999 matches
-
pe deasupra acestor contigențe. Gadara e un oraș fantomă pavat cu bazalt negru, nu departe de stațiunea termală israeliană Hammat Gader, pe care o zărești la poalele înălțimilor. Există aici un teatru de două mii de locuri, aproape intact, de unde se văd trecătorile înguste de la Yarmouk și țărmurile Tiberiadei de pe teritoriul israelian. Culoare de trecere între gradene, marmoră pentru primele rânduri de locuri, hemiciclu cu coloane pentru decorurile din fundul scenei: te-ai crede în alte timpuri. Teatrul roman a fost construit după
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pudori. Degeaba s-au străduit cei responsabili să distrugă toate urmele, rămân întotdeauna indicii, mărturii, un jug cu inele, o spânzurătoare în fundul unei curți. Urmele rușinii. Străbătând Sudul Libanului, de la coastele acoperite cu măslini, migdali, pini și stejari și până la trecătorile și satele din munți, retrăiesc aceeași impresie ca și aceea încercată o lună mai devreme pe când parcurgeam nordul Israelului: o întețire, o aprindere progresivă a pasiunii identitare gata să izbucnească de-a lungul câmpurilor minate de la linia de demarcație. Oamenii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
negii monumentali, prelungiri contestabile ale superstiției mamifere, cât cu terenuri joase pe care să nu se poată construi nimic, dincoace de orice înflorituri și care nici nu constituie materia vreunei dispute: depresiunea africo-levantină care mărginește Galileea la est, crestele Carmelului, trecătorile înguste de la Yarmouk, nisipurile Iordanului. Ecosistemul. Discul dur. Site-urile naturale. Mirosul peisajelor. Pe acestea, era industrială le va fi erodat, încărcat cu infrastructuri, desfigurat, dar nu și extenuat. Isus cel al istoriei s-a înălțat la cer, fie, dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
măcelul produs la Stânca, o localitate dintre Iași și apa Prutului, ofensiva rusă, ca și restul armatelor aliate, înaintau foarte repede spre...Berlin. Mărșăluia, să ajungă din urmă armata germană, aflată într-o retragere continuă spre Ardeal, U ngaria, prin trecătoarea cea mai apropiată, de la Adjud, On ești, Târgu Ocna, Comănești, Agăș, Brusturoasa, Palanca, Mercu reaCiuc. În timp ce geniștii germani aruncaseră podul și șoseaua de fier de peste apa Trotuș, deja pe dealul Comănești, la cam doi kilometri de podul aruncat în aer
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
se face că odată coborât din munte, nu se oprea în vatra satului să aibă și el o țâră de haznă și de tihnă lângă boreasa lui, decât o zi, două, ca după aceea s-o țină dirept înainte. Depășea trecătorile cele mai accesibile și-o ținea ață, fie prin valea Oltului, fie prin pasul Buzăului până către malurile Dunării, ba uneori găsea chiar modalitatea de a traversa fluviul către iarba grasă și densă dintre Dunăre și Mare, de unde pleca înapoi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Bucuria își schimbă semnul ușor și devine litanie, tipicuri și eresuri cărturărești abat de la curgerea lumii de-afară (Octombrie, Scrisoare). Vornicenii, Moneasa sunt aici Miorcanii și Florica poetului Pillat. Erotica filtrează nostalgic despărțirea, extazul admirativ și gestul cavaleresc. Misterul unei trecătoare captează fulgurant, ca în sonetul baudelairean. Frăgezimi de penel, cu reflex bizantin, ca la Adrian Maniu, povestesc despre o inocentă iubită. În fine, iubirea apare ca dar neorgolios și jertfă de sine, într-un poem cu adieri de franciscanism. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
peisaje neîntrecute în lumea întreagă, atunci, Alecule, du-te în nordul Moldovei. Acolo-s peisagiile cele mai minunate, nu le găsești nicăieri și monumente bogate ca nicăieri în lume. Am trecut pasul Simplon cu mașina din Elveția în Italia. Întradevăr, trecătoarea este feerică și înfricoșătoare pentru cei slabi din punct de vedere emotiv, dar tot Cheile Bicazului, cu minunatul Lacul Roșu, sunt mai feerice, mai frumoase, mai de necomparat...Am văzut multe biserici, catedrale grandioase, care mai toate se disting prin
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
înaintează în direcția Georgiei. Cavaleria acestei țări, una din cele mai bune pe atunci, este atrasă pe la începutul lui februarie 1222, de Subotai, care se preface că fuge, într-o ambuscadă pregătită de Gebe la Hunan și măcelărită Astfel, cu trecătorile munților neapărate de nimeni, ei apar la nordul munților Caucaz, unde găsesc, în câmpie, pe alani, numiți ași sau iași, creștini urmași ai vechilor sarmați, pe lesghieni, circazieni și cumani uniți și gata de luptă. În bătălia angajată, la 4
