1,001 matches
-
care reflexivitatea, frământarea, neliniștea metafizică devin dominante. Este critic cu el însuși, căutând perfecțiunea. În subcapitolul “Cabana iubirii“ poetul aduce ofrandă pasiunii arzătoare, prin vers. Mugurel Pușcaș scrie dintr-un plin sufletesc ce se revarsă cu generozitate într-un roșu tril, ,,mereu pribeag, drumeț spre alte zori”, adumbrind cu nonșalanță, uimire, plăcere și dor popasul inimilor noastre, aducând un omagiu etern și nedisimulat femeii, iubirii ca cea mai înaltă și minunată trăire umană, pătrunzând cu alese cuvinte în intimitatea cititorului, răscolindu
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
la Universitatea „Ovidius” - Constanța, Facultatea de Istorie și Știinte Politice, specializarea - Relații Internaționale și Studii Europene, care a cântat „Prin ochii tăi pot visa" - aparținând compozitorului Cristian Faur, text - Dana Dorin (fiind posesoarea unei voci cultivate de soprană lirică, cu triluri minunate de privighetoare); Alina Dragomir - Premiul I (instructor la Școala de Artă Populară, Constanța) cu piesa „Nu-mi ucide sufletul” care aparține maestrului Jolth Kerestely, text Roxana Popescu; Andreea Petricean Francisca - Premiul II, a excelat în acute de mare virtuozitate
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
casta lombardă a graurilor ... ” Cel de-al patrulea element al cosmogoniei tradiționale - focul - este prezent cu toate valențele lui purificatoare, mistuitoare, izbăvitoare, ucigătoare: „De dragul tău las flacăra să ardă părul însângerat al nopții de sabat, neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri focul furat ... ” Atitudinea armonizării visului cu fapta reală este asimilată în versuri ce amplifică dramatismul trăirii: „Așa visez să fiu corsar și plaur, așa-mi doresc să ard sub vreasc de foc, fildeșul nopții, mântuie-l, femeie, veșmântul tău de
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
a rămâne prizonieri peste hotare. “Eu merg spre nord, așa mi-arată harta, / Tu zăbovești cam mult pentru plecare, / Câmpia pasului în doi e arta / De-a fi rămas captivi peste hotare.” Poeta își dorește să fie acompaniată de un trilul deosebit, fără de care mărturisește că ar fi o călătorie străină în care s-ar simți alături de cel drag precum doi orbi care au rămas fără de nimic, doar cu îndoieli și iluzii deșarte. “ Să iei cu tine trilul din pădure, / Căci
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
acompaniată de un trilul deosebit, fără de care mărturisește că ar fi o călătorie străină în care s-ar simți alături de cel drag precum doi orbi care au rămas fără de nimic, doar cu îndoieli și iluzii deșarte. “ Să iei cu tine trilul din pădure, / Căci fără el suntem doi orbi sărmani / Care se tem de valurile sure / Prin care trec adesea artizani.” Dorul său atinge profunzimi nemărginite și, chiar dacă pe cerul său scrie dragostea adâncă, poeta a deslușit taina călătoriei: acest dor
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
zvânt mi-a cântat aseară despre primăvară și acum grădină-nmiresmată sînt. Cine te trimise ca să-mi scurmi în vise să-mi aduci aminte că de fapt sunt cânt, pasăre măiastră, pasăre albastră care porți în àripi cerul tot răsfrânt? Trilurile tale diamanticale mi-au pătruns în suflet și-n orice cuvânt și-ale tale-arìpe fâlfâind în clipe sunt când adiere și când aspru vânt. Pasărea se-ascunse-n mine și-mi răspunse și de-atunci în mine totul e avânt !!! Anatol Covali
PASĂREA ACEASTA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378779_a_380108]
-
zborul nu se frânge. SCRISOARE La tine ale mele doruri zboară, Aștern în rânduri un mănunchi de vise Ce tremură în veșnicii nescrise, Liman de foc în bucle mă-nconjoară. Îți amintești când noaptea ne-nvelise Cu mantia-i în triluri de vioară Iar ochii tăi sclipeau a primăvară Și-n jar de stele cerul se topise? Te-am așteptat mereu stingher în lume, Sunt multe gânduri care nu s-au spus, Doar dragostei i-am dat atunci un nume Să
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
