3,911 matches
-
vadă cât le era de frică. Mama mea vitregă, după cum v-am povestit deja, a făcut o criză. Cât despre mine, deși e dificil să fii obiectiv În legătură cu tine Însuți, aș spune mai degrabă că umblam Într-un soi de transă, lipsită de emoții. Singurul care părea să-și fi păstrat mintea limpede a fost portarul. Vă dați seama ce uimiți am fost să-l vedem, În acele ore de nebunie, pe portarul nostru Împachetând plin de bunăvoință și eficiență, asigurându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
le Împrumut din bagajele lăsate de ei În stațiune. Se vor dovedi foarte folositoare. Vedeți, ideea e că prietenii mei au fost nevoiți să se descalțe Înainte de a intra În pagodă, ca toată lumea. Și cum au mers desculți - ca În transă, după cum ni s-a spus - au lăsat sigur urme de miros invizibile, dar grăitoare, pe pardoseala din piatră lustruită. Încălțările din mâna mea conțin mirosurile lor individuale. Vedeți unde bat, desigur. O să le dăm câinilor să miroasă câte un pantof
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
i-l trimisese reporterul să-l vizioneze Înaintea zilei de filmare de a doua zi. După-amiaza târziu urmau să plece din Mandalay spre Rangoon, unde, conform mărturiilor a trei martori oculari, Moff și copiii fuseseră văzuți plimbându-se ca În transă prin piața de jad. Foarte frumos din partea postului de televiziune birmanez că-i trimisese materialul de documentare, dar de ce naiba nu se gândiseră să-i trimită și aparatul cu care să-l poată vedea? Se obișnuise cu producția propriei emisiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
reacționau exagerat În orice context și, În timp ce lucrurile erau Într-adevăr Înfricoșătoare, principala ei grijă era să se asigure că nimeni nu Îi va face rău cățelului. Prietenii mei erau extenuați după o zi lungă de pedalat pe bicicletă, ceremonia transei, exaltarea apropiatei salvări, iar acum un salt Într-un abis la fel de adânc precum cel care Îi Împiedicase să părăsească Locul Fără Nume. Fără a mai avea de adăugat ceva, s-au Îndreptat fiecare spre salteaua lui pentru a plânge sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
atutudine cuviincioasă, fără să-și piardă stăpânirea de sine. O singură dată, când în sala de judecată era mai multă agitație, a deschis ușor ochii, dar de atunci nu s-a mai clintit deloc - poate într-adevăr credea că această transă îl ajuta. Nu putea exista un contrast mai mare între el și tovarășul lui ticălos și plin de sine, Hirose Kenichi, care stătea alături. Din afară nu puteai să-ți închipui ce credea sau ce simțea Toyoda. Parcă și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de crimă. Marea bucurie de a mistui răsuflarea din nările oamenilor, Înghițindu-le fețele ca Saturn. Asta părea să Însemne cu adevărat cucerirea puterii. Sammler se legă la șireturi - continuă să se Îmbrace. Își trecu peria prin păr. Ca În transă. La mai multe stadii depărtare de sinele de pe sticlă, față În față cu el. Iar În partea de mijloc a societății era invidia și slăvirea acestei puteri de a ucide. Cum o adorau acei Soreli și Maurassi de clasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cât de frumoase au fost imnurile și nu-i așa că pastorul Des e un tip de toată isprava? Apoi, la un moment dat, am început să vorbească despre iubire. Câteodată mi se pare că am fost într-un fel de transă tot anul trecut, spunea ea. Adică, ce e îndrăgostirea, dacă nu un pact mutual de amăgire? Când pactul se termină, nu mai rămâne nimic. Asta se întâmplă cu oamenii care cred în Dumnezeu, nu? Iubirea pe care o simt ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
femeia aceasta oare? De ea se tem până și strigoii, căci tot ce atinge se destramă. Cine e femeia aceasta care îmbrățișează focul fără să se ardă? Pasărea ce aduce laude lumii În timp ce ea se uita spre cer într-o transă de clopote auzeam pasărea ce aduce laude lumii cu trilurile sale Singura mea libertate Purta un vechi costum femeiesc cu inserții de dantelă pe umeri, o rochie neagră strânsă pe trup, care îi scotea puternic în evidență tocmai ce încerca
