1,786 matches
-
stema, de dimensiuni mai mari, era plasată la mijloc, peste galben și roșu. Drapelele de luptă ale republicii au fost confecționate „cu câteva săptămâni înainte de 6 decembrie [1917], când s-a făcut parada ostașilor moldoveni din Basarabia”. Acestea erau tot tricolore, având scris pe o parte, cu fir argintiu, regimentul, iar pe cealaltă, pe toată întinderea steagului, literele „R M”. În Transilvania, multe drapele românești au fost confecționate în perspectiva Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Drapelele românilor din Transilvania reprezentau
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
având scris pe o parte, cu fir argintiu, regimentul, iar pe cealaltă, pe toată întinderea steagului, literele „R M”. În Transilvania, multe drapele românești au fost confecționate în perspectiva Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Drapelele românilor din Transilvania reprezentau tricolorul albastru-roșu-galben dispus orizontal. Imaginile surprinse atunci pe sticlă de către fotograful Samoilă Mârza arată o mulțime de oameni, deasupra cărora fâlfâie numeroase astfel de drapele, unele având înscrisă pe pânză și o deviză. Muzeul Național de Istorie din București deține trei
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
fâlfâie numeroase astfel de drapele, unele având înscrisă pe pânză și o deviză. Muzeul Național de Istorie din București deține trei drapele ale participanților la adunare și stema unui al patrulea, care a aparținut gărzii naționale din Alba Iulia. Primul tricolor are dimensiunea de 235 × 100 cm, iar fâșiile sale se termină fiecare la partea flotantă printr-un unghi cu vârful în afară. Hampa sa este din lemn vopsit în negru. Al doilea tricolor, cu dimensiunea de 130 × 75 cm, mai
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
aparținut gărzii naționale din Alba Iulia. Primul tricolor are dimensiunea de 235 × 100 cm, iar fâșiile sale se termină fiecare la partea flotantă printr-un unghi cu vârful în afară. Hampa sa este din lemn vopsit în negru. Al doilea tricolor, cu dimensiunea de 130 × 75 cm, mai păstrează doar fâșiile galben și roșu, ambele terminate în unghi cu vârful în exterior. Al treilea drapel este confecționat din lână și are dimensiunea de 190 × 120 cm. Fâșiile de culoare se termină
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
confecționat din lână și are dimensiunea de 190 × 120 cm. Fâșiile de culoare se termină fiecare printr-un unghi ascuțit cu vârful în afară, de care este cusut câte un ciucure în culoarea respectivă. Hampa are drept cravată o panglică tricoloră având la fiecare capăt câte un ciucure. În zilele noastre, Românii de peste granițele României sau Republicii Moldova folosesc, în general, drapelele și stemele unuia din aceste state, cu excepția Românilor din Serbia și a Aromânilor din Grecia : primii au adoptat ca stemă
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
a Aromânilor din Grecia : primii au adoptat ca stemă o acvilă bicefală, ceilalți un drapel alb întretăiat de opt linii drepte albastre, și de un cerc albastru în centru. După înfăptuirea României Mari, drapelul oficial va rămâne în continuare cel tricolor, cu fâșiile dispuse vertical și fără stemă în centru. La 24 aprilie 1922 au fost adoptate noi modele ale pavilioanelor regale. Pavilionul regelui consta dintr-un drapel pătrat de culoare roșie-vișinie, bordat cu o fâșie galbenă cu colți albaștri. Aceștia
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
țară. Acesta se asemăna cu pavilionul reginei, însă nu avea bordură. Albumele vexilologice contemporane (spre exemplu „Flaggenbuch”, ediția 1939) prezintă mai multe steaguri și pavilioane ale autorităților românești din perioada interbelică. Astfel, drapelul ministrului de război consta dintr-un pătrat tricolor pe albastrul căruia se găsea litera „M” de culoare albă. Ceilalți miniștri aveau un drapel asemănător, dar fără litera „M”. Geacul navelor românești era un pătrat galben bordat cu roșu, în centrul căruia se găsea stema României Mari. Pavilionul căpitanilor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
oarecum, diferit față de celelalte. Flamura sa era albă, în proporție de 4:5, cu partea flotantă terminată în unghi ascuțit înspre interior. În canton se afla tricolorul țării, de formă pătrată, în centrul căruia era plasată o coroană regală. De tricolor atârna un șnur albastru care prindea un corn poștal de aur. Drapelele militare erau tricolore și aveau pictată în centru stema României Mari. În colțuri se găseau monogramele aurite ale regilor Ferdinand I, Carol al II-lea (2 modele) sau
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
