4,862 matches
-
domenii sau zone mai profitabile. Ajutor internațional oferit sub diverse forme țărilor sărace. Reduce sentimentul de izolare al țărilor sărace. Expandarea societății informaționale și ușurarea accesului la informații. Efectele negative ale fenomenului de globalizare Nu sunt soluții naționale la problemele transnaționale. Corporațiile transnaționale determină direcțiile generale ale economiei unui stat-națiune. Deficit social: vectorii globalizării fiind CTN<footnote Companii transnaționale. footnote> și ISD<footnote Investiții străine directe. footnote>, acestea stabilesc soarta țărilor și, mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
zone mai profitabile. Ajutor internațional oferit sub diverse forme țărilor sărace. Reduce sentimentul de izolare al țărilor sărace. Expandarea societății informaționale și ușurarea accesului la informații. Efectele negative ale fenomenului de globalizare Nu sunt soluții naționale la problemele transnaționale. Corporațiile transnaționale determină direcțiile generale ale economiei unui stat-națiune. Deficit social: vectorii globalizării fiind CTN<footnote Companii transnaționale. footnote> și ISD<footnote Investiții străine directe. footnote>, acestea stabilesc soarta țărilor și, mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor de muncă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
țărilor sărace. Expandarea societății informaționale și ușurarea accesului la informații. Efectele negative ale fenomenului de globalizare Nu sunt soluții naționale la problemele transnaționale. Corporațiile transnaționale determină direcțiile generale ale economiei unui stat-națiune. Deficit social: vectorii globalizării fiind CTN<footnote Companii transnaționale. footnote> și ISD<footnote Investiții străine directe. footnote>, acestea stabilesc soarta țărilor și, mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor de muncă, asigură profit pentru corporații. Deficit demografic: se restrânge potențialul intelectual național și crește exportul de resursă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
legislația fiecărui stat. Evoluții ulterioare ale dezvoltării umane nu au permis încă gestiunea întregului spectru de situații conflictuale care apar la nivel global și urmează a fi gestionate în perspectivă, simplificând formularea reacțiilor la aceste situații precum: conflictele destructurante (terorismul transnațional), războiul informațiilor, atacurile cibernetice, agresiunile subliminale etc. Globalizarea, privită prin dimensiunea la care se exercită și forțele antrenate în proces, face imperioasă gestiunea conflictelor. Una dintre modalitățile de a facilita această gestiune este promovarea gândirii strategice a decidenților, predilect către
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
vulnerabilitatea statelor-națiune față de acest proces. Pentru asigurarea unei finalități pozitive, pentru diminuarea acestor vulnerabilități ar trebui acordată o atenție sporită unor aspecte cum sunt informațiile insuficiente, inerția percepțiilor, competiția și inegalitățile care se manifestă la diferite niveluri. Forțele cu caracter transnațional sunt în bună măsură anonime, greu de identificat. Ele nu formează un sistem uniform sau o structură, ci sunt o aglomerare de sisteme manipulate de actori invizibili. De-a lungul erei moderne, ne-am obișnuit cu ideea că ordinea este
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Craiova. footnote> Școala hiperglobaliștilor vede în globalizare o nouă epocă a istoriei umane în care „tradiționalele state-națiune au devenit unități de afaceri nenaturale, chiar imposibile, într-o lume globală”. Globalizarea economică aduce după sine „denaționalizarea” economiilor prin realizarea unor rețele transnaționale de producție, comerț și finanțe. Există convingerea că globalizarea economică creează noi forme de organizare socială care înlocuiesc sau vor înlocui, în final, statele-națiune tradiționale, ca principale unități economice și politice ale societății mondiale. Creșterea economiei globale, apariția instituțiilor de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și puterea statală. În această relație, globalizarea transformă sau reconstituie puterea și autoritatea guvernelor naționale. Dar termenul de suveranitate capătă o conotație nouă, în sensul că trebuie privită ca o resursă de negociere în contextul unei politici caracterizate de rețele transnaționale complexe.<footnote Keohane, R.O., Hobbes’s: dilemma and institutional change in world politics: sovereignity in international society, in H.H. Holmes and G. Sorenson (coord.), Who’s World Order?, Boulder Westview Press, 1995. footnote> Această nouă față a suveranității este
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
and G. Sorenson (coord.), Who’s World Order?, Boulder Westview Press, 1995. footnote> Această nouă față a suveranității este asociată cu apariția unor noi și puternice forme nonteritoriale de organizare economică și politică în domeniul global precum CTN, mișcările sociale transnaționale, agențiile de reglementare internaționale. Perspectivele globalizării vor fi conturate de cinci factori de influență: i. globalizarea - ca proces și concept - este produsul capitalismului și, ca atare, viitorul ei va fi pus în legătură cu evoluția capitalismului; ii. sorgintea globalizării, ca practică, proces
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
