile generatoare de artă, înțelesul frumosului era, la el, cel clasicist. În contribuțiile lui analizează cvasididactic, citând abundent esteticieni al căror șir pornește din Antichitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
un foarte scurt interval de tânărul poet. Ceea ce frapează, la nivelul universului imaginar, este întâi de toate o importantă amplificare și transformare a reperelor: decorului posomorât și opresant al orașului provincial, modelat conform convențiilor simboliste cu urme, chiar, de idilism tradiționalist în configurarea orizontului „evaziunii”, i se substituie acum viziunea caleidoscopică a metropolei moderne, spectacolul înnoit și mereu surprinzător al „fazei activiste industriale” promovate de Contimporanul, peisajul natural profund marcat de însemnele civilizației tehnice. „Geometria orașului” constructivist, „pe fire electrice soneria
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
noptieră". București: Humanitas, 2007. Reflectorul jamesian La sfîrșitul victorianismului și debutul modernismului, americanul (naturalizat în Anglia!) Henry James are intuiția excepțională că marile bătălii epice se vor duce, în viitor, mai curînd pe teritoriul fenomenologiei narative decît pe cel cumva tradiționalist al narațiunii propriu-zise. Prin urmare, el devine unul dintre primii scriitori, dacă nu primul, decis "să submineaze" povestea, pentru "a supralicita" modul în care ea este spusă. Celebra observație, din eseul teoretic The Art of Fiction/Arta ficțiunii "în roman
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
celelalte prin ineditul situațiilor, romanul căpătând uneori o acuzată tentă detectivistică. S.O.S. (1991) este alcătuit, de fapt, din două microromane, unul dintre ele refăcând atmosfera de teroare a anilor ’53-’54 din România. În cea mai autentică manieră tradiționalistă este scris romanul în două volume O lume pentru fiecare (1992). Forța de a reconstitui un univers uman divers, capacitatea de a da viață unor personaje nu doar distincte, ci de-a dreptul antagonice, demonstrează că G., mai mult decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
și Geo Bogza. În textele scriitorului francez monograful descoperă influențe din poezia lui Homer, Hesiod, Vergiliu. Ca repere critice, se folosește de Chateaubriand, Van Thieghem, Tudor Vianu, din ale căror lucrări citează. În portretul omului și artistului rețeta de tip tradiționalist a demersului critic este înlocuită cu unghiul de abordare evocator-exegetic și cu dialogul comparatist. Ca traducător, S. a selectat scrieri de Ugo Foscolo, Aldo Oberdorfer și Bartolomeo Bertolini. SCRIERI: Leopardi și operele morale, Craiova, 1938; Ibis, Craiova, 1942; Giono (Povestea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
până aici - a acționat deci cu toată puterea împotriva plăcerii nestăvilite de a poseda; ea frâna consumul, în special pe cel de lux. În schimb ea a avut ca efect psihologic eliberarea dorinței de a dobândi bunuri de inhibițiile eticii tradiționaliste. Asceza zdrobește cătușele dorinței de câștig, nu numai legalizând-o, ci (în sensul prezentării noastre) privind-o ca pe una voită de Dumnezeu [...]. Evaluarea religioasă a muncii profesionale neobosite, stăruitoare, sistematice, laice, drept mijloc ascetic suprem și, în același timp
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
fiind aspirațiile și tendințele unei părți importante a autorilor din domeniu de a fundamenta metode de cercetare empirică prin care să se permită verificarea sau nu a ipotezelor emise, metoda de investigare și reflecție istorică specifică școlii a fost considerată tradiționalistă (eseistică) și, prin urmare, neștiințifică (nefundamentată empiric). Concluzii Școala engleză constituie primul curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a subliniat faptul că, deși în relațiile internaționale nu avem o autoritate centrală, ordinea nu este cu totul absentă. Politica internațională
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la cel infracțional și de la cel financiar la cel spiritual (Held et al., 1999, p. 2). La polul opus, localizarea își asumă ca forme de manifestare revigorarea identităților etnice și naționale, menținerea/accentuarea ideilor și practicilor socio-culturale individuale, exclusiviste și tradiționaliste și formarea de blocuri economice regionale structurate de obicei pe criterii cultural-religioase și ale căror fluxuri comerciale interne le depășesc, ca volum și intensitate, pe cele inter-blocuri. Dincolo de dimensiuni în sine și, aferent, cauze și implicații, globalizarea suscită încă dezbateri
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
română este Plâng, nu plâng (1995), o experiență ce stă sub semnul unei literaturi „filoromâne” (Adrian Dinu Rachieru), în sensul că marele model, Nichita Stănescu, alături de Blaga și Arghezi, guvernează universul său liric. Este o poezie modernistă în linia neoexpresionismului tradiționalist blagian, frământată de îndoieli și revolte argheziene, uneori încărcată de o tristețe bacoviană și mai ales de un puternic lirism, care irupe în maniera impetuoasă a lui Nichita Stănescu. Lirica, directă, de tipul confesiunii adresate unei persoane anume (poemele sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
