1,309 matches
-
alte demersuri pentru asta. Totuși, uneori, i-am remarcat satisfacția. De la un zîmbet binevoitor care apărea pe fața lui rotofeie într-un moment în care nu exista un motiv imediat pentru asta. De la trabucul pe care și-l aprindea și, triumfător, îl zdruncina în sus și în jos între dinți, spre sfîrșitul unei zile de competiție, stătea aproape de tribună și-și lăsa ochii să hoinărească peste busculadă, de-a lungul malurilor pînă la finiș. Exista obiceiul de a nu ține antrenament
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
într-o parte și alta. Lanark avea ciudatul sentiment că fiara stătea în fața lui în încăpere. Nu puteai s-o compari decît cu întunericul, și acesta părea nesfîrșit. Gesturile poate că îi fuseseră provocate de durere, dar păreau amenințătoare și triumfătoare. în interiorul capului negru, apărură două stele în locul ochilor, apoi întregul trup se acoperi cu stele albe și aurii. Lanark simți cum forma gotică îl domină de la o distanță de kilometri întregi, o galaxie cu formă umană. Apoi figura deveni o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Coulter se uită din nou la planuri. E planul unei ascunzători? — Da... un fel de ascunzătoare. — Știu unele nemaipomenite. — Și eu! se repezi Thaw. Am una în interiorul unei... — Eu am una care e o peșteră secretă, pe bune! spuse Coulter triumfător. Thaw era impresionat. După un moment cuvenit de tăcere, îi zise: — Ascunzătoarea mea e într-o tufă. Pare o tufă obișnuită pe dinafară, dar e goală pe dinăuntru și se află lîngă drumul ăsta și cămin, așa că poți sta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
urca spre niște porți metalice înalte și spre tufele de tisă din fața hotelului Kinlochrua. Dincolo de acestea, drumul devenea o alee pe jumătate acoperită de ferigi. Urca anevoios, din ce în ce mai sus, printre bolovani și tufe, pînă cînd Coulter se opri și zise triumfător: — Uite! Erau pe buza unei viroage care cobora spre apa unui pîrîiaș. Fusese folosită ca groapă de gunoi și era pe jumătate acoperită de cutii, oale sparte, cenușă și cîrpe putrede. Thaw se uită la toate acestea cu plăcere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
inutili. Nici poezie nu era, căci poeziile erau prea finisate și suficiente sieși, iar prin șlefuire aduc un lucru la perfecțiune. Cheia era atît de simplă și evidentă, că fusese ignorată încontinuu, și nu era deloc probabil să fie concluzia triumfătoare a vreunui specialist, ci mai curînd o remarcă întîmplătoare a unui ins naiv și prost. Așa că o căutase prin biografii și autobiografii, corespondențe, istorii și cărți de călătorie, în notele de subsol ale unor lucrări medicale învechite și în indexurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lui Hristos, care-i privise neclintit pe cei care-l înconjurau. Avea nevoie de fața unui om matur, sănătos, cu o provire directă, a cărui dragoste desființa orice fel de avantaj pe care-l avea față de ceilalți, o figură deloc triumfătoare sau vinovată, pentru că triumful este înfumurat, iar blamul este lucrarea Diavolului. Scormoni în căutarea unei expresii creștine printre vechile desene. O schiță a lui Coulter afișa o față prietenoasă, calmă și netemătoare, dar prea meditativă, iar cea a lui McAlpin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lire pe an. Nu-i cheltuiește decît pe haine și distracții. Trăiește... — Și materiale, adăugă Drummond. — Și materiale de pictură. Locuiește acasă - are douăzeci și patru de ani - nu dă nimic pentru chirie, lemne de foc, lumină sau mîncare... — Mîncare! exclamă Drummond triumfător. Mă bucur c-ai pomenit de mîncare! Știi ce mi-a dat tata la cină azi, Duncan? Scrumbii prăjite. Scrumbii, ia aminte, prăjite cu tot cu cap și coadă. — Ei bine, dacă nu-ți place mîncarea, știi ce ai de făcut, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ceea ce voi ști și eu la timpul potrivit. - Trebuie să-i recunoaștem domnului Grosvenor meritul că ne oferă întotdeauna posibilitatea de a ne ridica la nivelul domniei sale, zise Smith, cu un zâmbet sardonic. - Alte observații? întrebă Kent, pe un ton triumfător. Câțiva oameni din sală părură dornici să ia cuvântul, dar se răzgândiră. - Ca să nu mai pierdem timpul, urmă Kent, eu zic să supunem la vot propunerea domnului Grosvenor, și Kent înaintă încet în sală. Grosvenor nu-i vedea fața, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