neaoș-gospodărește de meserie. Băgase bani serioși în pictură, în sculptură de mici dimensiuni. Îl vizitez (fusese dorința lui, dar și plăcerea de a-i revedea minunile de pe pereți), îi urmez așadar invitația și sun la ușă (celebra lui sonerie cu tril de mierlă). Stupoare! Nici urmă de lucrări. Le vînduse pe toate. Cu cît mai dai pînza? mă iscodește într-un tîrziu, gratuit-amuzat, așa cum o făcea cît îl ținuse patima. Vivat! zic și nu-mi pot dezlipi ochii de pe dezolanții pereți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căuta. 16 august De revenit, încă o clipă, la România diletantă, conceptul meu, pe cît de lejer ca badinerie publicistică, pe atît de dramatic în datele lui reale. Unul dintre cazurile notorii de vocație ce se respectă pe sine, dincolo de trilurile de sirenă ale tuturor tentațiilor, e al poetului Gellu Naum. Cîteva bune decenii cele ale răului comunist omul acesta, care gustase rafinat din meniul unei comuniuni de prim-rang european întru surrealism, s-a menținut cu demnitate în umbra a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rog, cinismul galanteriei mele de-atunci: ofeream cîte unei grațioase făpturi pînă și ritmate panegirice funerare... Ce vreau să spun. George Lesnea trăia în țara plină de umor, în care el însuși era de-un haz teribil: epigramele lui în triluri de soprană erau de-o spontaneitate delirantă la mesele noastre neîntrerupt hlizite. Dar... dar... O strofă, doar una, din îndoliatul poem din 1965: Stau întristați bărbați, femei/ Lumina peste frunți se frînge/ Cu lacrimi mari de ghiocei/ Pămîntul primăverii plînge
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai stăm liniștiți, / bem camfor / pentru orice eventualitate, / ne mustră conștiința / că n-am făcut pentru lume nimic.” SCRIERI: Să visăm, București, 1970; Imn la Cetatea Luminii, Timișoara, 1974; Odihna lacrimii, București, 1977; Lanul cu vedenii, Timișoara, 1978; Neguțătorii de triluri, București, 1979; Vanități, București, 1980; Azilul de cuvinte, București, 1983; Poeme, București, 1989; Repulsii, Drobeta-Turnu Severin, 1997; Trei basme pentru Măriuca, Drobeta-Turnu Severin, 1999; Lanul cu vedenii, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Ion Pop, Valeriu Armeanu, „Să visăm”, ST, 1970, 11
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
bibliografice: Ion Pop, Valeriu Armeanu, „Să visăm”, ST, 1970, 11; Ilie Constantin, Valeriu Armeanu, „Să visăm”, RL, 1970, 50; Șerban Cioculescu, Experiențe lirice, FLC, 1977, 37; Alex. Ștefănescu, Valeriu Armeanu, „Odihna lacrimii”, „Scânteia tineretului”, 1977, 8845; Virgil Mazilescu, „Neguțătorii de triluri”, RL, 1979, 52; Dan Alexandru Condeescu, Valeriu Armeanu. Planeta amintirii, LCF, 1980, 1; Constantin Crișan, Valeriu Armeanu, „Azilul de cuvinte”, RL, 1984, 10; Lucian Alexiu, Valeriu Armeanu, O, 1990, 30; Ulici, Lit. rom., I, 245-247; Maria Nițu, „Nu v-atingeți
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
în „Dumineca poporului”, „Universul literar”, „Zorile”, „Țara de Jos”, „Sinteza”, „Săptămâna literară”, „Mișcarea” ș.a. În ultimii ani, colaborează cu inimoase articole de informație și propagandă culturală la „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Gazeta învățătorului”. În „zumzet de cobză și în tril de fluier”, B. cântă în versurile sale, din toată inima, „frumusețea, visul și seninul”. Cu unele înnegurări trecătoare, lirica lui se scaldă, voios, în „lumină”, sugerând o mișcare ascendentă. Un simț muzical relevă, fără doar și poate, aceste stanțe de
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
În numele omeniei și tinereții, Împotriva războiului. În grădinița pătrată, ici-colo răsăriseră brândușele semănând cu ochii lui Boculei Vasile, și lumina soarelui le mângâia blând și cald, cum se mângâie totdeauna ochii oamenilor. Pe monument se așezase o pasăre și da triluri prelungi arătând nesecata bucurie de a trăi. Cu greu am reușit să mă smulg din fața cimitirului unde vor fi dormind poate prietenii mei. În timp ce ne găteam de plecare, s-a pornit un grup de copii, urmați de Învățătorul lor. S
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
o arătare lunară plutind peste lanuri de porumb / Când în lumina cenușie cârtițele își fac rugăciunea”. SCRIERI: Pentru a iubi, București, 1967; Așteptarea coralilor, București, 1970; Semnul de taină, Timișoara, 1972; Când dragostea e pasăre cântătoare, Timișoara, 1976; Într-un tril doi visători, Mihail și Thor, pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1986; Noaptea semințelor, îngr. și pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Anghel Dumbrăveanu, George Suru, O, 1962, 6; Cornel Ungureanu, „Pentru a iubi”, O, 1967, 7; Victor Ivanovici, „Pentru a
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
un felinar pleci noaptea după var,/ Să-ți torni în oasele, spre neguri punte./ Înaintașii tăi, pieriți în lupte,/ Te-ndeamnă să fii dârzul lor stegar./ Dar bătălia unde-i, iar și iar?/ Împresurarea, ah, pe dedesubt e.// Departe-i trilul susei ciocârlii,/ Chemată-n cer pe scara de mătasă.../ Te potrivești din cârji și dioptrii.// Și ca-ntr-o apă adâncă lunecoasă,/ Ca un copil te rătăcești în casă,/ Pleci în oglindă-ncet... și nu mai vii”. În ciuda diferențelor radicale
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