realizează întărirea și lărgirea legăturilor dintre economiile naționale pe piața globală a bunurilor, serviciilor și a capitalului” sau, într-o expresie mai didactică, „globalizarea este procesul deosebit de dinamic al creșterii interdependențelor dintre statele-națiuni, ca urmare a extinderii și adâncirii legăturilor transnaționale în tot mai largi și mai variate sfere ale vieții economice, politice, sociale, culturale, având drept implicare faptul că problemele devin mai curând globale decât naționale, impunând, la rândul lor, o soluționare mai curând globală decât «națională»”.<footnote Bari, I.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
presupune diminuarea până la anulare a taxelor vamale, renunțarea la politica vamală, la restricțiile de circulație a mărfurilor, serviciilor, informațiilor tehnologice și a capitalului. Globalizarea erodează rolul statului-națiune, proces accentuat de fluxurile de investiții străine directe, de prezența și activitatea corporațiilor transnaționale, de fluxurile financiare, de mobilitatea capitalului. Globalizarea economiei poate fi considerată ca rezultantă a două procese concomitente: primul reprezintă transnaționalizarea până la supranaționalizare, iar cel de-al doilea este procesul de descentralizare continuă a atribuțiilor statului-națiune în favoarea comunităților locale (atribuții administrative
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
atribuții precum: diplomația, apărarea națională, legislația, ordinea internă. 2.2. Efecte ale globalizării economiei Nu este ușoară o separare a efectelor globalizării economiei între bune și rele: după ce criterii se poate face o asemenea diferențiere? Ce este bun pentru corporația transnațională este bun și pentru entitățile economice din statele-națiune? Sau cum răspund la întrebare cele 40-50 de țări trecute în categoria țărilor „ratate” sau perdanții globalizării? S-a încercat să se depășească această etapă, preluând din literatură ceea ce sunt definite ca
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
devansat creșterea producției mondiale și, ca urmare, a crescut coeficientul de dependență a unei economii naționale față de economia mondială; accesul la resursele necesare dezvoltării economiei al țărilor avansate economic și industrial, resurse care se găsesc în alte țări; consacrarea corporațiilor transnaționale ca vector al procesului de globalizare și care cumulează din ce în ce mai multe valențe de putere care le ajută să-și impună interesele proprii la nivel național și global; minimizarea rolului distanțelor geografice în cadrul relațiilor economice transfrontaliere, proces facilitat de tehnologiile comunicării
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
interfața dintre bine și rău pot fi menționate țările care știu și pot să preia din procesul de globalizare componentele care convin politicilor și strategiilor naționale. Asemenea țări fac parte din cele numite „emergente” și în care apar propriile corporații transnaționale (de exemplu, China, India, Coreea de Sud etc.) cu aport propriu la procesul de globalizare. Dar sunt și țări care asimilează mai greu procesul de globalizare, în schimb izolarea nu este un avantaj, ducând la dificultăți în comercializarea propriilor produse pe piețele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sărăcie. 2.3. Reacții la globalizarea economiei Se poate afirma că pentru a se produce o reacție la o manifestare a procesului de globalizare, mai precis, la efectele globalizării este nevoie de doi actori care pot fi identificați în corporațiile transnaționale și statul-națiune. Cele două entități nu trebuie să aibă, neapărat, atitudini conflictuale. Practica mondială a identificat modalități diferite de „gestionare” a unei reacții, și anume: adaptare, rezistență (respingerea defensivă), neglijare, atitudine proactivă (ofensivă), minimizarea pierderilor (abordare în termeni de cost-beneficiu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în care forțele care se confruntă se reechilibrează (se stabilește simetria anterioară conflictuală). Dar această stare de echilibru nu este ușor de atins din cauza inegalității forțelor celor implicați și complexității procesului de globalizare. Erodarea statelor-națiune este atent urmărită de forțele transnaționale, deoarece statele-națiune rămân singurele surse de inițiative politice reale, de reacții posibile. Necunoașterea partenerului de conflict induce sentimentul de neliniște care se continuă cu teamă și cu lipsa instrumentelor de acțiune. Teama, incertitudinea din sfera globalizării sunt și rezultante ale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sunt și rezultante ale instrumentelor cu care acționează globalizarea, dar care nu au contrapondere la nivelul statului-națiune, cum ar fi: presiuni de tip politic, geopolitic militar; marketing ofensiv până la agresiv; manipularea mass-media. O exemplificare a instrumentelor pe care o forță transnațională le poate folosi pentru atingerea obiectivelor sale o reprezintă proiectul investiției de la Roșia Montană din România, de extragere a aurului și argintului. În acest caz, resurse financiare foarte importante au permis companiei străine să declanșeze o ofensivă mediatică nemaiîntâlnită în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
săracă, având datorii externe mari, clasă politică slabă, cu conflicte interne, lipsită de industrie (generatoare de locuri de muncă și posibilitate de valorificare a resurselor proprii), cu autorități corupte, nu poate avea un rol semnificativ în relația globalizare-statnațiune. Interesul forțelor transnaționale pentru o astfel de țară este trezit de prezența resurselor naturale care pot fi exportate, poziția geostrategică, mărimea pieței interne, costul forței de muncă, legislația permisivă etc. O a doua premisă este calitatea sistemului de conducere. Exemplul unor țări emergente
