738 matches
-
sovietice din cadrul URSS). În 1991, odată cu destrămarea URSS, au fost formate noile state Ucraina și Republica Moldova, care au preluat granițele fostelor republici sovietice. Pe 2 septembrie 1990, în zona moldovenească aflată în stânga Nistrului, a fost autoproclamată "Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană" (RSSMT), care și-a proclamat unilateral independența la 25 august 1991 sub numele de "Republica Moldovenească Nistreană". La 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. În anul
Frontiera între Republica Moldova și regiunea transnistreană () [Corola-website/Science/319123_a_320452]
-
adoptat "Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic al localităților din stânga Nistrului", care prevedea că Transnistria se va constitui intr-o unitate teritorială autonomă (UTA) specială, în componența Republicii Moldova, statut asemănător cu cel al Găgăuziei. Cu toate acestea, diferendul transnistrean nu a fost încă rezolvat, iar autoritățile separatiste au instituit frontiere atât cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina, pe care le controlează prin intermediul unor autorități instituite fără respectarea Constituției Republicii Moldova. De frontieră are o lungime de 411 km și rulează
Frontiera între Republica Moldova și regiunea transnistreană () [Corola-website/Science/319123_a_320452]
-
secții de votare în străinătate altele decât cele de pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova”. O problemă a constituit-o și asigurarea dreptului la vot al locuitorilor din stânga Nistrului. Potrivitul Ministerului Dezvoltării Informaționale, în 2008, 58,7% din locuitorii transnistreni cu vârsta de peste 16 ani dețineau cetățenia moldovenească, date contestate de presa oficială transnistriană: potrivit datelor recensământului din noiembrie 2004, în regiune locuiau la acel momnt doar puțin peste 100 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova (19,4% din populația
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, aprilie 2009 () [Corola-website/Science/315026_a_316355]
-
independenței Republicii Moldova autoritățile moldovene nu au putut crea condiții pentru organizarea votării în raioanele din stînga Nistrului, controlate de autoritățile separatiste. Procesul de votare s-a desfășurat de fiecare dată în secții speciale de votare, amplasate în localitățile limitrofe regiunii transnistrene—o soluție paliativă aplicată deopotrivă în cazul alegerilor din 2009. În acest sens, Comisia Electorală Centrală a constituit circumscripția electorală nr. 37 pentru raioanele din stânga Nistrului, urmând ca procesul de votare să se desfășoare în secții de votare controlate de
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, aprilie 2009 () [Corola-website/Science/315026_a_316355]
-
Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova este o organizație non-guvernamentală, independentă, non-profit pentru drepturile omului, fondată de un grup de activiști în domeniul drepturilor omului la Tiraspol, regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în anul 1990, în contextul prăbușirii Uniunii Sovietice. Comitetul Helsinki monitorizează respectarea angajamentelor în domeniul drepturilor omului asumate de către Republica Moldova în fața OSCE, ONU, Consiliul Europei. Comitetul pledează pentru respectarea, protecția și promovarea drepturilor omului prin expertizarea independentă a
Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova () [Corola-website/Science/315170_a_316499]
-
dacă vor să activeze ca și consilieri locali sau raionali. La 20 iunie 2013, la inițiativa lui Mihai Godea, Parlamentul de la Chișinău a dezbătut cu ușile închise ultimele evoluții în relația dintre Chișinău și Tiraspol, după ce autoritățile nerecunoscute din regiunea transnistreană au decis semnarea legii privind o așa-numită „frontieră de stat”. Este căsătorit și are 2 copii.
Mihai Godea () [Corola-website/Science/325953_a_327282]
-
emigranți moldoveni din Rusia"”. Pe 13 noiembrie 2013, aflat într-o vizită oficială la Bruxelles, Rogozin a declarat: ""...asocierea Republicii Moldova cu UE fără consultarea Transnistriei, în mod sigur, va duce la o slăbire a statalității moldovenești și la "dezghețarea" conflictului transnistrean"”. Drept urmare, pe 27 noiembrie 2013, fracțiunea Partidului Liberal în Parlamentul Republicii Moldova, prin persoana deputatului Valeriu Munteanu a înaintat un demers oficial către Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al RM, Natalia Gherman, cu privire la declararea domnului Rogozin drept persona non grata
Dmitri Rogozin () [Corola-website/Science/325985_a_327314]
-
Europene al RM, Natalia Gherman, cu privire la declararea domnului Rogozin drept persona non grata în Republica Moldova. Cerința demersului însă nu a fost satisfăcută. În data de 9 mai 2014 a plecat într-o vizită în Transnistria pentru a „sărbători împreună cu poporul transnistrean Ziua Victoriei de 9 mai”, ignorând astfel autoritățile de la Chișinău care anterior i-au recomandat să se abțină de la asta. Pe 10 mai 2014, când urma să se întoarcă în Rusia, Ucraina i-a interzis survolarea spațiului său aerian. Neținând
Dmitri Rogozin () [Corola-website/Science/325985_a_327314]
-
