894 matches
-
OK. — O. Pare sincer alarmat. Păi... pot să te ajut cu ceva ? — Tu ai fi OK dacă toate secretele ți-ar fi dezvăluite pe un post național de televiziune de către un om În care ai avut Încredere ? zic cu voce tremurîndă. Tu ai fi OK dacă tocmai ai fi fost făcut de rîs În cel mai urît mod cu putință, În fața tuturor prietenilor, a colegilor și a familiei tale? Urmează o tăcere siderată. — Ai fi OK ? — Ăă... probabil că nu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
nu mai poate omul nici măcar să vorbească cu tine, nu ? spune Wendy. Acuma, gata, crezi că ești deasupra noastră, nu ? — Nu ! exclam șocată. Nu cred deloc că... Dar Wendy a ieșit deja ca o vijelie. — Bravo, zic, cu voce ușor tremurîndă. Bravo ! Nu era destul ce mi se Întîmplase, acum o să mă mai și urască toată lumea ! Expir adînc și mă privesc lung În oglindă. Tot nu-mi vine deloc să cred cum mi s-a schimbat viața, cît ai bate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
simt că mi se pune un nod În gît și În mintea mea e o confuzie cumplită. Și, preț de o clipă, simt că sînt pe punctul de a ceda. Dar doar pentru o clipă. — Foarte frumos, spun, cu voce tremurîndă. Dar m-ai făcut de rîs. M-ai umilit ! Mă răsucesc pe călcîie și pornesc iar de-a curmezișul străzii. — N-am avut nici cea mai mică intenție să spun atît de multe lucruri, spune Jack, venind În urma mea. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
i se schimbă brusc. Tace și se ascunde repede după o ușă alăturată. O clipă mai tîrziu, o aud vomitînd. OK, ceva nu e În regulă aici. Credeam că dansul e bun pentru sănătate. Apare iar În ușă, palidă și tremurîndă, și o fixez Îngrijorată. — Lissy, ești bine ? — Nu pot să fac asta, zice. Pur și simplu nu pot. Pare că a luat o hotărîre fermă. OK, mă duc acasă. Își culege hainele. Spune-le că mi s-a făcut rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
tomate, cașcaval topit, ardei și fileuri de anșoa. Nikki oficia divizarea În felii, folosind un cuțit mare cu lamă rulantă. Feliile erau Înmânate pe farfurii de carton. Rosamund și cu mine Înfulecam sandvișuri preparate de Ravelstein cu mâini nervoase și tremurânde În acompaniamentul chiotelor de veselie. La sosirea băuturilor asistam la o demonstrație de extraordinară dibăcie, de parcă s‑ar fi oprit În mijlocul unui mers pe sârmă În timp ce balansa În mâini o tavă cu pahare umplute vârf. În clipele acelea nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
vizitat Ravelstein la țară. Liniștita Nouă Anglie contemplată prin cadrele lungi, Înguste ale ferestrelor - lumina soarelui, verdele, straturile de maci portocalii alături de bujorii roșii și albi. Ravelstein privea printre crăpăturile storurilor (separând și lărgind spațiul dintre lamele, cu degetele lui tremurânde) și vedea pomii În floare - era tocmai vremea când Înfloriseră și azaleele - și găsea că totul e foarte frumos, dar drama naturii era lipsită de interes real. Nu suferea comparație cu drama umană. M‑a Întrebat: - Nevastă‑ta e Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
un răcnet, câteva împușcături.) PARASCHIV (Urcând scara, îngrozit.): Maco! (Un moment de tăcere.) Tu ești? (Se agață de deschizătură și își înalță ușor capul prin ea.) Unde ești? (Se aud alte tropăituri, alte strigăte, un răcnet dement.) PARASCHIV (Cu voce tremurândă.): Tu ești? (Tăcere.) Tu ești, Maco? (Sus încep din nou tropăiturile și răcnetele; apoi câteva explozii; apoi un val de fum, pare că un incendiu colosal a izbucnit dintr-o dată; fum și flăcări prin deschizătură, PARASCHIV își retrage capul, îngrozit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ȘEFUL GĂRII (Descompus, râde înnebunit.): Am știut, ha, ha... Am știut... HAMALUL: Opriți-l, domnule, opriți-l! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Luați-mă de aici... Vreau să merg cu voi... IOANA (Plângând.): Faceți ceva! (Către ȘEFUL GĂRII.): Porcule! HAMALUL (Cu vocea tremurândă.): Acum! Acum! (Trenul fantastic a trecut; sunetele se sting; ritmul roților se îndepărtează, dispare; lumină slabă în scenă, o lumină albastră de undeva dinspre pata albastră; personajele au rămas înlemnite în pozițiile agoniei lor; ȘEFUL GĂRII a rămas în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