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de milioane de euro), SUA etc. În anul 2009, investițiile directe de capital maghiar în străinătate au totalizat 1,3 miliarde de euro. Securitatea energetică a țării se încadrează printre prioritățile administrației, urmărindu-se promovarea resurselor alternative, realizarea de conducte transnaționale (Nabucco, Nord-Stream), interconectarea rețelelor naționale cu cele ale țărilor vecine. Relații speciale cu China, dar fără a neglija și relațiile cu țări puternice precum India, Brazilia, Argentina, Turcia și Rusia. Măsuri fiscale pentru a atenua efectele puternic perturbatoare din spațiul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
socială și economică modernă sunt argumente pentru a considera că participarea țărilor la schimburile economice globale poate potența eforturile proprii (sinergism global), contribuind la progresul și civilizația actuală. Față de comerțul internațional, comerțul global include și câte două entități distincte: corporațiile transnaționale și instituțiile care au rol de reglementare. Ca arie de cuprindere, piața globală reprezintă ansamblul fluxurilor internaționale de produse, servicii, cunoștințe, capital și forță de muncă. O asemenea piață, eliberată de restricțiile protecționiste, de taxele vamale etc. devine spațiul de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
provenite din țările în curs de dezvoltare, iar protecțiile vamale practicate de țările dezvoltate au dus la dezechilibre ale balanțelor de import-export ale unor țări, urmarea fiind îndatorarea acestora la creditorii internaționali și ratarea obiectivelor de dezvoltare economică. Marile corporații transnaționale sunt concurente între ele și își impun concurența și pe piețe globale cu efecte benefice sau negative la nivelul țărilor importatoare sau exportatoare. Existența oligopolilor nu este o noutate. 3.1. Reglementări și dereglementări în comerțul mondial În evoluția comerțului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
comune, cu atribuții la o scară mondială, regională, având un regim public ori privat; extinderea puternică a piețelor și crearea de noi piețe independente de anumite resurse naturale - minerale - sau de taxe tradiționale; rolul dominant pe piața globală pentru corporațiile transnaționale care erodează fundamentele statelor-națiune și care-și impun propriile obiective și politici comerciale. Puterea financiară a unor asemenea jucători pe piața comercială globalizată poate fi sesizată după datele din tabelul 1. Dintre efectele negative ale liberalizării piețelor nu se pot
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
este diferită în funcție de locul unei țări în spațiul economic globalizat. Iată câteva exemple: apariția și multiplicarea barierelor netarifare în scopul protecției comerțului național; manifestarea unor practici de tip colonial, redate prin presiuni executate de țările dezvoltate sau de unele corporații transnaționale asupra unor țări predominant din categoria țărilor în curs de dezvoltare. Sferele de influență (politică, economică, militară), manifestările geopolitice (mai ales în domeniul accesului la resursele petroliere) sau chiar intervențiile militare (Irak, Afganistan, Libia) nu sunt străine în spațiul economic
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
întreprinzători (întreprinderile mici și de dimensiuni medii), asigură locuri de muncă, dă o oarecare siguranță față de crizele economice externe sau chiar față de crizele care se petrec la nivel național. Noțiunea de nișă menționată mai sus este rezervată localităților unde companiile transnaționale nu ajung din motive geografice, de dimensiuni ale comerțului (volumul posibil al produselor comercializate), de veniturile populației (zone sărace) etc. Cea mai mare parte a acestui spațiu economic este locul de existență a micii gospodării rurale, unde viețuirea se desfășoară
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
conferințe internaționale, alianțe, relații bilaterale, instituții ale ONU etc. Guvernele naționale, prin politicile și strategiile guvernamentale din țările în curs de dezvoltare, pot reacționa la prețurile scăzute ale materiilor prime exportate (prețuri impuse de bursele de mărfuri, de interesele corporațiilor transnaționale etc.) prin eforturi naționale de a-și valorifica, parțial sau total, resursele proprii și să ofere piețelor externe produse prelucrate, cu valoare adăugată mare. Sunt soluții pentru reducerea fluxului produselor alimentare din import care sunt distribuite prin intermediul hipermarketurilor ca, de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
produselor de importexport valori semnificative cu influență asupra deficitului bugetar. Instituțiile guvernamentale sunt datoare cu o reacție de anvergură proiectată pe termen lung, care să dea posibilitatea ca firmele românești să concureze, de pe poziții egale cu firmele similare ca profil transnațional. De ce nu se abordează o asemenea temă? Petre Munteanu răspunde în Foreign Policy - România astfel: pe români nu-i caracterizează îndrăzneala, spiritul întreprinzător, asumarea riscurilor, competiția; suntem provinciali în gândire, afacerile se desfășoară numai local; cultura antreprenorială este incipientă, iar
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]