826 matches
-
boala gravă a unui părinte, atacul unui om sau al unui animal, sperietura în întuneric, etc.). La vârsta de 5-8 ani, când copilul își îndreaptă curiozitatea asupra lumii, anumite evenimente (catastrofe naturale sau catastrofe provocate de oameni) pot avea efect traumatizant. Emisiunile TV, ziarele care oferă informații șocante, generatoare de exemple, sunt surse pentru anxietate. Există mai multe trepte ale acestui complex. Cea mai simplă și cea mai des întâlnită este starea de teamă, pe fondul căreia izbucnesc periodic dramatizări de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
culpabilizare când un părinte folosește rușinea și mai ales șantajul afectiv asupra unui copil. Expresii ca: „mă omori”, „vrei să-ți omori părinții”, „dacă ne-ai iubi n-ai face așa ceva”, „ești rușinea familiei” sunt mijloace care cultivă vinovăția. Dramatizarea traumatizantă a micilor greșeli făcute de copil constituie o altă cauză. Părinții recurg la tot felul de scenarii pentru a-l impresiona pe copil, care merg până a-l face să creadă că va merge la închisoare, sau că va pedepsit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tu ești mai slab”, „să te odihnești, tu ești plăpând”, „nu alerga, nu ai rezistență”, etc. reprezintă o cale de instalare a sentimentelor de inferioritate. O altă cauză o constituie eșecurile suferite în decursul vieții individuale, cu ocazia unor experiențe traumatizante, când subiectul a trăit o situație pe care nu a putut să o depășească sau a făcut un efort extraordinar pentru aceasta. Acea situație rămâne impregnată în inconștient, revenind obsesiv în vise sau în asocieri de alte evenimente, favorizând instalarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
recompune biografia personajului central, scriitor român emigrat în Israel, care încearcă, într-un efort autoscopic minuțios și perseverent, să descifreze premisele gravei sale nevroze actuale, soldată cu două tentative de sinucidere, în amprenta genetică și în experiențele personale sau sociale traumatizante din trecut: de la un eveniment tragic, ieșit din comun, ca omorul involuntar comis în tinerețe, până la faptele mărunte din existența ternă de zi cu zi. Observator atent al lumii comuniste, ca și al celei postdecembriste, cu care se confruntă cu
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
să refugi, ca noi, basarabenii. Nu chiar pe muzică - e-he, de-am avea un compozitor de-al nostru, basarabean, să compună el Arta refugii...” Acest compozitor va fi G. însuși, care, ajuns la maturitate, retrăiește prin ochii copilului sentimentul traumatizant de a fi „în-plus” în mijlocul celor de același neam. Finalul cărții, în care copilul, devenit adolescent, își vizitează la Sighișoara părinții închiși de proaspăt înființata Securitate comunistă pentru simplul fapt de a fi români refugiați din Basarabia, proiectează opera la
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
ceea ce poate primi o mulțime de nume - sine, eu, subconștient, Cu-ul etc.) Tot mai puțin stăpîn pe realitate, sau știindu-și cititorii astfel, creatorul de literatură dezvoltă universuri referențiale compensative și, cu bagajul psihanalitic făcut, adăugat unei experiențe istorice traumatizante, acceea a Occidentului modern, cercetează microuniversuri rămase pînă nu demult În suspensia anomiei. Concurează la proliferarea autoficțiunii atît hedonizarea individualismului contemporan cît și prăbușirea metanarațiunilor constatată de Lyotard: “Autoficțiunea s-ar fi născut deci din cucririle psihanalizei, impunînd o concepție
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
romanul contemporan tinde să devină - iar autoarea franceză este un exemplu elocvent dintr-o serie abia deschisă - un videoclip. Avem de-a face fără Îndoială cu o scriitură psihologizantă - o altă trăsătură feminină - care sondează psihicul feminin răvășit de experiențe traumatizante, abruptă (discursul indirect liber este copios utilizat) dar conectată mai tot timpul la perfuzii cu ironii și autoironii roborative. Lydie Salvayre creează un univers interior halucinant dar totodată foarte precis. Citind-o, alături de alți romancieri ai anilor 1990, putem afirma
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Perec. Bunăoară, În romanul Au plafond (Pe tavan, 1997, aleasă de redacția revistei Lire, În cadrul unui scrutin anual, pe locul 5 În ierarhia celor mai bune douăzeci de cărți ale anului 1997), naratorul este un tânăr care, În urma unei experiențe traumatizante, decide să poarte un scaun răsturnat pe cap și, obligat de Împrejurări, să locuiască, Împreună cu prietenii săi, pe plafonul apartamentului iubitei sale. Asistăm la un Luceafăr caricat (evident, nu este deloc probabil ca Chevillard să fi citit poemul-fanion al lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
