810 matches
-
de situația evreilor, dar el declara că „nu e trădător acela care spune adevărul; trădător e acela care-l ascunde!”; a fost acuzat de trădare pentru că a rămas la Paris, deși ceruse să vină În țară, Carp afirmând că „sunt trimes să serv interesele țării cât voi putea mai bine, iar nu să fiu un mincinos”; a fost acuzat că dorea să ridice puterile europene contra guvernului pentru a provoca o criză guvernamentală, urmărind căderea guvernului radical prin presiuni externe. Confruntările
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Științe Politice, apostol al liberului schimb. 6 Alfred Rambaud (1842-1903), istoric francez, autor, împreumă cu E. Lavisse, al unui tratat de istorie generală. 7 Louis Renault (1843-1918), jurisconsult francez. 8 "La motanul încălțat". 9 Sistem de tuburi, prin care se trimeteau cilindre împinse de aer comprimat, în care se puneau plicuri de un anume format și de culoare albastră. De la oficiile poștale, legate între ele prin aceste tuburi, mesagele erau distribuite de cicliști. 10 Oraș din Ardeni, locul înfrîngerii și al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
om. Oricât de mare zor ar fi avut pentru treabă, dacă-și găsea fiii cu cartea-n mână, nu-i deranja. O astfel de ocazie se arăta în timpul treieratului. Dacă, în timpul treieratului apăreau nori cu semne de ploaie, bunicul o trimetea să ne scoată pe toți din casă pentru a strânge ceea ce era treierat înainte de a începe ploaia. într un astfel de caz, bunica a venit în casă, acolo unde eu făceam pregătire pentru examenul de admitere, cu unchiul Constantin. Ne-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu dormea deloc, (locuiam departe de bisericăă, punea un ou roșu în cana cu apă, din care ne turna ca să ne spălăm pe față, ne „primenea”, ne îmbrăca fericită, cu ceea ce avea mai nou și mai curat, și așa ne trimetea la Sfânta înviere. Biata mămica, în timpul sărbătorilor și mai ales în noaptea de Anul Nou, ne povestea din pățaniile vieții ei și cu nostalgie, dar și făcând haz de necaz. Încerc să rezum o astfel de istorisire. Imediat după terminarea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ședință F.D.C. m-am regăsit cu colegul Răducanu (Tudoracheă A. Ion, cu care mă împrietenisem din timpul examenului de admitere. în anii 1936-1937 activitatea mănunchiului de frățiori sa diversificat. Adunam fier vechi și hârtie, duceam hrană la anumiți bătrâni bolnavi, trimeteam ziare legionare în anumite localități, la anumiți cetățeni fără ca aceștia să ne cunoască. După decembrie 1937 a început prigoana, și unii dintre colegi n-au mai participat la ședințele mănuchiului de prieteni ai F. D.C., încât în septembrie 1940 nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se dase „trimitere” la Seminarul din Chișineu. Studentul Tudor Vasilescu, fostul meu instructor F.D.C. de la seminarul din Buzău-acum student în Bucureștimi-a făcut legătură cu o unitate F.D.C. din București, cu care am lucrat până în iunie 1943. De la Seminarul Nifon Mitropolitul trimeteam îmbrăcăminte, lenjerie, și alimente deținuților legionari din închisoarea de la Pitești, unde se găsea condamnat de generalul Ion Antonescu și Ilie Țintă, elev al seminarului Nifon. El avea un frate mai mic rămas la seminar. Acesta avea drept de „vorbitor” cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să fugim” de la ore. Îmi amintesc cu multă plăcere că vinerea făceam post negru, iar pâinea și mâncarea la care renunțam o duceam la niște bătrâni săraci. În toamna anului 1937, în timpul campaniei electorale, cumpăram ziarul „Porunca vremii” și-l trimeteam, prin poștă, pe cheltuiala noastră, la muncitorii forestieri din munții Vrancei. În duminici și sărbători eram primii la rugăciune. . Pe timpul guvernării generalului Ion Antonescu, după „rebeliune” strângeam haine, lenjerie, îmbrăcăminte și mâncare, pe care le trimeteam la deținuții politici de la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Porunca vremii” și-l trimeteam, prin poștă, pe cheltuiala noastră, la muncitorii forestieri din munții Vrancei. În duminici și sărbători eram primii la rugăciune. . Pe timpul guvernării generalului Ion Antonescu, după „rebeliune” strângeam haine, lenjerie, îmbrăcăminte și mâncare, pe care le trimeteam la deținuții politici de la închisoarea din Pitești. Colegul Ilie Țintă, condamnat de generalul Ion Antonescu, își ispășea pedeapsa la Pitești. El avea un frate mai mic la seminarul „Nifon Mitropolitul” care avea voie să-și viziteze fratele. Prin acesta, trimeteam