flotantă terminată în unghi ascuțit înspre interior. În canton se afla tricolorul țării, de formă pătrată, în centrul căruia era plasată o coroană regală. De tricolor atârna un șnur albastru care prindea un corn poștal de aur. Drapelele militare erau tricolore și aveau pictată în centru stema României Mari. În colțuri se găseau monogramele aurite ale regilor Ferdinand I, Carol al II-lea (2 modele) sau Mihai I (2 modele), încoronate și înconjurate cu o coroană de frunze de stejar din
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
fâșia albastră doar o stea. Pavilionul comandorilor și căpitan-comandorilor de nave prezenta o fâșie roșie mai lungă, terminată în unghi ascuțit cu vârful în interior. Astfel, proporția însemnului ajungea la circa 11:13. Locotenent-comandorii navelor aveau drept marcă un triunghi tricolor de proporție 2:3. În preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, mărcile navelor militare au fost schimbate. Noile mărci aveau un design specific, culoarea galbenă având formă de cruce cu brațe lărgite. Următoarele modele sunt indicate în albumul „Flaggenbuch”, ediția
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
schimbate. Noile mărci aveau un design specific, culoarea galbenă având formă de cruce cu brațe lărgite. Următoarele modele sunt indicate în albumul „Flaggenbuch”, ediția 1939: O dată cu instaurarea republicii, în România au fost interzise toate însemnele regatului, incluzând stemele și steagurile tricolore care le purtau. Pe 9 ianuarie 1948 a fost emis Decretul nr. 3 privind fixarea atribuțiunilor Prezidiumului Republicii Populare Române. Acesta prevedea, la articolul 7, ca noua stemă a republicii să fie „înfățișată prin: un tractor, un grup de trei
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
21). Pavilionul președintelui (inițial al Consiliului de Stat al) RSR și cel al primului ministru era reprezentat prin tricolorul românesc de formă pătrată, cu fimbriație și bordură roșie, peste care este aplicată stema RSR (înălțimea ei: 2/3 din înălțimea tricolorului). Pavilionul este tivit cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul ministrului forțelor armate ale RSR era reprezentat printr-o flamură albă cu proporția de 1:2. În primul sfert al acesteia se
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Regimentul 96 infanterie, care a forțat Tisa și a eliberat Budapesta, Regimentele 18 atilerie, 34 infanterie, Batalioanele 7 și 8 vânători de munte. Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (2000) indică drept drapel al președintelui României un tricolor de formă pătrată, cu fimbriație și bordură albastră. Este tivit pe toate laturile cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul primului ministru este similar celui prezidențial, cu deosebirile că bordura e de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
fost asemănător mărcilor navelor militare. După această dată a fost înlocuit cu unul care înfățișează drapelul românesc în poporție de 1:1 cu două ancore albe încrucișate în centrul fâșiei albastre. Pavilionul șefului Statului Major General este reprezentat de un tricolor românesc de formă pătrară având patru stele albe, una sub alta, în centrul fâșiei albastre. Flamura navelor este reprezentată printr-o bucată de pânză în formă de triunghi isoscel alungit, cu proporția de 1:10, pe care este imprimat tricolorul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept "Ziua drapelului național al României". În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești, prin care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național. De Ziua drapelului autoritățile publice și celelalte instituții ale statului sunt obligate prin lege să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei românești, precum și ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
cu adaptări la polenizarea entomofilă. Fructul este o capsulă valvicidă, uniloculară, cu numeroase semințe albuminate (au răspîndire mirmecoră). ; Viola odorata L. (toporași) are flori albastre și este frecventă din zona stepei pînă în etajul fagului, prin păduri și tufișuri. V. tricolor L. (trei-frați-pătați) este o specie anuală, corola avînd petale variat colorate: două petale superioare violete, două mijlocii galben-deschis și petala inferioară galbenă, dar prelungită cu un pinten. Crește prin pajiști, locuri pietroase, de la deal la munte. Florile au acțiune emolientă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
participat la crearea, în anul 1988, a Mișcării Democratice pentru Susținerea Restructurării (viitorul Front Popular din Moldova), fiind unul din cei mai activi membri ai acestei formațiuni. Lui îi aparține inițiativa de a familiariza opinia publică din Moldova cu istoria tricolorului românesc, propagînd intens, la mitingurile și adunările populare de la sfîrșitul anilor ᾽80 ai secolului trecut și printr-o serie de articole publicate în unele ziare de la Chișinău, ideea înlocuirii drapelului republicii sovietice moldovenești cu acest simbol național. În paralel, a
