2,886 matches
-
volumul Arhipelag dezvăluie aceeași conștiință neliniștită și gravă, iar postura contestatară își asociază acum elemente fantastice în elaborarea unei genealogii clamată ca o provocare: „Tatăl meu era un lunatic:/ noaptea ieșea din baltă și s-agăța de cer,/ zvârlea cu trestii în broaște și, sălbatic,/ Se avânta spre Lună, fluturând un hanger” sau „Eu sunt poetul Ben Corlaciu,/ care-am crescut prin mlaștini clocite,/ Cer am avut un fund de apă/ răscolit de trestii prea învechite”. Deși plasat în același registru
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
și s-agăța de cer,/ zvârlea cu trestii în broaște și, sălbatic,/ Se avânta spre Lună, fluturând un hanger” sau „Eu sunt poetul Ben Corlaciu,/ care-am crescut prin mlaștini clocite,/ Cer am avut un fund de apă/ răscolit de trestii prea învechite”. Deși plasat în același registru, Manifest liric aduce o cristalizare a eului poetic în zona subiectivismului dramatic, anticipând lirismul meditativ ce marchează ciclul Postumele (1945-1967) din volumul Poezii (1969). Renunțând la ironie și la spectaculosul afișat cu ostentație
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
crimă din Carpathia, ilustrează încă o dată ideea că Parisul folosește în primul rând literaturii. SCRIERI: Mălina și cei trei ursuleți, București, 1951; Povestea scânteii, București, 1951; Strada teilor, București, 1952; La noi în gospodărie, București, 1954; Primăvara noastră, București, 1954; Trestiile de aur, București, 1955; Ucenicii vrăjitori, București, 1956; Povești de-o șchioapă, București, 1958; Bună dimineața lume, București, 1959; Teatru de păpuși, București, 1959; Băiețelul din Țara Ghețurilor. Teatru pentru copii, București, 1961; Poezii pentru toate orele, București, 1963; Livada
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
pe o încorporare în universul permanențelor și iubirii. Sabina îi va zâmbi, suprafiresc, din icoana Maicii Domnului. Lina, roman prolix, lăsând să precumpănească cronica existențelor umile, cu întâmplări mai direct legate de biografia lui A., are în centru, prin Ion Trestie, crescut pe „mâini vitrege”, ajuns laborant la o fabrică de zahăr, și prin Lina, frumusețea ivită din mocirlă, tot problema sufletului și a „mântuirii care domină nenorocul”. Transsubstanțierea, înălțarea din straturile obscure ale alcătuirii omenești la treapta inalterabilă a Spiritului
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
zahăr, și prin Lina, frumusețea ivită din mocirlă, tot problema sufletului și a „mântuirii care domină nenorocul”. Transsubstanțierea, înălțarea din straturile obscure ale alcătuirii omenești la treapta inalterabilă a Spiritului, este figura care organizează destinul personajelor. Aventura simbolică a lui Trestie se luminează de sensul unui efort general: cel al materiei țintind a se însufleți și a participa la Idee. Proces figurat în planul realist al cărții (apt însă și de o lectură alegorică) de sinteza cristalului pur, incoruptibil, din masa
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
nostru un șir de valuri leneșe. Barca noastră începea să se legene, frecându-se de marginea neagră a șalupei. Tot cimitirul acela pe jumătate scufundat se însuflețea. Se auzea scârțâitul unui cablu, clipocitul sonor al apei sub un ponton, fâșâitul trestiilor. - E grozav bastingajul ăsta! am exclamat eu, folosind cuvântul acela, căruia nu-i cunoșteam decât vag apartenența maritimă. Pașka mi-a aruncat o privire cam încurcată, a vrut să vorbească, apoi s-a răzgândit. M-am ridicat, grăbit să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un debarcader. L-am urmat în salturi moi, ca o marionetă de cârpă. Ajuns pe mal, s-a așezat, și-a scos pantofii și, suflecându-și pantalonii până la genunchi, a intrat în apă, dând la o parte tulpinile lungi ale trestiilor. A împins mătasea broaștei și s-a spălat pe față îndelung, scoțând gemete de plăcere, care puteau fi luate, de departe, drept strigăte de disperare. Era o zi mare în viața ei. În seara aceea de iunie, pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai părea ostilă „francității” ei. Emoționat, îmi spuneam că bărbatul înalt, beat, cu privirea amară, acel Gavrilici, nu ar fi îndrăznit să vorbească cu nimeni despre sentimentele lui. I s-ar fi râs în nas: Stalingrad, războiul și, dintr-o dată, trestiile, plevuștile acelea! Nimeni din curte nu s-ar fi obosit măcar să-l asculte - ce poate evoca interesant un bețiv? El vorbise cu Charlotte. Cu încredere, cu certitudinea că va fi înțeles. Franțuzoaica îi era mai apropiată în clipa aceea decât