Însemnări”, „A.B.C.”, reunind recenzii și comentarii despre unele evenimente culturale. Rubricile „Am primit la redacție” și „Bibliografie” inserează bogate liste cu ultimele apariții editoriale. Poezia publicată în revistă oferă imaginea caleidoscopică a unor programe estetice care merg de la lirica tradiționalistă, de sorginte gândiristă, reprezentată de V. Voiculescu (Colind uitat), Vintilă Horia (Vals trist), Mircea Streinul (Moartea copacului), Radu Gyr (La o margine de tinerețe) și Ion Pillat (cu versuri preluate din volumul în curs de apariție Țărm pierdut), până la lirica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
economiilor menajurilor, la o inhibare puternică a consumului pe credit, ceea ce ar însemna practic o schimbare a modului de viață american. Fără aceste schimbări, locul dominant și rolul hegemonic al Statelor Unite în lume sunt puternic amenințate. China economisește din reflexe tradiționaliste și din precauție, confruntîndu-se ea însăși cu o degradare a sistemului său de protecție socială și de educație, cu șomaj și mari discrepanțe sociale. Cel mai bine se vede criza în dansul monedelor și ratelor de schimb pe plan internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
apărută la București, lunar, între 23 decembrie 1938 și 31 august 1940, ca organ al Cercului Cultural Național „Octavian Goga”, avându-i directori pe Stan Ghițescu și Virgil P. Râmniceanu, iar ca redactor responsabil pe C. Bivolaru. Publicație de orientare tradiționalistă, F. își conturează programul încă din primul număr, în Cuvânt înainte declarându-se continuatoare a săptămânalului „Țara noastră”, ce-și încheiase activitatea la moartea lui Goga: „Cu același program de naționalism integral, care a stat mereu la baza activității literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287011_a_288340]
-
lirica erotică argheziană. Culegerea Studii literare (1966) coagulează, în prezentarea personalităților artistice ale lui Adrian Maniu, Al. A. Philippide, Ion Vinea și B. Fundoianu, prima contribuție substanțială a criticului la istoria literară românească. Într-o vreme în care atât mișcarea tradiționalistă, cât și cea avangardistă erau încă subiecte prea puțin discutate, demersul lui P. are meritul de a scoate valorile spirituale interbelice din conul de umbră la care le condamnaseră ideologia și cenzura oficiale și de a pune în evidență fundamentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
autohtonizantă (cu obârșia în semănătorism) care și-au disputat vreme de douăzeci de ani trofeele artistico-literare. Departe de a cultiva aceleași valori la mare preț în "Semănătorul", lunarul "Gândirea" este considerată totuși ca direcție ideologică, exponenta tradiționalismului. Sub aceeași zodie tradiționalistă se află, "gruparea atât de ... modernă de la Criterion", se miră cu tâlc Mircea A. Diaconu. Exegetul pune acest paradox pe seama obsesiei idealului național pe care au avut-o toți marii exponenți ai culturii și artelor românești în Europa, de la Cantemir
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
una modernă, deși nu i se poate nega o "autohtonie implicită actului de creație care poate fi și argheziana carte și hrisov și râpa Uvedenrode". O primă concluzie a autorului ce ne scoate din hățișul terminologic ar fi următoarea: "poezia tradiționalistă nu se opune poeziei moderne cu care este consubstanțială, pe când tradiționalismul, ca atitudine generală, și nu ca mișcare exclusiv poetică, se opune modernității". Citându-l pe Ion Pillat cu iluminantul său studiu "Tradiție și inovație" (1943) în care intuiește complementaritatea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
se opune poeziei moderne cu care este consubstanțială, pe când tradiționalismul, ca atitudine generală, și nu ca mișcare exclusiv poetică, se opune modernității". Citându-l pe Ion Pillat cu iluminantul său studiu "Tradiție și inovație" (1943) în care intuiește complementaritatea poeziei tradiționaliste și a spiritului modern, Mircea A. Diaconu nu uită să amintească aparent paradoxala aserțiune a lui N. Manolescu conform căreia avangarda ar avea afinități mai mari cu poezia tradiționalistă decât cu cea modernă (a se vedea cazul exponențial al poeziei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
său studiu "Tradiție și inovație" (1943) în care intuiește complementaritatea poeziei tradiționaliste și a spiritului modern, Mircea A. Diaconu nu uită să amintească aparent paradoxala aserțiune a lui N. Manolescu conform căreia avangarda ar avea afinități mai mari cu poezia tradiționalistă decât cu cea modernă (a se vedea cazul exponențial al poeziei lui Ion Vinea). Autorul are iscusința de a focaliza și reconsidera texte cunoscute, mai puțin cunoscute sau date uitării, aparținând colaboratorilor revistei în cauză, antologați de Emil Pintea în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]