îndrepta țeava direct asupra bătrânului. - Cum funcționează? întrebă el. - Păi, pur și simplu, ochești și apeși pe trăgaci. Poate doriți s-o încercați pe o țintă pe care v-o punem la dispoziție. Fara ridică țeava puștii: - Da, zise el triumfător, și dumneavoastră sunteți această țintă! Ia mergeți la ușa din față și apoi treceți afară (ridică glasul). Și dacă-i dă prin gând cuiva să vină pe ușa din spate, am eu grijă și de asta (îi făcu un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
zise. Probabil avusese cândva o cheie, dar de unde să o iei? Se chinui mult timp și începu să se enerveze, dar în cele din urmă se auzi un pocnet scurt și lacătul cedă: ștergându-și fruntea de sudoare doctorul privi triumfător spre fetiță: - „ Ei gata, am reușit, hai să vedem „comoara”!-și înălță capacul dar brusc rămase mut de uimire, cutia era plină de monezi de aur. „De unde erau oare, de ce nu le folosise cerșetorul, cum de nu descoperise pe ce
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
se deschide, dând într-o sală splendidă unde se găsesc cele mai de seamă comori ale muzeului! O surpriză plină de efect... Nu, nu, încă nu te felicit, Melania, dar presimt că ai dreptate." Respiră adânc și aruncă o privire triumfătoare spre Nucu Scarlat. * " Aș fuma o țigară, își zise căruntul amorțit de durere. N-am cum! În ce mână țin arma? Capul mi-e gol... Dacă Ionescu găsea ceva, venea după ăsta. Nu-l mai aștepta. Habar n-am ce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fluieră. Căruntul își crăpă ochiul și se uită la pendulă. ― Exact 14 minute. Inginerul se desprinse de geam. ― Asta înseamnă că... ― L-am găsit! exclamă Dascălu. Ținea motanul spânzurat de coadă ferindu-se să nu-l zgârie. I-l întinse triumfător Melaniei Lupu. Mirciulică urla arătîndu-și dinții albi, mărunți și cerul gurii căptușit cu purpură. * Scarlat rămăsese întins pe canapea. Morfina își făcuse efectul și încerca o stare de beatitudine. Se simțea ușor, imaginile deveniseră ceva mai limpezi, glasurile se apropiau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
VROIA UN COPIL AL EI. ASTA ERA REALITATEA CEA MAI SIMPLĂ. \ ROBERT... VREI... SĂ RĂMÎI... ȘI SĂ MĂ ȚII DE MÎNĂ? ZĂBOVI ȘI VĂZU CU OCHII LUI CUM SE SCURGE VIAȚA DIN TRUPUL EI. AȘTEPTĂ PÎNĂ CÎND MOARTEA SE INSTALĂ TRIUMFĂTOARE ÎN CORPUL PE CALE DE A SE RĂCI, IAR PRUNCUL, CU ȚIPETELE LUI RĂGUȘITE, ÎL SCOASE DIN SĂRITE. LA O DISTANȚĂ DE JUMĂTATE DE AN-LUMINĂ, SE PREGĂTEA DE PORNIRE O NAVĂ COSMICĂ ÎN LUNGIME DE APROAPE DOUĂ SUTE DE KILOMETRI. INLĂUNTRUL EI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
este bine atunci când se termină cu bine. Maharajahul își vede împlinit visul de ziditor, în vreme ce Jo, Zette și Jocko se pot îndrepta, în fine, către casă. Cartea aventurilor lor se închide, lăsând în urmă amintirea lumilor fabuloase și a inocenței triumfătoare. Douăzeci de mii de leghe sub mări (Blake et Mortimer) Dacă Hergé creează prin Tintin efigia inocenței rătăcitoare, Edgar P. Jacobs oferă, prin Blake et Mortimer, ocazia pentru banda desenată de a coloniza teritoriul științei ficțiunii și misterului. Înainte ca
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
tuareg al Bătrânului sau că Bătrânul ar fi trebuit să dea un exemplu convingător pentru ideile lui, să se sinucidă. Terminând de șoptit, se mai asigura o dată că nu apăruse nimeni prin preajmă, apoi se uita fix în ochii tăi, triumfător, ca să citească în ei admirația pentru curajul lui de a vorbi despre asemenea lucruri. Fața lui caraghioasă, croită parcă din piele de șopârlă care se încrețea toată la fiecare mișcare a buzelor, se liniștea pentru moment. Uneori, ca să-l zgândăr
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vroiau să i-o arunce de gât. Și s-a îngrozit. Puștoaica, destul de coaptă, avea slăbiciunea de a fugi mereu de-acasă și o preferință precoce pentru viața la stână, în aer liber. "E frumoasă, dar curvă", a obiectat el triumfător. "Și ce importanță are asta?" i-a replicat maică-sa. A rămas încremenit. "Mamă, cum poți vorbi astfel? Doar sânt fiul tău". Dar ea a sărit ca arsă. Tocmai pentru că ești fiul meu, nu vreau să ajungi ca vai de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
PĂREA INEXPRESIV ȘI EL CĂUTA TERMENUL CARE AR FOTOGRAFIA DINTR-O DATĂ FASTUOASA IAPĂ PE CARE O IMAGINA. "GRASĂ" NU MERGEA, ERA CONCRET, DAR PUȚIN PEIORATIV. "STRĂLUCITOARE" ÎL ISPITISE O CLIPĂ, DAR RITMUL NU SE POTRIVEA. ÎNTR-O SEARĂ A ANUNȚAT TRIUMFĂTOR CĂ GĂSISE CUVÂNTUL: "O NEAGRĂ IAPĂ ALEZANĂ''. NEGRU INDICĂ, DUPĂ PĂREREA LUI, LA UN MOD DISCRET, ELEGANȚA. ― Nu se poate, spuse Rieux. \ Alezană nu indică rasa, ci culoarea. \ Ce culoare? \ Ei bine, o culoare care nu este negru, în orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