a manifestat cu profunditate în anii 90 ai secolului trecut. În primul rând ca un patriot fidel a păstrat universitatea în subordonarea Republicii Moldova. Încercări de a o trece în subordonarea separatiștilor au fost multiple. În iunie 1992, în toiul conflictului transnistrean, separatiștii au ocupat cu armele în mâini blocurile de studii și căminile studențești, dar colectivul a continuat activitatea în acete condiții nevavorabile până la decizia din iulie 1992 de a evacua Universitatea în municipiul Chișinău. Acest act de patriotism a fost
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
format grupul de inițiativă pentru reconstituirea PNL. PNL se declară adeptul ferm al doctrinei liberale moderne și se pronunță pentru constituirea Uniunii interstatale România — Republică Moldova, în vederea accelerării procesului de aderare la UE și de soluționare politică definitivă a conflictului transnistrean. În cadrul Congresului de Constituire, PNL și-a propus unificarea forțelor liberale din Moldova și redarea oamenilor încrederea în clasa politică națională. PNL se pronunță pentru integrarea Republicii Moldova în NATO și pentru abolirea statutului de neutralitate a Republicii Moldova. Înainte de alegerile locale
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
în anul 1988 și a decis scoaterea de sub tratament psihiatric forțat a lui Gheorghe David. Totodată, Timofti a afirmat atunci că „instituția prezidențială a devenit obiectul unei campanii de denigrare din cauza poziției șefului statului cu privire la retragerea trupelor rusești din regiunea transnistreană, statutul limbii române și parcursul european al Republicii Moldova”. Atunci, liderul PL, Mihai Ghimpu, a cerut demisia lui Nicolae Timofti pentru această faptă: „Un președinte care a băgat un tânăr la casa de nebuni pentru adevăr nu poate rămâne în funcție
Nicolae Timofti () [Corola-website/Science/325842_a_327171]
-
Armata a 14-a era formată din patru divizii motorizate de pușcași și alte unități mai mici. Numai și alte unități mai mici, inclusiv Regimentul al 1162-lea de rachete antiaeriene au rămas pe malul stâng al Nistrului în regiunea transnistreană. Alte formațiuni, inclusiv diviziile a 28-a, a 86-a de gardă, a 180-a motorizată de pușcași, se găseau peste graniță în Ucraina și au devenit parte a Forțelor Terestre Ucrainene. Potrivit unor surse din cadrul Armatei, transnistrenii constituiau marea
Implicarea Armatei a 14-a în Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/325204_a_326533]
-
în regiunea transnistreană. Alte formațiuni, inclusiv diviziile a 28-a, a 86-a de gardă, a 180-a motorizată de pușcași, se găseau peste graniță în Ucraina și au devenit parte a Forțelor Terestre Ucrainene. Potrivit unor surse din cadrul Armatei, transnistrenii constituiau marea majoritate a soldaților, inclusiv 51% din ofițeri și 79% din recruți. În timp ce politica oficială a Federației Ruse puțin înainte și după izbucnirea conflictului armat din 1992 era una de neutralitate, mulți soldați și ofițeri din Armata a 14
Implicarea Armatei a 14-a în Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/325204_a_326533]
-
de Control Pe 18 noiembrie 2008, adunarea parlamentară a NATO a adoptat o rezoluție prin care chema Rusia să-și respecte angajamentele asumate la summit-ul OSCE din 1999 de la Istanbul și să-și retragă trupele militare prezente în regiunea transnistreană în viitorul apropiat.
Implicarea Armatei a 14-a în Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/325204_a_326533]
-
din Ucraina, în contextul colaborării Cartierului General al armatei generalului Denikin - staționate în apropierea frontierei ucraineano-române - cu reprezentanții "Comitetului pentru Salvarea Basarabiei" de la Odesa, al tentației denikiniștilor de a elibera provincia după lichidarea trupelor hatmanului ucrainean Simon Petliura, al persecutării transnistrenilor suspectați de filo-românism și al activității unor organizații iredentiste monarhiste basarabene. Opiniile merg până la a afirma probabilitatea ca atacul să fi fost dat de formațiuni ale rușilor albi. În regiunea Hotinului la acțiune au participat și trupe petliuriste, dar cooperarea
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
fie declanșate mai târziu împotiva teritoriilor românești. (alte surse ucrainene sugerează un număr de 55.000 de refugiați numai din zona de respectivă de conflict). La nivelul părții române, în primii ani de după evenimente neexistând informații exacte despre numărul refugiaților transnistreni la nivelul autorităților militare, a celor responsabile de evidența populației, sau a Direcției Generale a Siguranței, s-au putut face doar estimări de ansamblu a numărului de refugiați sosiți ulterior în sens invers de pe teritoriul de dincolo de Nistru. S-au
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
realizarea plenară a intereselor naționale ale RM în plan extern: integrarea europeană, consolidarea cooperării în cadrul organizațiilor internaționale și regionale, promovarea intereselor economice, asigurarea mediului extern favorabil și sprijinului internațional necesar pentru derularea reformelor economice și social-politice în RM, reglementarea conflictului transnistrean, protejarea intereselor cetățenilor RM peste hotare și consolidarea imaginii pozitive a RM pe arena internațională. Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au fost formal lansate odată cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare și Parteneriat, care a intrat în