toți cei cincizeci și doi de oficiali și oficiale se umplu de o dulce, aromitoare bonomie. Aaaah! Ce bine-i să te simți în șa chiar și atunci când ai descălecat! Un ins veșted, destul de înalt, cu cearcăne pronunțate și gura tremurândă fiindcă mereu ori își murmură ceva ori își fredonează o frântură de cântecel, tocmai iese de la Observatorul Amiral Urseanu. În seara asta cu ceață poate să plece liniștit acasă, n-are cum să vină nimeni să încerce să privească luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ușii de la intrare. — Ralph? a zis ea. Și holul clădirii era în întuneric. Lumina din plafon nu s-a aprins când am apăsat pe comutator. Am aprins un chibrit, am văzut că toate cutiile de scrisori fuseseră devastate. În lumina tremurândă a chibritului și în tot interiorul acela inform, ușile îndoite și căscate ale cutiilor de scrisori ar fi putut fi ușile celulelor unei închisori de undeva dintr-un oraș în flăcări. Chibritul meu a atras un polițist. Era tânăr și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
se zbătea în vintrele nepovestitei, țipătul paserii ascunse urcând până în răcoarea buzelor întredeschise, lucii de o rouă atunci venită din pajiștile necălcate de altă urmă decât trecerea razei de lună în dusul ei spre moartea din zori, urcau spre nările tremurânde, ca și cum valuri de miresme veneau din aceleași nevăzute depărtări ale neatinsului, îi împurpurau obrajii și lăsau ochilor lumina aceea de sfârșeală când minunile văzute se pierd în vălătucii năzăririlor, când privești toropit ceea ce niciodată nu vei mai veda, când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
încenunche și să sărute sfios soreanca, să-i șoptească dorul de-l pustiise până atunci, să atingă cu buzele lui mistuite de arșiți răcoreala mămoasei deschideri a străpătrunderilor pustiitoare, să asculte cum, furnicate de sfâșierea pormbei din străfund, fierbinți și tremurânde ca frunzele plopului când îi cântă spânzuratului, buzele deschizătoarei gem cu țipătul celei din adânc de trup, râd cu urletul ei, zvâcnesc din prăbușirea ei, înfloresc din paloarea ei de porumboaică învinsă și cheamă aceeași moarte care încă stăruie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Dacă ar fi fost un parfum, ar fi fost descris ca având accente inițiale bogate, dulci și accente secundare de mlaștină. Pentru prima dată înțelegeam semnificația deplină a cuvântului „miasmă“. — E ceva acolo jos! zise ea, cu vocea pierdută și tremurândă. — Te cred și io că e! Noroc că ești întreagă, zise Bez. I-ai văzut? — Ce? Nu, nu șobolani... Tremura. Lurch se aplecă s-o ajute, dar ea se feri de mâna lui. — E mult mai mare de atât... Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe mai departe și nu va îngădui nimănui să vină să-i tulbure pacea; nici vreo indiancă, nici vreo albă, nici vreo negresă nu-l va tulbura doar din pricina unor sâni țepeni, a unor șolduri înguste și a unei guri tremurânde. Nu mai voia alte Lola în viața lui, nici alte Clarence, nici alte Etukos... Prefera să-și ducă mai departe singurătatea, pentru că doar în această singurătate înceta să mai lupte cu sine însuși. Piá a venit să-l ia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
tuturor avatariilor anterioare, în timp ce umbra cade în condiția inferioară de ființă întrupată: Dan întoarse foile, șopti și umbra deveni om. „Omul sămăna cu el și se uita spărios și uitit la Dan, fixându-l ca pe o umbră, cu buzele tremurânde și cu pași șovăitori. Dan era o umbră luminoasă”. În această formă eterică, personajul urcă spre lună și descoperă puterea gândului, iar umbrei îi lasă misiunea de a consemna toate întâmplările pământești. Valoarea acetor mituri este prezentă si în sfera
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
el încercând să îmbuneze bestia. Câinele l-a privit cu ochii lui mici și răi și a mârâit din nou, de data asta mai gros și mai sonor decât prima oară. —Ce câine minunat, i-a comunicat Hugo cu voce tremurândă tocmai când clopoțelul de la intrare a început să sune. Grăbindu-se pe hol, Hugo și-a trecut o mână peste fruntea care-i era acoperită de transpirație. A deschis ușa și le-a zâmbit crispat celor două persoane - un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu care voise să-l șteargă pe Theo în mână, nu știa ce să facă. Apoi, a intrat dintr-odată în acțiune: l-a luat pe Theo sub braț și a fugit pe scări în jos, către telefon. Cu mâna tremurândă, a sunat la cabinetul medical. Vocea înregistrată a recepționerei