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
a înființat, alături de Alexandru C. Cuza, "Uniunea Națională Creștină", primul partid din Europa care a adoptat zvastica drept simbolul său oficial. Un an mai tarziu, cei doi au pus bazele "Ligii Apărării Naționale Creștine" și au păstrat zvastica neagră în mijlocul tricolorului românesc că însemn al noului partid. Paulescu a fost vicepreședintele Ligii și șeful filialei Ilfov, la a cărei inaugurare declară: „Pericolul evreiesc” este plasat de Paulescu în registrul sexualității interetnice : Influența lui Paulescu asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorului "Legiunii
Nicolae Paulescu () [Corola-website/Science/297856_a_299185]
-
este un tricolor cu benzi verticale, albastru, galben și roșu, având un raport al proporțiilor de 1:2 între lățime și lungime. Drapelul de stat al Republicii Moldova este asemănător cu cele ale Andorrei și Ciadului, dar evident nu are nici o legătură cu acestea
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
a lungul timpului . Tricolorul a fluturat, conform unor descrieri de epocă, pentru prima oară, la 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic-Prahova). Astfel, arborarea de către francezul Al.Vaillant și slugerul Angelescu, însoțiți de țăranii și ciobanii din Comarnic, a tricolorului ca „drapel național al Principatelor Române . Basarabia, însă, pentru o perioadă de mai mult de 100 de ani (1812-1917), când teritoriul dintre Prut și Nistru se află sub dominație rusească, a fost privat de a avea drapel . În 1848, steagul
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
de mai mult de 100 de ani (1812-1917), când teritoriul dintre Prut și Nistru se află sub dominație rusească, a fost privat de a avea drapel . În 1848, steagul adoptat de către revoluționarii din principatele Moldova și Țara Românească a fost tricolorul albastru-galben-roșu orizontal (cu albastrul sus, galbenul la mijloc și roșul jos, conform semnificației: „Libertate (cerul albastru), Dreptate (ogoarele aurite), Frăție (sângele poporului”). În 26 aprilie 1848, studenții moldoveni și munteni din Paris salutau noul guvern revoluționar francez cu un steag
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
semn frățesc al moldovenilor și muntenilor” . Deviza scrisă pe flamuri era „DРЕПТАТЕ ФРЪЦІЕ” (Dreptate, Frăție) pe galben. Mișcarea de eliberare socială și națională a moldovenilor din stânga Prutului și Nistrului în agitatul și înnoitorul an 1917 a decurs sub flamura drapelului tricolor național. Din primăvara anului 1917 tricolorul (numit în documentele epocii: „steagul național”, „steagul românesc”, „drapelul Basarabiei”, „drapelul Republicii Moldovenești” etc.) a fost arborat în satele și orașele basarabene, precum și la Odesa, Kiev, Sevastopol, oriunde se aflau ostașii moldoveni . La 17-18
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
o depărtare de 1/5 a lungimii pînzei steagului, imaginea secerii și ciocanului de aur și deasupra lor o stea cu cinci colțuri de măsură mai mică. Totuși, după instaurarea puterii sovietice în Basarabia au fost încercări de arborare a tricolorului. În noaptea de 24 ianuarie 1941, când Basarabia era ocupată de către sovietici, un grup de elevi ai Liceului Pedagogic Vasile Lupu din Orhei a arborat tricolorul pe sediile NKVD-ului, ale „raikomului” și ale altor instituții statale. Zeci de elevi
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
condamnat pe Gheorghe Muruziuc la doi ani privațiune de libertate, regim general. A fost internat în lagărul din Sverdlovsk (fostul Ivdellag) și a și a stat termenul integral . O decizie importantă care a determinat, în fond, argumentarea ulterioară la revenirea Tricolorului și Stemei istorice a fost adoptarea, la 20 mai 1989, de către Frontul Popular din Moldova, a Rezoluției nr. 3 a Congresului I de constituire a FPM „Cu privire la însemnele naționale”. În ea se specifi ca clar: „Culorile naționale ale moldovenilor au
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
ianuarie 1990 au avut loc ședințele Comisiei Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, în cadrul cărora au fost ascultate comunicările celor trei grupuri de lucru în domeniul cercetării simbolicii. Participanții la discuție "„au împărtășit părerea unanimă a grupurilor de lucru că întoarcerea tricolorului, simbolicii lui într-o perioadă de renovare revoluționară a societății noastre vine din perpetuitatea conștiinței, spiritualității neamului nostru și acceptarea, recunoașterea lui nu ar fi decât un act de echitate istorică...”" . La 28 februarie 1990 s-a prezentat un raport
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]