Relațiile externe ale Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327589_a_328918]
-
achite peste 40.000 de euro familiei lui Vadim Pisari în cazul omorârii acestuia. Pe 28 august 2015 a expirat termenul în care Rusia trebuia să achite profesorilor, părinților și elevilor din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană despăgubiri în valoare de 1,2 milioane de euro, și aceasta nu a pus în aplicare decizia CEDO, după ce la mijlocul lunii iulie, Moscova a anunțat că își rezervă în mod oficial dreptul de a nu pune în aplicare deciziile CEDO
Relațiile dintre Republica Moldova și Rusia () [Corola-website/Science/330162_a_331491]
-
activist politic în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și oponent al regimului separatist care se menține până în prezent în Transnistria din 1992. Născut la data de 9 martie 1961 în satul Corjova, raionul Dubăsari, într-o familie completă, cu doi copii. Cu sora să mai mică
Valeriu Mițul () [Corola-website/Science/329328_a_330657]
-
Corjova la Alegerile Locale din 2015, campanie electorală în care promite o politică restaurativa a relațiilor dintre localitățile din stanga Nistrului și Guvernul Central de la Chișinău. Orice activitate întreprinsă de către primăria Corjova sub conducerea lui Valeriu Mitul era stopată de către milițienii transnistreni, după care potrivit scenariului, urmau arestări. În timpul mandatelor sale de primar al comunei Corjova, Valeriu Mitul a implimentat mai multe proiecte, cum ar fi amenajarea unui teren de joacă pentru copii, evacuarea și salubrizarea gunoiului, amenajarea satului cu scaune și
Valeriu Mițul () [Corola-website/Science/329328_a_330657]
-
acestea fiind imposibil de finisat din cauza impedimentelor create de către forțele secesioniste de la Tiraspol. Pe data de 2 martie 2011, în timpul manifestației de comemorare a combatanților căzuți în conflictul de pe Nistru, Valeriu Mitul, împreună cu un consilier au fost reținuți de miliția transnistreană. Într-o oră, judecată din orașul Dubăsari a proclamat o sentință de arest pe o perioadă de 7 zile, pentru huliganism și arborarea drapelului Republicii Moldova în regiunea de securitate. Însă, peste 3 zile aceștia au fost grațiați de către președintele al
Valeriu Mițul () [Corola-website/Science/329328_a_330657]
-
Valeriu Mitul a pierdut postul de primar al comunei Corjova, intervenția autorităților separatiste a încetat,pe când violarea drepturilor locuitorilor a continuat. În cadrul unui proiect implementat de către Asociația Obșteasca „Promo-Lex”, în care a participat și Valeriu Mitul că activist din regiunea transnistreană,în zonă au fost depistate un șir de încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului care nu au fost raportate și mediatizate de către Primăria din localitate. • http://www.openworld.gov/ • http://reintegrare.moldova.org/news/ziua-drapelului-a-fost-sarbatorita-si-in-stanga-nistrului-236573-rom.html • http://reintegrare.moldova.org
Valeriu Mițul () [Corola-website/Science/329328_a_330657]
-
majoritatea populației (400.000 din 542.000) deține cetățenia Republicii Moldova, fapt perceput de autoritățile centrale drept un semn că majoritatea populației se opune separatismului. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, din cauza recunoașterii limitate a „Republicii Moldovenești Nistreene” ca stat, transnistrenii nu pot călători în străinătate cu un pașaport transnistrean. Totodată, este posibil faptul că mulți transnistreni posedă un pașaport moldovenesc, din motive practice, mai degrabă decât ca o expresie a faptului că doresc reunificarea cu Moldova. Potrivit guvernului nerecunoscutei RMN
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]
-
Republicii Moldova, fapt perceput de autoritățile centrale drept un semn că majoritatea populației se opune separatismului. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, din cauza recunoașterii limitate a „Republicii Moldovenești Nistreene” ca stat, transnistrenii nu pot călători în străinătate cu un pașaport transnistrean. Totodată, este posibil faptul că mulți transnistreni posedă un pașaport moldovenesc, din motive practice, mai degrabă decât ca o expresie a faptului că doresc reunificarea cu Moldova. Potrivit guvernului nerecunoscutei RMN, teritoriul din estul Nistrului nu a fost niciodată al
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]
-
un semn că majoritatea populației se opune separatismului. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, din cauza recunoașterii limitate a „Republicii Moldovenești Nistreene” ca stat, transnistrenii nu pot călători în străinătate cu un pașaport transnistrean. Totodată, este posibil faptul că mulți transnistreni posedă un pașaport moldovenesc, din motive practice, mai degrabă decât ca o expresie a faptului că doresc reunificarea cu Moldova. Potrivit guvernului nerecunoscutei RMN, teritoriul din estul Nistrului nu a fost niciodată al României și nici al predecesorilor săi statali
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]