degenerativ al structurărilor dizarmonice ale personalității și lipsa capacităților reflexive, de conștientizare a limitelor personale. Reliefând prognosticul nefavorabil al comportamentelor dizarmonice, autorul are meritul de a fi menționat că nu în toate cazurile acestea contravin normelor și legilor comunitare. Evenimentele traumatizante din anii primului război mondial au favorizat cunoașterea și înțelegerea psihiatrică, îndeosebi a manifestărilor psiho-comportamentale corelabile diversității structurilor personologice și a condițiilor lor de comorbiditate. S-au conturat primele descrieri ale tulburării de stres posttraumatic raportate la vulnerabilitatea conferită de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatice ca fiind disprețuitoare și manipulative în relațiile interpersonale. Fromm (1973Ă studiază comportamentul sadic non-sexual și atașează atributelor psihopatice dorința de a controla total viața celor din jur și abilitatea de a le provoca dureri „psihice” mai intense și mai traumatizante decât cele fizice. O contribuție calitativă aparte în descrierile personalităților psihopatice o aduce Shapiro (1965Ă, care analizează o serie de dimensiuni cognitive, precum spontaneitatea și deficitul elaborărilor, corespunzător cărora primul răspuns la un stimul nu este supus proceselor integrative, identificându
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
identități, ele fiind utile cu precădere în perioada imediat următoare formulării diagnosticului de tulburare de personalitate. Psihoterapiile psihanalitice clasice. În sens conceptual psihanaliza contemporană se adresează cu precădere caracterului, adică acelei componente a personalității care se raportează la experiențele biografice traumatizante filtrate și imaginativ, la relațiile interpersonale și la mediul cultural (GABBARD, 2000Ă. Trăsăturile caracteriale reprezintă conform modelului psihobiologic al lui CLONINGER (1993Ă 50% dintre atributele structurale ale personalității, condiționează în cea mai mare măsură subtipurile personologice patologice dar simultan sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin care o persoană sau un grup de persoane, expuse aceluiași eveniment violent, reușește să facă față evenimentului, să-l depășească, fără derapaje patologice și comportamente autodistructive. Mai mult încă, persoanele reziliente reușesc să valorifice experiența periculoasă și cu potențial traumatizant, transformând-o în resort și catalizator pentru dezvoltarea capacităților de a face față provocărilor și a se bucura de viață. Primul capitol face o trecere în revistă a violenței, în ubicuitatea manifestării ei. Se fac diferențieri conceptuale între violență și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părinți abuzivi cu copiii, în mult mai mare măsură decât părinții cu un mariaj calm (James, 1994). Acum se știe faptul că nu doar atacul direct induce subiectului trăirea traumei, ci și asistarea ca martor pasiv la producerea unui eveniment traumatizant (Nutt, Davidson, Zohar, 2001). S-a dovedit faptul că chiar a asculta doar relatarea unor evenimente traumatizante poate induce la martor, fie acesta chiar un profesionist în domeniu, sindromul de stres posttraumatic (Connolly, Reilly, 2007). Walker (1984) semnala faptul că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Acum se știe faptul că nu doar atacul direct induce subiectului trăirea traumei, ci și asistarea ca martor pasiv la producerea unui eveniment traumatizant (Nutt, Davidson, Zohar, 2001). S-a dovedit faptul că chiar a asculta doar relatarea unor evenimente traumatizante poate induce la martor, fie acesta chiar un profesionist în domeniu, sindromul de stres posttraumatic (Connolly, Reilly, 2007). Walker (1984) semnala faptul că 87% dintre copiii familiilor bântuite de violență erau conștienți de existența comportamentelor violente între părinți. Alte studii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viața, prin modul în care va fi părinte, cu propriii copii. Efectul participării copiilor la scenele de violență dintre părinți este condiționat de numeroși factori printre care, un factor major, este vârsta copilului, capacitatea lui de a prelucra cognitiv evenimentele traumatizante la care e martor sau chiar țintă directă. Așa cum am spus, în majoritatea cazurilor de violență în familie, copiii sunt atât martori, cât și ascultători fideli, confidenți ai victimei, precum și victime directe ale abuzului din partea părinților. Marianne James (1994), centrându
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ne accidentale sau injurii fizice, mergând de la forme minime până la injurii fatale, provocate copilului de către persoana care îl îngrijește”(Lynch, 1985). După cum arată cercetările făcute în diferite țări, mulți „copii ai străzii”au fugit de acasă în urma unor atacuri violente, traumatizante din partea părinților sau a educatorilor. Partea bună a lucrurilor este că abuzul fizic este foarte sensibil la campaniile de educație. în SUA, o campanie educativă intensă, în deceniul al optulea al secolului trecut, desfășurată pe o perioadă de aproape un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încleștare, dezvăluind resurse nebănuite. Orice suferință implică și o doză de traumă, după cum fiecare traumă generează și o anume suferință. Rezultă că granițele dintre ele sunt extrem de casante și deci imposibil de trasat. Efectele nocive pe care o experiență biografică traumatizantă le exercită asupra victimei a fost observată din cele mai vechi timpuri. Subiectul a inspirat și multe eminențe literare de la Homer la Shakespeare sau Dostoievski. Mai apoi, oamenii de știință celebri, precum Freud, Kraepelin, Janet și alții s-au preocupat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Focusându-se prioritar pe identificarea efectelor biopsihosociale ale traumelor, în general, și respectiv de terapia lor, psihotraumatologia implică și o importantă acțiune de prevenție. Interesant de menționat este că o traumă năucitoare, dar singulară, este mai puțin destabilizatoare, comparativ cu experiențele traumatizante, care revin cu obstinația insidioasă a unei picături chinezești. Rezultă că o traumă acută corodează mai puțin sever ca una cronică (Cyrulnik, 2006). Reluând firul cronologic al principalelor evenimente care au dus la fortificarea noului domeniu, menționăm că, în luna