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de a se purta. Părea că e acolo de când lumea, că e acasă și că ne aștepta. Era însoțită de doi băieți pe care-i necăjea dându-le câte un șut din când în când așa ca să-i trezească din transa care părea că îi cuprinde. Ce-aveți mă? N-ați mai fost pe la școală? Ia spuneți câte un banc ca să vă iert blegoșeala! Băieții n-aveau de ales și ascultau poruncile ei fără să comenteze. Simțeam că o știu. Poate
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
un somnambul cu mâinile întinse. —Pot să mă uit? —Te rog. Iar trusa mea de duș e acolo pe podea. Mai sunt chestii mișto și acolo, dacă nu le-au ras mama și Helen. Ia tot ce vrei. Ca în transă, Maggie scotea ruj după ruj din trusă. Aveam vreo șaisprezece. Ce tare sunt! — Unele nici n-au fost desfăcute, a spus. Cum de nu le-au șterpelit mama și Helen? Pentru că ele le au. Chiar înainte de... știi... toată povestea, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
orice - „Mă duc să dau foc casei“, „Mă duc în vizită la familia Kilfeather să petrec o noapte în trei cu Angela și prietena ei“- și aș fi primit același răspuns. Erau într-o stare de profundă detașare, asemănătoare unei transe și aveau să rămână astfel timp de încă vreo oră. Am închis ușa bine, am desprins telefonul din hol și l-am luat în camera mea. M-am uitat îndelung la mica mașinărie: telefoanele mi s-au părut întotdeauna obiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
viața mea ca asistentă de magician. — Ni se spune Fantasticii Marvo și Gizelda. Gizelda e numele meu de scenă și suntem un fenomen în MidWest. Îmi cos singură, de mână, costumele de scenă, șase sute de paiete de costum. Intru în transă în timp ce le fac. Marvo e, de fapt, tatăl meu, iar numele lui adevărat este Frank. Acum povestește-mi despre tine. Nu, povestește-mi tu. Am stat să mă gândesc. —OK. Ești fiul unui tiran din Europa de Est, care a furat milioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-mi petrec toată ziua acolo de una singură? Asta îmi surâdea cel mai puțin. După ce am stat pe trotuar pentru o bună bucată de vreme, atrăgând privirile intrigate ale trecătorilor, m-am văzut chemând un taxi și urcând, ca în transă. Oare chiar făceam asta? Îmi era o teamă de nedescris: cu ochii cât cepele, mă uitam la toate celelalte mașini, tresărind ori de câte ori vreuna se apropia prea tare, ca și cum, doar privindu-le, le puteam împiedica să intre în noi. Deodată, simțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
asupra mea? Dacă ăsta era motivul pentru care murise Aidan...? Gândurile mele oscilau, suspendate între teamă și îndoială, când ne-a întrerupt zarva copiilor, bătând la o ușă undeva în apartament și întrebând: —Mamă, putem să ieșim? Am ieșit din transă și am plecat de acolo cât am putut de repede. Eram atât de furioasă încât, la coborâre, am dat cu picioarele în peretele liftului. Spumegam de furie față de Morna și față de mine însămi pentru că fusesem atât de proastă și față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-se pe poza noastră de la nuntă (reașezasem toate pozele cu Aidan la locurile cuvenite), pe radiografiile mele înrămate, pe fanionul cu Red Sox, pe toate lucrurile care aveau o semnificație pentru mine și Aidan. Cuibărită pe canapea, în stare de transă, de parcă aș fi fost drogată, urmăream spectacolul. S-a lăsat pe telecomandă și a dat atât de frenetic din aripi încât părea că râde în hohote. Apoi, atingându-mă aproape imperceptibil, s-a oprit pe fața mea; pe sprâncene; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
făcut un pas sau doi împleticindu-mă, dar a fost foarte greu. pentru că adevărata pornografie face aerul cât se poate de dens. Pornografia îngroașă aerul la fel de tare ca betonul sau oțelul. A rămas întinsă pe pat și, după revenirea din transă, mâna ei a coborât încet până când degetele au ajuns deasupra porțiunii gazonate dintre picioarele ei. — Se spune că nu tu ești cel care scrii cartea, John. Nu e adevărat. Scrii cuvintele, John. Eu am făcut-o. Eu știu. Mâna i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lui Grimus e aici, ca să refacă legătura lui Grimus. Bineînțeles. Așa stau lucrurile. Vultur-în-Zbor își dădu seama că femeia se transformase. Recitarea și întregul ritual o schimbaseră. Acum vorbea rar și detașat ca și cum ar fi fost într-un fel de transă. Trecutul o luase în stăpânire. Iar el, Vultur-în-Zbor, devenise o parte a acelui trecut. — Vino, îi zise ea, dându-se înapoi, către pat, și făcându-i semn. Vino și consfințește-ți legământul. Vultur-în-Zbor rămase nemișcat pe scaun, neștiind cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vadă mort. Desigur, Liv mă urăște și ea îcu o ură atent întreținută de mine, dacă-mi dai voie să adaug), iar ura ei a fost reîntărită recent de aventura cu tine. Evident că acum, când nu mai este în transă, știe că planul ei a dat cumva greș. Adică răzbunarea sexuală. Așa că va fi foarte înverșunată și va accepta ideea. Liniile de flux spun că așa va fi. Le-am analizat. Liberul arbitru este într-adevăr o iluzie, cum știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