fizice la acest nivel. Pacienții vor fi instruiți să nu doarmă pe brațul cu fistulă, să nu poarte greutăți care să comprime fistula, să evite traumatismele directe ale acesteia. Ei trebuie să cunoască modalitatea de evaluare a funcționării fistulei (puls, tril, suflu), să recunoască infecția sau tromboza și să anunțe unitatea de hemodializă imediat ce remarcă anomalii. Tegumentul va fi spălat zilnic și înaintea ședinței de hemodializă cu săpun bactericid. Există indicii că tratamentul medicamentos cu dipiridamol are un efect superior celui
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nostru mijloc de transport de fiecare dată atunci când a trebuit să „legăm” Iașul de satul Trifești, locul pe care s-a focalizat interesul nostru de cercetare pentru o perioadă de timp. Astfel, acompaniate de zăngănitul pieselor componente ale mașinii, de triluri de muzică autohtonă cu influențe orientale lăsate cu bună știință să răzbată și dincolo de spațiul „înghesuit” din interiorul vehiculului, am străbătut de fiecare dată drumul șerpuitor către sat. Relieful larg vălurit, cu platouri joase, văi largi și dealuri cu culmi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
întâlnească. A plâns fata o săptămână într-una, nu mai putea broda de loc. La necazul ei s-au adunat veverițele, iepurii în jurul ei să-i alunge gândurile rele. Se cocoța ciocârlia pe copacul cel mai apropiat să-i cânte triluri de consolare, broasca făcea acrobații s-o înveselească, chiar și melcul îi apăru în cale iar fata spunea poezia despre melc, melc, codobelc și uita de supărarea ei. Broderia, căzută în iarbă, a rămas neterminată. Un pom era cusut, dar
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
avea să-și amintească de vremurile când fusese curtată prin clarinet. ― Tatăl tău nu cânta prea bine. Două-trei piese. Asta era tot. ― Ce vrei să spui? protesta Milton. Aveam un Întreg repertoriu. Și Începea să fluiere Begin the Beguine, făcând triluri care evocau vibrato-ul unui clarinet și apăsând aerul cu degetele. ― De ce nu-mi mai cânți serenade? Îl Întreba Tessie. Dar Milton se gândea la altceva. ― Ce s-a ales de clarinetul ăla vechi al meu? Și apoi Tessie: ― De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pentru a le schimba poziția, după care porneau din nou. Printre ei, se plimbau, cu mult mai multă viteză, siluete mai bine făcute decât corpurile încă plăpânde ale elevilor, ducând roabele încărcate. Era noapte, așa cum e noaptea în Ieșiron. Câteva triluri triste ale celor puține păsări care mai existau și care mai îndrăzneau să iasă din cuiburile lor se auzeau din când în când. Cerul era senin. Cel puțin, părea senin, întrucât avea acel albastru închis al nopții de demult, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
uit pe geam înainte de a părăsi ultimul etaj, dar acum era prea târziu. Eram deja la etajul doi și mă apucasem să cobor spre unu. Multă zarvă! Câteva râsete izbucneau ici, colo. Cineva spunea glume, poate. Nu se mai auzeau trilurile păsărilor. Mulți elevi care încă se perindau, aparent fără scop, dar și mai mulți care strigau pe nume pe alții, trimițându-i în diverse locuri. Mergând încet, nefiind băgat de nimeni în seamă, nu eram deranjat de gălăgie. Eram în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
a tineretului. Se îndreaptă într-acolo, hotărât să intre și să facă ordine, urmat îndeaproape de credinciosul Tigellin. Cu mâna pe clanță, se oprește și mai ascultă un pic zumzetul de voci dinăuntru. Un glas de fetiță țâșnește vesel precum trilul unei privighetori. Inima îi tresaltă de bucurie. Livilla lui cea frumoasă ca o zeiță și înțeleaptă asemeni unei femei mature, care reușește totuși să-și păstreze toată gingășia și sfiala anișorilor ei. Nouă la număr! Surâde nostalgic. Ce repede trece
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Dar unde-o fi vântul ori vrea să-și ascundă Sub mantia-i veche tristețe și dor Din șoapte-auzindu-mă vântul tresare Își flutură-n aer brațele lungi Iar păsări ce uită de cuib și visare Se scutură-n frunze cu triluri prelungi M-agăț cu privirea mirată-n senin Uitând de vremelnic și gânduri ce dor Pe suflet s-așterne un zâmbet sublim Și simt cum spre Tine mă-nalț iar în zbor
Amiaza by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83234_a_84559]
-
să adun în pumn, raze de soare, adiere de vânt și culoare, lacrimă din nor, tumult de furtună, plâns de arcuș sub zâmbet de lună. Miros de fân din țarină, geană de zori îmbrațișată de pomul înflorit asaltat de cocori, triluri de păsari, lacrimi de rouă curse în iarba cea nouă. Și mult, mult dor cântat de salcie verde, plângătoare, legănată ușor în adiere de vânt călător și aromă de floare. Mai vreau ceva oare?
A? vrea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83231_a_84556]