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pildă, decesul mamei, care altfel amprentează persoana dacă aceasta are 6 luni, 6 ani sau 60 de ani. Trebuie adăugat că indiferent de gen, nivel de cultură, profesie, apartenență religioasă etc., unele persoane se confruntă cu o suită de situații traumatizante de-a lungul vieții. Pentru a degaja terenul, în vederea lansării unei definiții a PTSD, trebuie să poposim fugitiv asupra tulburărilor de adaptare, care se plasează la interfața dintre normal și patologic (Wenar, Kerig, 2000, apud Wilmshurst, 2007). Conform lui DSM-IV
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vorba de o tulburare primară, deoarece are întâietate față de simptomele comorbide cu care se poate însoți. Conform DSM-IV TR (APA, 2000, apud Wilmshurst, 2007), sindromul de stres posttraumatic (PTSD) se referă la un ansamblu de simptome provocate de o experiență traumatizantă extremă. Nuanțând problema se cuvine să precizăm că există trei categorii de simptome majore (reexperimentarea, evitarea și hiperexcitarea), la supraviețuitorii unui episod traumatic, timp de minim o lună (Nutt, Davidson, Zohar, 2000). Interesant de observat că PTSD nu apare la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schemă discutabilă. Luând drept criteriu de departajare, specificul agentului declanșator, Terr (1991, apud Wilmshurst, 2007), propune distincția dintre PTSD de tip I (generat de o cauză unică, dar de extremă magnitudine) și PTSD de tip II (provocat de o situație traumatizantă, care se repetă pe o durată variabilă de timp). Se vorbește și de posibilitatea unui PTSD latent, care debutează cu o întârziere cuprinsă între 6 luni și 6 ani, de la confruntarea persoanei cu o experiență traumatică, sindromul fiind scos din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
4. Inventar diagnostic Analizând problema sindromului de stres posttraumatic, vom prezenta rezumativ și câteva dintre instrumentele utilizate în identificarea acestei maladii. Ab initio, semnalăm prezența unui dublu inconvenient care planează asupra demersului diagnostic al PTSD-ului. Mai întâi, că incidentele traumatizante nu constituie o temă confortabilă, nici pentru victimă, nici pentru terapeut. Acesta din urmă, dacă nu dă dovadă de suficientă precauție poate contracta o traumatizare indirectă sau secundară, infestându-se el însuși cu traumatismul respectiv. Mai apoi, relatarea pacientului fiind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi victime ale unor potențiale traume și se concretizează printr-o triplă acțiune: cea de selecție, pregătire și instruire a lor. Există opinii care contestă oportunitatea unui asemenea demers. Prevenția secundară se adresează persoanelor care au traversat deja o experiență traumatizantă. Atuul și specificul ei constă în intervenția imediată sau la scurtă vreme după consumarea traumei. Ea uzitează de tehnici precum: dezbaterea scurtă (psychological debriefing) sau „dezbaterea incidentului critic de stres”. înainte de orice alt comentariu atragem atenția, împreună cu M. Deahl (2000
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
după consumarea traumei. Ea uzitează de tehnici precum: dezbaterea scurtă (psychological debriefing) sau „dezbaterea incidentului critic de stres”. înainte de orice alt comentariu atragem atenția, împreună cu M. Deahl (2000) că există o serie de profesii, care prin însăși natura lor sunt traumatizante: angajații tuturor serviciilor de urgență (ambulanță, pompieri, salvamont, salvamar), chirurgi, jurnaliști (care realizează reportaje pe marginea unor dezastre) etc. Nu trebuie să uităm însă că mass-media, care face de prea multe ori, un veritabil cult pentru divertismentul facil și senzaționalul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în exerciții de stopare a gândurilor și în exerciții de afirmații despre sine. Cât privește strategiile comportamentale, ele constau în reluarea ocupațiilor rutiniere, existente înainte de episodul traumatic, promovarea activităților reconfortante și a timpului petrecut împreună cu familia etc. Expunerea la amintirile traumatizante sau procesarea traumei, reprezintă în esență confruntarea dureroasă și eroică, dar necesară, cu amintirile terifiante. Pentru a supraviețui, victima, încearcă mai mult sau mai puțin eficient să alunge, să refuleze în inconștientul trezorier experiența șocantă pe care a traversat-o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]