l-a anunțat, pe un ton cald, cu accent vestic, că la ora aceea centrul de sănătate era închis. I se recomanda să sune la linia directă a NHS-ului. Tulburat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fi decât Cerească...! ... Dar mai cu seamă, Doamne, cu ce aș putea asemui clipa aceea a mea, când mă rugam lângă Vasilica, care se stingea ca o lumănare, în acea cămăruță cu nr. 4 de la Butea... Cu martori doar lumânările tremurânde, și o rugam să mă ierte, și am plâns... Și ai venit Tu, Doamne, o clipă de miai poruncit, o clipă, doar o clipă fără seamăn, o clipă atât de plină, că încăpeau în ea și tot trecutul meu și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Iorgu continuă să mediteze... Afară se aude numai mugetul vântului dezlănțuit bezmetic, izbind în pereți și-n ferestrele oarbe, ca niște aripi grele de păsări de pradă. În casă era întuneric... Doar, candela de sub icoană răspândea rotocoale de lumină roșie, tremurânde, pe pereți. După atâta suferință, Iorgu vindecat într-un fel de întâiul delir... putea gândi un pic mai limpede. În vorbe și în gesturi i se putea citi o mai bună stăpânire de sine, iar în ochi îi mocneau judecăți
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
aleile cimitirului fluturând leneș, într-un cântec abia șoptit, neauzit... In cimitir vântul mângâia ierburile și frunzele copacilor înalți, care cu foșnetul lor cânta în șoaptă povestea celor adormiți de aici. Păsări care zboară și cântă prin copaci, flori firave tremurânde la adierea vântului, fluturi mângâindu-le... gâze căutându-și neobosite floarea favorită... Viața pulsează aici, cu zgomot măsurat, ținând tovărășie celor morți. Acolo, sub piatră... acolo își doarme somnul veșniciei și Vasilica... In genunchi, cu mâinile pe mormânt, Iorgu se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
biroului unde lucra ea. -Încerc să termin listele de recensământ pe care mi leați lăsat de dimineață pe birou. -Lasă-le, nu sunt așa de urgente. Astăzi îți dau voie să pleci mai devreme acasă, îi spuse primarul cu o voce tremurândă, încă sub influența emoțiilor de când aflase despre decesul lui George, apoi intră în biroul lui fără să mai schimbe vreo vorbă cu ea, cum făcea de obicei. Frusina îl simți că este tulburat după felul cum i-a vorbit și
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
aici. Se ridică și se duse în camera unde se afla sicriul. Nici nu observă câte persoane se aflau în cameră. L-a sărutat pe frunte și pe obraji și începu să-l mângâie pe frunte și păr. Cu vocea tremurândă și gâtuită de durere începu să-i șoptească: - Iubirea mea, ce-o să mă fac eu fără tine, fără dragostea ta? Tu îmi dădeai putere de a trăi, de a merge mai departe! Și lacrimile începură să-i curgă șiroaie. Îi
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
deja de câțiva ani, am fost diagnosticat cu sindrom obsesiv-com- pulsiv și manie. Dumnezeu a decis să continui chinul tatălui meu pe pământ. Își scoase un pachet de țigări Dunhill din care smulse o țigară și o aprinse cu mâna tremurândă. — DĂ-i naibii cu hotelul lor Împuțit ! oricum vor mult prea mulți bani față de cât face. Fumă cu sete jumătate de țigară, ținând ochii Închiși. BĂrbia și buza de jos Îi tremurau, era pe punctul de a izbucni În plâns
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
murise deja de câțiva ani, am fost diagnosticat cu sindrom obsesiv-compulsiv și manie. Dumnezeu a decis să continui chinul tatălui meu pe pământ. Își scoase un pachet de țigări Dunhill din care smulse o țigară și o aprinse cu mâna tremurândă. — Dă-i naibii cu hotelul lor împuțit ! oricum vor mult prea mulți bani față de cât face. Fumă cu sete jumătate de țigară, ținând ochii închiși. Bărbia și buza de jos îi tremurau, era pe punctul de a izbucni în plâns
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
venea pentru asta nici cu o crenguță. Un pai dacă adusese. Nici măcar paiul nu exista În seara aceea În patul celor trei, pentru că nici cuib nu era, o vizuină, ar fi zis Antonia; de iubire nici vorbă; trei trupuri așteptau, tremurînde, plăcerea. Aproape că s-au repezit, după ce ezitaseră, unul spre altul, fără alegere, nu mai vedeau bine, aproape totul era atingere. Orice reținere se spulberase; Thomas a simțit pe unul din brațe o mușcătură; și-a Înfipt și el dinții
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]