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întărite și necucerite, a așteptat Budjek corpul de oaste intrat în Transilvania pe la Oituz și armatele lui Cadan și Buri, care ocupaseră Oradea Mare, ca să nu lase în spatele său oști inamice și cetăți fortificate. Deși românii și secuii au închis trecătoarea (Olaci videlicet et siculi passus clauserunt), totuși, corpul de oaste mongol din Moldova a străpuns munții la Oituz, probabil sub comanda lui Calcan, subaltern al lui Budjek, și, pe la 30 martie, la Tg. Secuiesc, s-a despărțit în două coloane
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acela de la Horodenca, prin Sneatin, pe Ceremuș în sus, până la izvoarele pâraielor Tiban și Cârlibaba. După aceea, au coborât pe văile acestora numai prin păduri, pe unde se află și astăzi în toponimie Piscul Tătarca și „drumul tătarilor”, și prin trecătoarea Cârlibaba (Câr-li-baba = Moșul de zăpadă), denumită Poarta Tătarilor și, la 1244, au pătruns în Maramureș, la izvoarele Someșului, peste pasul Rotunda, Rodna, înlăturând obstacolele de arbori tăiați de către oameni purtători de securi și prin foc. Oameni războinici, locuitorii acestui oraș
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și e greu de aflat din lipsa unor informații mai sigure, unde au zăbovit Batu-khan cu Subotai timp de 30 de zile, căci izvoarele ungurești ne relatează că abia pe data de 11-12 martie trupele mongole au ajuns să străpungă trecătoarea munților Beschizi Vereszke, singura cunoscută în istorie sub denumirea de „Poarta Rusiei”, lungă de 290 de km. E foarte probabil că intemperiile naturale, cu revărsarea șuvoaielor provenite din dezgheț, îi va fi reținut înainte de a putea străpunge trecătoarea și de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să străpungă trecătoarea munților Beschizi Vereszke, singura cunoscută în istorie sub denumirea de „Poarta Rusiei”, lungă de 290 de km. E foarte probabil că intemperiile naturale, cu revărsarea șuvoaielor provenite din dezgheț, îi va fi reținut înainte de a putea străpunge trecătoarea și de a intra în acțiune concomitent cu oștile lui Orda spre Sandomir, și ei nu vor fi pornit asaltul munților decât pe la vreo 1 martie. Ceea ce știm sigur, însă, este că drumul luat de Batu-khan și Subotai a fost
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
martie. Ceea ce știm sigur, însă, este că drumul luat de Batu-khan și Subotai a fost prin Sambor, la izvoarele denumite Negru și Alb ale Tisei, pe brațul de Apus, apoi prin Hust la Muncaci și Mișcolț. Spre deosebire de „Poarta Rusiei”, adică trecătoarea din Țara Haliciului, pe unde au intrat tătarii în Cehoslovacia și Ungaria cu Batu-khan, mai exista trecătoarea denumită Poarta Tătară, prin Cârlibaba, la Rodna, pe unde au intrat Cadan și Buri, cum am văzut mai sus. Pe aceasta, istoricul Miron
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la izvoarele denumite Negru și Alb ale Tisei, pe brațul de Apus, apoi prin Hust la Muncaci și Mișcolț. Spre deosebire de „Poarta Rusiei”, adică trecătoarea din Țara Haliciului, pe unde au intrat tătarii în Cehoslovacia și Ungaria cu Batu-khan, mai exista trecătoarea denumită Poarta Tătară, prin Cârlibaba, la Rodna, pe unde au intrat Cadan și Buri, cum am văzut mai sus. Pe aceasta, istoricul Miron Corduba, nefamiliarizat cu toponimia Maramureșului și Transilvaniei, o consideră greșit ca „Poarta Rusiei”, în loc de „Poarta Moldovei”. O
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tătari și români a pătruns pe Valea Buzăului și intră în Țara Bârsei prin satul Prejmer, locuit de saxoni. O altă coloană, înaintând pe valea Siretului până la Bacău, iar de acolo pe aceea a Bistriței până la gura Bistricioarei, apoi prin trecătoarea Prisăcani-Tulgheș, pătrunde în secuime, distruge cetatea Gurghiu, la distanță de două ore de Reghinul săsesc, castelul Vecz, la nord de acest oraș apărat tot de saxoni, apoi devastează ținutul din jurul Bistriței, cu foarte multe sate românești și săsești, și cetățile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care au încălcat și prădat Transilvania, pentru a răzbuna pătrunderea lui Phinta în țară, desigur, în compania tătarilor și nu oamenii lui Basarab, voievodul Țării Românești, cum greșit afirmă L. Makkai. Intrarea trupelor moldo-tătare în Transilvania s-a făcut prin trecătorile din nordul Moldovei. Pustiirile cele mai grele le-a suferit Maramureșul. O diplomă regală de mai târziu se ocupă de repopularea acestui voievodat românesc, prin aducerea de oaspeți sași și unguri în localitățile Visk, Hust, Teceu și Câmpulung. În confruntarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