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu un fel de veșnicie. Resimțeam o siguranță amețitoare: într-un mod misterios, ele făceau imposibilă moartea Charlottei. Ghiceam că întâlnirea din izba neagră cu tânăra femeie de lângă fereastra acoperită de promoroacă - icoana de gheață! - și chiar povestea lui Gavrilici, trestiile acelea, plevuștile, într-o seară de război, da, chiar și cele două licăriri de lumină contribuiau la imposibilitatea morții ei. Și cel mai minunat era că nu trebuia nicidecum să demonstrez asta, să explic, să conchid. O priveam pe Charlotte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cotropite); Sarmisegetuza = capitală a Daciei, se află În județul Hunedoara de astăzi și se păstrează urmele ei. MIRCEA CEL MARE ȘI SOLII de Dimitrie Bolintineanu Într-o sală-ntinsă printre căpitani, Stă pe tronu-i Mircea Încărcat de ani. Astfel printre trestii tinere-nverzite Un stejar Întinde brațe vestejite, Astfel dupe dealuri verzi și numai flori, Stă bătrânul munte, albit de ninsori. Curtea este plină, țara În mișcare: Soli trimiși de Poartă vin la adunare. Toți stau jos, mic, mare, tânăr și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ca un han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
negre pe cer le zugrăvește, Muchi negre, urieșe, ca puii [de] balaur Păzind în taina serii comoara lor de aur, Căci luna de jeratec prin ele când răsare Comoară care arde vederilor se pare, Iar lebedele albe pornind din negre trestii Apar dormind ușoare pe faț-apei acestei; Cu aripele-ntins-ele o-mping, o taie În cercuri cari tremur și-n brazde lungi, bălaie, Iar purpura se mișcă de-al undelor cutreier, În iarba cea înaltă suspină trist un greier Și vânătă e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
motiv mitic universal. Este vorba de abandonarea pruncului pe apă (28) : Moise pe Nil, într-un coș de papură etanșat cu rășină și smoală (Moshe - ebr. mosheh = „scos din apă”) (Exodul, II, 3) ; Sargon pe Eufrat, într- un coș de trestie ceruit (Sargon este întemeietorul legendar al marelui imperiu akkadian de la sfârșitul mileniului III î.e.n.) ; Romulus și Remus, într-o albie de lemn, pe apele revărsate ale Tibrului (imagine a potopului) ; Perseu, pe valurile mării, într-o ladă de lemn ; fondatorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
putea ca Odobescu să se fi înșelat. În afară de „lulelele prehistorice de lut negru” prezentate de Bolliac, sunt și unele atestări documentare. Plinius cel Bătrân, de pildă, descria folosirea unui soi de pipă la care țeava subțire era meșterită dintr-o trestie [lat. arundô] : „Se spune că fumul obținut din planta uscată [= podbeal, Tussilago farfara], arsă împreună cu rădăcina sa, dacă se inspiră printr-o trestie, lecuiește tusea cronică” (Naturalis historia, XXVI, 16). „Trebuie să recunoaștem - a conchis Odobescu - că toate popoarele Sciției
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bătrân, de pildă, descria folosirea unui soi de pipă la care țeava subțire era meșterită dintr-o trestie [lat. arundô] : „Se spune că fumul obținut din planta uscată [= podbeal, Tussilago farfara], arsă împreună cu rădăcina sa, dacă se inspiră printr-o trestie, lecuiește tusea cronică” (Naturalis historia, XXVI, 16). „Trebuie să recunoaștem - a conchis Odobescu - că toate popoarele Sciției au practicat fumigațiuni de diferite specii, cu scopul, unele de a se înveseli după masă, spre a cânta și a juca ; altele, spre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tutunul de fumat” (Nouvelles observations sur la Valachie, 1821) (227, p. 25). În fine, vornicul Iordache Golescu a descris prin 1832, în Condica limbii rumânești, tubul ciubucului („Zevanea : Cuvânt turcesc ce însemnează lemnul cel găurit pân mijloc, întocmai ca o trestie, care cu un cap se bagă în ciubuc, iar la cellalt să pune imumeaoa, prin care trage fumul tutunului din ciubuc”) și muștiucul : „Imamea : Adică osul sau piatra lucrată ca sfârcul țâței, ca țâța vacii, ca un nastur ce să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de lacrime, cum zic poeții, și-a ales o cracă de arbor într-una din aleile Șoselei și, punîndu-și ștreangul de gât, a încercat să zică: Adio, lume!... El începuse deja să se legene cu melancolie în aer "ca o trestie bătută de vînt" cum se exprima un procuror cu idei poetice într-un raport devenit celebru printre camarazii săi, când mâna generoasă a unui grădinar veni să taie firul fatal care-l ținea suspendat deasupra eternităței și-l readuse la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