mira de nesiguranța lor. "Numai artiștii știu să observe". Dar doctorul l-a găsit o dată într-o stare de mare surescitare. Înlocuise "înflorite" cu "pline de flori". Își freca mâinile. În sfârșit le vezi, le miroși. Jos pălăria, domnilor!" Citi triumfător fraza: "Într-o frumoasă dimineață de mai, o zveltă amazoană parcurgea, călare pe o somptuoasă iapă alezană, aleile pline de flori din Bois Boulogne ". Dar, citite cu voce tare, cuvintele "aleile pline" sunară într-un mod supărător și Grand se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și sărbătoare mare (fericita coincidență) - Paștele. Văd aievea tabloul când, aflându-mă la Buzău în familia socrului meu, în jurul unei mese mari veniseră toți membrii numeroasei familii. Băteau clopotele anunțând Pacea, trezind speranțe,declanșând energii și nemăsurata bucurie a vieții triumfătoare! Toasturi pentru istoricul moment, exuberanță, îmbrățișări, ochi tulburați de lacrimile bucuriei! Momentul era intens trăit. De față fiind, păream a face opinie separată în privința Păcii și a Viitorului. Una din cumnate, Lenuța, mă îmbia spre veselie și exuberanța momentului, dar
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și interesante În orașul ăsta? Sunt convinsă că vrea să ne ia câte un interviu fiecăreia despre situația femeilor din țările musulmane și alte chestii de astea de... — Rahat! a terminat Caricaturistul Alcoolic propoziția În locul ei. — Exact! a exclamat Asya triumfătoare, găsindu-și șoseta pierdută. Într-o clipită, și-a tras pe ea fusta și cămașa și și-a trecut o perie prin păr. — Ei bine, ia-o cu tine la Café Kundera o dată. — O s-o Întreb dacă vrea să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
toate lucrurile alea triste despre familia ei. Nu vrei să afli dacă e adevărat sau nu? Nu vrei să o ajuți să descopere adevărul? Sau Îți păstrezi puterile doar pentru clienții tăi? a provocat-o Dl Bitter cu o lucire triumfătoare și febrilă În ochii lui bulbucați și negri ca tăciunele. Apoi a adăugat pe un ton dintr-odată indiferent: — Îți pot spune, sunt destul de bătrân ca să știu toate astea. Eram acolo. — Termină! a spus mătușa Banu aproape țipând. Și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de stiloul din aur al Ilustrísimei eminențe, folosind În scopuri pernicioase o peniță care servise să i se scrie papei. Dacă aș fi avut telefon acasă, l-aș fi sunat oare pe tata? Ca să-i spun ce? Ca să-l anunț triumfător că Încep o altă carte? Sau ca să-i cer iertare că-l șocasem? Ar fi răspuns: “Dar nu sînt șocat, sînt trist și dezamăgit“. A-i telefona În cursul zilei era cu neputință. Nu părăseam sala de montaj și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dintr-o dată întunecate și prăfuite, parcă din altă lume pierdută în îngheț și nepăsare... nu știe cum să plece mai repede de acolo... iar ea este satisfăcută de această situație, ba chiar arată un dispreț, o indiferență și o atitudine triumfătoare pe care el nu le înțelege - ea... cine e ea? Nimeni pentru el, așa pare a fi concluzia... e neașteptat, e de necrezut, de neînțeles... Iluzia realității înlocuită de o nouă iluzie, mult mai neplăcută... unde e iubirea? unde e
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
da, da, da, Charlie, sigur“ și de mai multe ori „da“ cu o față lipsită de orice expresie. După ce Închise, explodă: — Charlie ne-a invitat să petrecem noaptea cu el, la conacul unui membru al familiei Rothschild. Vezi? zise zâmbind triumfător. A ieșit exact așa cum plănuisem. Kitty oftă ușurată și se gândi că poate, totuși, tipul ăsta, Charlie, chiar o iubea pe Desert Rose. În orice caz, era un pas atât de mic de la o noapte petrecută pe o bancă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
suporte stilul ăsta de viață o săptămână Întreagă. Se duse la bar, comandă o cafea fierbinte și așteptă. După aproape o oră, Își făcură apariția Pedro și Desert Rose. Pedro flutură victorios cheile rulotei. — Gata, le-am luat! spuse el triumfător. Se așezară la o masă din colț, comandară ouă cu bacon, cafea, pâine prăjită și suc de portocale, și Începură să pălăvrăgească vesel despre frigul Îngrozitor prin care trecuseră. N-au observat cei de la compania de rulote că am intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]