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trimeteam la deținuții politici de la închisoarea din Pitești. Colegul Ilie Țintă, condamnat de generalul Ion Antonescu, își ispășea pedeapsa la Pitești. El avea un frate mai mic la seminarul „Nifon Mitropolitul” care avea voie să-și viziteze fratele. Prin acesta, trimeteam în fiecare lună o valiză cu haine, lengerie și mâncare. Am fost în situația de a spune părinților mei că am pierdut multe cămăși, izmene, pantaloni, flanele și ghete. Am fost în situația de a fugi noaptea din internat, după ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
poetul fiind agitat, sculând medicul de gardă pentru a cere un pahar de lapte și expiind apoi în somn: „Ieri, vineri (16/28 iunie) dimineața, el ceru să i se dea un pahar cu lapte și ceru să i se trimeată dr. Șuțu, căci vrea să vorbească cu el. Era în momente de luciditate; doctorul întrebându-l că cum se simte, Eminescu răspunde că are dureri în tot corpul, cari îi cășunează mult rău. Din nenorocire...aceste momente lucide n-au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ți-o aduc. — Și ceva gazete. Chiar pe toate dacă poți. Isprăvise de studiat ticurile bolnavilor, distracție groaznică fără îndoială. S-a uitat repede prin ziare. În vremea asta căutai în volum o scrisoare pe care copiii unui artist o trimet prietenului lor Jules de Goncourt, un cap de operă de gingășie. — Citește bucățica asta. O citi și-i plăcu cât nu pot spune. O reciti; o citi de-a treia oară. Nu, orice s-ar spune, rămân încredințat că Meșterul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
verbale publicate de către Cornelia Emilian în cealaltă carte a anului 1893, ediția „Diverse” de care am amintit. Hanrieta notează aceste sume cu grijă mare, dă chitanțe și intonează continuu aria mulțumirilor de felul acesta: „Domnul Pompiliu îmi scrie să vă trimet o chitanță de primirea banilor. Vă alăturez aici în scrisoare, mulțumindu-vă din adâncul inimei la toate Doamnele din Comitet pentru generoasa îngrijire ce-o aveți în nenorocirea ce se găsește iubitul meu frate...” (12 mai 1887), sau: „Nu găsesc
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de aici, cu condiția ca frate-meu să primească în fiecare lună câte o sută numai. Despre rest, adică de la D. Mille, D-ra Weitzeker, v-am scris că aveam cea mai mare trebuință de a plăti farmacia, de la care îmi trimetea răspuns că nu mă mai poate credita. Apoi avea nevoie de haine, încălțăminte etc...”. Banii Comitetului de la Iași sunt decontați până la ultimul bănuț de către contabil, iar aceste rapoarte sunt necesare. Scrisoarea este scrisă de Mihai Eminescu, vezi mai jos. 4
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că scrisoarea adresată lui personal a uitat-o acasă, făgăduindu-mi că îmi va arăta-o mai pe urmă. Cătră Mihai scrie relativ la tipărirea ediției a 3-a a poeziilor lui, cerându-i și ce a mai scris nou să trimeată la tipar. De scrisoarea doctorului însă nu pot să-ți spun nimic, până nu voi putea rămânea singură cu doctorul.”. Se înțelege, în cele din urmă, că Titu Maiorescu a trimis două scrisori în același plic: una către poet și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că scrisoarea adresată lui personal a uitat-o acasă, făgăduindu-mi că îmi va arăta-o mai pe urmă. Cătră Mihai scrie relativ la tipărirea ediției a 3-a a poeziilor lui, cerându-i și ce a mai scris nou să trimeată la tipar. De scrisoarea doctorului însă nu pot să-ți spun nimic, până nu voi putea rămânea singură cu doctorul.”, și, apoi, cea din 10 februarie 1888, cu explicații suplimentare: „D-nu Maiorescu scrie doctorului ce crede de boala lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să reiasă, chiar inconștient, ideile lor, în rândurile ce vor scrie. A doua zi a căutat să-mi explice tânărul Creangă atitudinea lui din ajun. El e junimist, mi-a spus, fiindcă are protector pe Petre Carp, care l-a trimes la Viena, ca spion, cu o sută de lei pe zi. E junimist în politică, nu însă și în literatură, din pricină că există o răceală pronunțată între tatăl său și d-nii Maiorescu și Iacob Negruzzi. În seara întrunirii, căpitanul primise o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească. Pe la patru spre ziuă, Virginia, fiica Veronicăi, vine speriată în odaia mea, mă trezește și-mi spune că mamei sale-i este foarte rău, rugându-mă să trimet pe cineva să cheme un doctor, căci trage de moarte. Într-adevăr, ducându-mă jos, în odaia unde sta Veronica, am găsit-o fără suflare, murise. Doctorul venind, a spus că moartea i-a provenit dintr o fulgerătoare congestie cerebrală