apoi adus la școala de cadre a U.T.C.-ului (acolo l-am și cunoscut, la o întâlnire cu tânărul scriitor care eram pe atunci), ajuns apoi instructor de partid la Ceretece din Sectorul 3. Am intrat și, ca în transă, m-am așezat la masa mea de pe vremuri, de sub afișul filmului Reconstituirea, cu autograf de la George Constantin. Am început să scriu. Nu mai beam, dar încă îmi plăcea să intru prin crâșmele frecventate cândva, să mă așez la o masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mutrei ăsteia de pustnic fără căpătîi pe care-o am. Două lingușeli și mi-i vîr În buzunar. — Adică? — Omule! Îți garantez că ăștia au să ne cînte precum corul de copii de la Montserrat. 23 Mi-am petrecut sîmbăta În transă, Înțepenit În dosul tejghelei librăriei, cu speranța de a o vedea pe Bea ivindu-se pe ușă ca prin farmec. Ori de cîte ori suna telefonul, o luam la goană ca să răspund, smulgîndu-le receptorul tatei sau lui Fermín. Pe la jumătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
marmură pînă cînd am ajuns destul de aproape ca să pot Întinde mîna și s-o ating. Atunci am observat că pe cele două racle erau gravate un nume și o cruce. Praful, o mantie de cenușă, le ascundea. Încet, parcă În transă, fără să mă gîndesc ce fac, am Înlăturat cenușa ce acoperea capacul raclei. Abia se putea citi În negura roșiatică a lumînărilor. Penélope Aldaya 1902-1919 Am rămas paralizat. Ceva sau cineva se apropia din beznă. Am simțit cum aerul rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
1936. De bună seamă, don Manuel nu-și amintea numele, Însă o consultare a arhivelor și o donație de douăzeci de duros pentru fondul său de pensie i-au Împrospătat memoria În mod considerabil. Mă urmărești? Am Încuviințat, aproape În transă. — Don Manuel Își amintește amănuntele acelei zile fiindcă, după cîte mi-a zis, a fost una din puținele ocazii În care a Încălcat regulamentul. Poliția Îi spusese că trupul neînsuflețit fusese găsit pe o străduță din Raval cu puțin Înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
care o aruncă lângă pat. De jos nu se auzi nici un răspuns. Noimann rostise pe un ton destul de apăsat cuvântul frecții, conferindu-i un dublu Înțeles. Tăcerea continuă să domnească În Încăpere. Neprimind nici un răspuns, Noimann Își derulă, sub presiunea transei, firul gândurilor: „Asta v-o spune un om cu o oareșicare experiență”, murmură doctorul. Noimann nu exagera: de atâtea ori, fiind Într-o stare critică, alunecase din pat, Încât știa pe propria sa piele ce pățește un om care stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și femeia-frânghie de rufe, cea care obișnuia să se urce pe terasa blocurilor din cartierul Kanta, unde după ce-și lepăda, dansând Într-un ritm din ce În ce mai trepidant, nenumăratele sale fuste Înflorate, rămânând doar Într-un combinezon trandafiriu, intra Într-o transă atât de profundă, Încât, rotindu-și cele o mie de brațe tatuate În jurul capului, Își lua zborul peste oraș. Profesorul vorbi și despre femeia-ușă care, scârțâind din balamale, se deschidea dintr-un univers În altul, făcând posibilă trecerea dintre lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cuvântul aci) „că ați fi o excepție.” „Și atunci cum rămâne cu sarcina?” „Trebuie să vă mărturisesc totuși că dumneavoastră sunteți un caz și mai și. O excepție de la excepție.” „Continuați să vă bateți joc de mine”, murmură ca-n transă Noimann. „Nu mi-aș permite luxul ăsta. Suntem, În fond colegi, chiar dacă facem parte din branșe diferite.” „După cum observați, eu nu sunt ciung”, se gândi să spună Noimann, dar se răzgândi. Celălalt Însă păru să-i fi ghicit gândurile, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]