s-a îndreptat, fără îndoială, asupra Moldovei, care constituise cel de-al doilea obiectiv, după planul făurit la Buda, în anul 1330, cu toate că primul nu fusese atins. E foarte probabil ca regele să se fi gândit la o expediție prin trecătoarea Oituz, din moment ce Papa îi acorda, în 1 iunie 1332, a treia parte din veniturile bisericești pentru organizarea unei campanii împotriva rutenilor și „schismaticilor” români, care „bântuiesc” pe creștinii din Transilvania și, la 16 ale aceleiași luni, dezlega oastea regală, pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ludovic avea 17 ani și a urmat la tron tatălui său, ceea ce cade tot în anul 1342. Iosef Teutsch povestește că invadatorii au pătruns în Țara secuilor, deci pe valea Trotușului, prin strâmtoarea Ghimeș-Palanca, pe valea Bistriței în sus, prin trecătoarea Prisăcani-Tulgheș spre Maramureș, peste ambele fiind comite Andrei, fiul lui Lackfy, și în Țara Bârsei pe la Oituz. Regiunea Ciucului și întreaga Țară a secuilor au fost prădate și devastate, cetățile sătești de la Râșnov, Christian, Vulcan, Cumidava (Orlenburg) și altele au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Dar toate au fost parate cu bravură. În cele din urmă, voievozii Moldovei, Petru și Bogdan, au învins oastea regală alcătuită din unguri, saxoni, secui și din români din Maramureș, Bereg și Ugocea și au alungat-o peste munți, zăvorând trecătorile Carpaților. Independența era acum un vis împlinit. La capătul acestor lupte sterile pentru Coroana ungară, în ziua de 2 februarie 1365, regele a trebuit să se recunoască înfrânt. În actul emis în această dată, el dicta cancelarului său că: „Bogdan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
probabilă și argumentele În acest sens nu sunt convingătoare. Se știe că păstorii din zonele muntoase ale Croației, Bosniei, Muntenegru, Dalmației erau numiți de către slavi morovlahi sau morlaci. Unele localități din Moravia se regăsesc În toponinicele din Bosnia și Muntenegru. Trecătoarea dintre munții și localitatea Dukla amintește așezarea Dioclea de lângă Podgorița din Muntenegru menționată În secolul al XII-lea. În zona montană unde se află localitatea Dukla În plină masă slavă aflăm denumiri ca Wolski Krolik, Pietrușa, Kotun Rotunda, Borșa și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
respirația în piept. Mult n-am zăbovit în neagra potică, căci ne era degrabă să călcăm pe pământ sănătos și să revedem lumina soarelui. Întorși la Vernayaz, am angajat catâri și a doua zi am plecat călări spre Chamonix pe la trecătoarea numită Tête-Noire. Chamonix e o vale cunoscută care atrage în fiecare an multă lume, fiindcă este cea mai grandioasă din Șvițera, împrejmuită de cei mai mari munți ai Europei Mont Blanc, cu tot cortejul lui de urieși, les Aiguilles: Verte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cădere a lavinei. Apoi, ca să răspundem și noi prin o canonadă la canonadele lavinei, am distupat o butelcă de șampanie și, după ce am deșertat-o pănă la fund, am plecat cu un dram de chef mai mult spre Chamonix prin trecătoarea cea mai periculoasă ce am întâlnit pănă atunci în Șvițera și care nu degeaba se numește Mauvais-Pas. Cine e cât de puțin supus amețelei și nu are piciorul sigur nu ar face bine să se ispitească 202 prin asemenea loc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în direcția văilor Siretului și Prutului. În consecință, Marele Stat-major român a constituit Armata a 3-a, cu misiunea - conform Directivei operative nr. 6 din 10 septembrie 1939 - să împiedice pătrunderea trupelor germane pe văile Siretului și Prutului, să bareze trecătorile Carpaților spre Vest, în apărarea Transilvaniei. Mai târziu, s-a constituit Grupul de Armată 3 și 4, pentru care s-au elaborat Directivele operative nr 9, 10 și 11, cu misiunea principală pe Prut. Este de reținut că cererea adresată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Siretul care, de la Focșani la Galați, separă Moldova de Valahia. Relatând, ca participant la întrevederea Berthelot-Alexeev cele de mai sus, Pétin face următorul comentariu: „așadar, la 15 octombrie, la 6 săptămâni după intrarea României în război, atunci când aliații noștrii stăpâneau trecătorile Carpaților, comandantul șef al armatei ruse avea în vedere - pentru scurtarea frontului oriental -, să abandoneze cea mai bogată jumătate a teritoriului românesc; și el sugera francezilor să-i sfătuiască pe români să abandoneze a priori mai mult de jumătate din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Și cu un mare coupe-papier a lovit energic pe o hartă zona Siretului, care, de la Focșani la Galați, separă Moldova de Valahia”. Așadar, la 15 octombrie, la șase săptămâni de la intrarea României în război, atunci când aliații noștri stăpâneau încă toate trecătorile Carpaților, comandantul șef al armatelor ruse avea în vedere abandonarea a mai mult de jumătate din teritoriul românesc, pentru a reduce frontul oriental; și el îi sugerea consilierului francez ca românii să se orienteze către abandonarea a priori a mai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]