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să-mi dea înapoi scrisoarea, cu condiție să-i asigurăm alegerea. Aminteri, publică scrisoarea poimâine... Tipătescu: (în prada agitației) Lupta este desperată. Vrea să ne omoare, trebuie să-l omorâm!... Și nu mai vine Ghiță... Zoe: Pe Ghiță l-am trimes eu la Cațavencu, să-i cumpere scrisoarea cu orice preț. Tipătescu: Care va să zică Ghiță e acolo? Zoe: Desigur. (se aude zgomot.) Tipătescu: El trebuie să fie... (se răpede la ușa din fund, o deschide și se trage iute înapoi.) A! Ascunde
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ghiță în partea stângă despărțită, bate în ușa "Cabinetului Primarului". Zoe și Tipătescu îi deschis; Trahanache și Ghiță dispar înăuntru; ușa se închide la loc.) SCENA III Aceiași fără Trahanache și Pristanda Cațavencu: (cătră grupul lui) Ei, cum să-l trimeți în Cameră, nene, pe stimabilul? Nu zic, are ideile, opiniile lui și eu respect ideile, numai să fie sincere, și el e sincer, n-ai ce zice, respect la orice opiniune!... Dar să-ți vie stimabilul cu idei învechite, cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
știu, domnule, cine e ăla”... Și s-au lămurit că nu am participat la nimic... Dar, cum spun, toți am fost acuzați de spionaj... Și acolo la subsol, În Ministerul de Interne, s-a definitivat ancheta, după care m-au trimes la Jilava... La Jilava când ați ajuns? În toamna lui ’49. Am stat la Jilava o perioadă și după aceea am fost dus la Închisoarea Uranus. Nu mai există astăzi... Era cam pe unde se află astăzi Palatul Poporului... De la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Împușcat. Și chestia asta am văzut-o și la televizor, că o declarație despre asta dădea și altul, la „Memorialul Durerii”. Revenind la Pitești și la relațiile cu Țurcanu. Cu chestia cu spionajul s-a lămurit, că n-am fost trimes pentru spionaj În România... Eu nu eram o figură importantă pentru Țurcanu ca să-și piardă vremea cu mine, să mă bată, că n-avea ce să scoată de la mine. Erau ceilalți... Dar eu stam acolo și asistam... Fără să vreau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo au plecat spre Baia Sprie, la mine, la ateliere, În sfârșit, nu știu. Eu am rămas pe Canal și, Înainte de oprirea Canalului, când Încă toată lumea lucra pe Canal, brigăzile de studenți am fost luate de acolo și am fost trimese să facem o fabrică de cărămidă... Și În nouă luni de zile, acești 200 de oameni am făcut fabrica. Vă dați seama ce muncă infernală era. Și după aceea s-au oprit lucrările Canalului și am fost trimes să lucrez
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am fost trimese să facem o fabrică de cărămidă... Și În nouă luni de zile, acești 200 de oameni am făcut fabrica. Vă dați seama ce muncă infernală era. Și după aceea s-au oprit lucrările Canalului și am fost trimes să lucrez la niște clădiri care se construiau atunci, la niște cazărmi pentru grănicieri pe la Ovidiu, pe lângă Constanța, și am lucrat acolo o perioadă. S-au terminat și ălea și am fost la stadionul din Constanța. Peluzele erau făcute din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luat și eu contact cu alți oameni, cu alți deținuți de la alte infracțiuni. Și au fost și brăileni... Și, Înainte de a mă elibera, au fost câțiva brăileni care m-au rugat: „Domnule, te rog frumos, dacă ajungi acasă, să-mi trimeți”... Și-am Învățat pe dinafară adrese, nume, unde stau, toate astea și, În momentul când am fost la izolare, astea erau memorate... Înainte de a pleca, eu aveam niște bocanci nenorociți, În sfârșit, cămăși din astea de zeghi, de la pușcărie. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
militam pentru schimbarea regimului... Am avut și arme... Când o fugit Mircea Cornel În America, pistolul lui mi-o rămas mie. El o stat fugar un an și ceva și dup-aia o plecat În Serbia, și de-acolo o trimes o scrisoare că e-n lagăr, și o scăpat de acolo, și pe la Trieste o trecut În Italia, o ajuns În Franța, În Germania și, În final, În Statele Unite. Aveați un plan să atacați ceva sau pur și simplu așteptați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]