spune adesea. O pană cîntărește destul. Nu cade din cer. Trebuie căutată și costă. Pentru ea ucizi un animal, smulgi o creangă sau prelucrezi metalul. Pana are o istorie individuală și una generală, ca și civilizațiile și materia: pana de trestie, pana de gîscă, penița, stiloul, pixul. O istorie ciudată, disprețuită, dar serioasă. Cuvintele ne întind capcane. Homo faber are instrumente. Homo cogitans nu le are, sau le are cu titlu metaforic. Ceea ce numim "utilaj mental" (Lucien Febvre) sau "echipament intelectual
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nici piatră, doar argilă. De acolo provin aceste turte din argilă arsă păstrate, cu marginile rotunjite, pe care la Ur și Uruk s-au săpat primele ideograme. S-a descoperit că Nilul curge în Egipt, că acolo există delta, mlaștinile, trestia și o plantă monocotiledonată cu tija groasă numită papirus. S-a descoperit că la Pergam și în împrejurimi există turme de oi, de capre și de gazele, și deci există piei de animale care vor folosi la fabricarea pergamentului. S-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au fost săpate semnele numărătorii. Unui suport dur și greoi îi corespunde un sistem de notare rigid: pictograma și piatra merg mînă-n mînă. Ideograma se naște odată cu argila, care poate înlocui dornul sau dalta cu pana (de lemn sau de trestie) tăiată oblic, de aici provenind și scrierea cuneiformă (în formă de colț, triunghi sau cui). Limba monosilabică și aglutinantă, sumeriana, este cuneiformă. Akkadiana este mai elaborată, la fel și hitita. Cînd suportul se schimbă, se schimbă și grafia. Papirusul permite
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
oblic, de aici provenind și scrierea cuneiformă (în formă de colț, triunghi sau cui). Limba monosilabică și aglutinantă, sumeriana, este cuneiformă. Akkadiana este mai elaborată, la fel și hitita. Cînd suportul se schimbă, se schimbă și grafia. Papirusul permite folosirea trestiei, mai suplă și mai subțire, după cum pergamentul va permite mai tîrziu folosirea penei de gîscă. Trecere crucială de la unghiular la rotunjimi, de la colțuros la curb. Scrierea silabică simplifică și ușurează sistemul de notare, aramaica, limba lui Hristos, cunoaște papirusul care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se poate consulta și transporta mai bine. Papirusul egiptean face posibilă o scriere cursivă și mai ușoară, aflată la baza "demoticii", o etapă în vulgarizarea misterelor sacre ale scrierii hieroglifice. Alfabetul nostru, deci democrația noastră, stă într-o bucată de trestie, și Rațiunea noastră grafică este, dincolo de toate, un cadou al lumii vegetale făcut speciei umane. În Egipt, valoarea simbolică a unui text era dată de raritatea suportului său. Pielea, mai costisitoare decît papirusul, la rîndul lui mai costisitor decît piatra
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mediteraneeană: cereale, soia, susan și produse derivate; orez și produse din orez; legume uscate (fasole, linte etc.); sucuri și concentrate de fructe; fructe și legume proaspete; cafea, ceai, cacao - brut și semiprocesat; plante medicinale și aromatice, uleiuri eterice; zahăr de trestie și derivate; uleiuri culinare și grăsimi (palmier, soia, nucă de cocos, susan și măsline). Franța acoperă cerințele de carne și lactate biologice din producția domestică, dar importă peste 60% din cererea de aditivi proteici și hrană concentrată pentru animale. Prevederi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
A te împrieteni cu propria-ți persoană. La sfârșitul banchetului, Eusebiu oferă fiecăruia câte un cadou. Plăcerea de a oferi, plăcerea de a da, plăcerea de a primi. Patru cărți, două ceasuri, o lampă și un penar cu condeie de trestie de Memphis, iată pachetele. Bineînțeles, toți își manifestă bucuria la ideea de a primi un dar. însă Erasmus, răutăcios, ironic, profită de acest dar pentru a induce și a solicita un contra-dar creștin: el dorește să dezvolte la Timotei înțelepciunea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]